opriti playerul audio ptr. o buna vizionare

 

 

Pentru iubitorii artei plastice numele unor pictori originari de pe meleagurile călărășene sunt de acum bine cunoscute. Ma refer la Tudor Lorman sau Tache Papatriandafil, Mihail Mihalcea-Poiana sau Aurel Nicolescu, Zaharia Simion sau Niță Anghelescu, ca să-i amintesc doar pe cei mai des citați în articole și materiale de specialitate. Mai puțini însă știu că cel mai bine cotat pictor local este oltenițeanul GHEORGHE VÂNĂTORU, catalogat de către specialiști ca cel mai mare expresionist român.

Gheorghe Vânătoru, pe numele lui adevărat Gheorghe N. Gheorghe, s-a născut la Oltenița în urmă cu 110 ani, pe 19 aprilie 1909. Cursurile primare și gimnaziale le urmează în localitatea natală, aici absolvind și primele trei clase de liceu, bacalaureatul obținându-l la un liceu bucureștean, unde frecventase ultima clasă. Încă din timpul studiilor liceale s-a arătat  preocupat de domeniul cultural fiind animatorul unei asociaţiei culturale a elevilor, în paralel ocupându-se de redactarea revistei „Mai multă lumină”, dar colaborând şi cu versuri la revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi.

Între 1929 și 1934 pictorul se va forma pe băncile Academiei de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe Nicolae Tonitza, Francisc Șirato sau Gheorghe Petrașcu, cel care îi va influența decisiv traseul ulterior. Apariția lui Vânătoru în mediul artistic interbelic avea să fie remarcată chiar de la debutul pe simeze, fiind premiat de juriu încă de la prima participare la Salonul Oficial, în 1932, an în care tânărul Eugène Ionesco aprecia că Vânătoru “este un temperament real și viguros, creator de atmosferă și modern în culoare, o clară speranță a picturii românești”.

14 PIONIERA colectia Alexandru si Liviu Gavrila_C8T2951

Pioniera – pictură de Gheorghe Vânătoru

În anul 1934, Vânătoru descoperă natura, dar mai ales pitorescul dobrogean. Într-o călătorie înlesnită de Sindicatul artiștilor, pictorul va ajunge pe malurile Mării Negre până în sud, la Balcic, unde pictează o suită de peisaje inedite și totodată singulare în creația ulterioră. Toate operele pictate pe litoral avea să le expună în București, alături de Valentin Hoeflich, la sala “Mozart”. A expus și la Sala Dalles în 1938, iar în 1943 este premiat în cadrul Salonului oficial de pictură și sculptură.  Lucrările sale vor ajunge și pe simezele din  străinătate, fiind prezent în expoziții organizate la Veneția, Odesa, Tel Aviv.

29 SENA DUPA PLOAIE colectia Maria si Petru Motiu__C8T2906

Sena după ploaie – pictura de Gheorghe Vânătoru

Picturile lui Vânătoru din această perioadă, marcate de o modernitate specifică curentului expresionist european, reliefează preferinţa autorului pentru valoarea expresivă a culorii, în sinteza compoziţiei care, figurativă rămânând, este structurată aproape geometric, în peisaj mai ales, artistul urmărind starea de spirit şi mult mai puţin respectarea formatului inițial. Din acest motiv literatura de specialitate la catalogat drept cel mai mare expresionist român. E drept, există în operele lui un expresionism cromatic şi poate, în unele compoziţii cu femei, un dramatism care duce gândul către curentul respectiv. Este însă un expresionism de tipul petraşchian, lipsit de dimensiunea sarcastică a manifestării lui de tip german sau chiar francez.

Gheorghe Vânătoru își continuă activitatea și după cel de al doilea război mondial, prima sa expoziție personală din această perioadă având loc în decembrie  1957, la Sala “Nicolae Cristea” din București. În martie 1964 Galeriile “Orizont” din Capitală îi g[zduiesc încă o expoziție personală, iar în anii 1965 și 1966, galeriile “W.E. Oates” din Memphis, Tennesse, SUA, îi cumpără nu mai puțin de 25 de lucrări, fapt care îl propulasează la nivel mondial. Urmarea firească a fost prezența lui în marile expoziții ale lumii. Astfel, în 1969 expune la Tel Aviv și Beirut, iar  în 1972, la Tokio.

26 IARNA IN COTROCENI colectia Mihaela si Stefan Grimberg_C8T2891

Iarna în Cotroceni – pictură de Gheorghe Vânătoru

Și în țară galeriile de artă se bat pentru a-l avea pe Vânătoru pe simeze. În acest context, în anul 1973, i se organizează o mare expoziție personală la Ateneul Român, iar peste doi ani, în anul 1975, una similară  la Căminul Artei din București. Sala Dalles va găzdui o mare expoziție retrospectivă, organizată în anul 1978, pentru ca în aceeași locație să fie organizată o a două expoziție retrospectivă chiar în anul morții artistului( Gheorghe Vânătoru a încetat din viață la București pe 20 iulie 1983).

După evenimentele din Decembrie 1989, lucrări ale lui Gheorghe Vânătoru vor fi prezente în multe expoziții din capitală și din țară, iar la licitațiile de specialitate tablourile artistului înregistrează cotații din ce în ce mai mari.

Conform celor menționate de criticul de artă călărășean, Ana Amelia Dincă, într-un articol publicat în anul 2009 în săptămânalul “Oltenițeanul”, prezenţa pictorului Gheorghe Vânătoru în „Enciclopedia artiştilor români contemporani”, semnată de Alexandru Cebuc, Vasile Florea şi Negoiţă Lăptoiu, evocă demersul unei biografii artistice aparte, care îi rezervă un loc binemeritat printre plasticienii de marcă ai celei de a doua jumătăţi a sec.XX.

gh_vanatoru_14

Autoportret

Lasă un răspuns

Site acreditat SEAP
---------------