opriti playerul audio ptr. o buna vizionare

Social

Dată fiind unicitatea şi amploarea naţională a evenimentului cu caracter istoric, avocatul Ion n(Ionel) De-
culescu, primarul oraşului Olteniţa şi fratele său doctorul Constantin Deculescu prefectul judeţului Ilfov, au
invitat la această manifestare pe suveranul României regele Carol al II-lea. Acesta îi urmase la tron predece-
sorului său Regele Ferdinand I, „răpus de o boală grea“ la 20 iulie 1927.
Deasemeni, mai invitase pe Ministrul de Război şi pe Ministrul de Interne. Din această cauză autorităţile
locale au luat impresionante măsuri, atât în ceea ce priveşte participarea muzicii militare a Regimentului 1
Vânători de la Bucureşti cât şi a muzicii Regimentului de Grăniceri. Aceasta rezultă din scrisoarea nr. 2373/27
iunie 1930 adresată comandantului unităţilor de grăniceri din oraş prin care, primarul I. Deculescu „ruga să
fie prezenţi Duminică 29 iunie 1930, orele 11 cu trupa, că vin miniştri de la Bucureşti. Comandantului i se
spunea să vină cu drapelul şi cu muzica Regimentului de grăniceri“.
DATE ŞI ACTE CU PRIVIRE LA OPERAŢIUNILE DE DECONTARE A UNOR CHELTUIELI
OCAZIONATE DE RIDICAREA ŞI INAUGURAREA MONUMENTULUI
EROILOR DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Statuia, numai din bronz, înaltă de trei metri, a fost turnată cu concursul unor meşteri modelişti de prestigiu
la „Fabrica V.V. Răşcanu, situată pe strada dr. Felix nr. 89 Bucureşti“ II telefon 34450, renumită ca primă tur-
nătorie artistică din bronz, zinc şi diverse alte metale fine, fondată în anul 1905, care a primit „Medalia de aur
la Expoziţia Generală România Jubiliară 1906“, decorată cu Coroana României în Grad de Cavaler şi Ofiţer.
Operaţiunea a fost comandată, dirijată şi supravegheată de sculptorul I. Iordănescu (ajutat de fratele său
pictorul Vasile Iordănescu) şi de arhitectul Ion Cernescu, acesta din urmă locuia în Bucureşti pe strada Vlad
Ț
epeş Vodă nr. 40.
Monumentul propriu-zis, în formă de trunchi de piramidă, este construit dintr-un soclu din piatră de calcar
alb de Cluj, procurată prin firma „Arta în Marmură şi Piatră“ – patron A. Biasin din Bucureşti, situată pe strada
Alexandru Ioan Cuza nr. 43. Alăturat prezint acte justificative (copii) de plată.
De asemeni, dintr-o adeverinţă alăturată aflăm că cimentul pentru monument s-a adus de la Cerna Vodă şi
că în anul 1929 un sac de ciment costa 170 lei.
Ciment s-a procurat şi de la depozitul de cherestea, var şi ciment din Olteniţa proprietatea comerciantului
Iosif Săvulescu.
De la depozitul de cherestea şi articole de rotărie, proprietar negustorul Alexandru I. Ionescu – tatăl lui
Barbu Ionescu, viitorul director de mai târziu al Muzeului de Arheologie Olteniţa, înfiinţat în 1957, s-a procurat
material lemnos de diverse dimensiuni în sumă de 8641 lei.
Pentru pânza necesară dezvelirii monumentului s-au cumpărat următoarele: 23 metri şifon a 50 lei metru;
1 perie cu 75 lei, 1/2 kg ceară iar manopera aferentă cu toate accesoriile 500 lei, deci în total 1.825 lei.
Dintr-o chitanţă am aflat că s-a plătit suma de 8541 lei ce reprezintă cheltuieli făcute cu aducerea muzicii
militare de la Bucureşti şi retur a Regimentului 1 Vânători cu ocazia inaugurării monumentului în ziua de 29
iunie 1930. Muzica a fost formată din 17 persoane şi un ofiţer, şi au călătorit cu trenul, trupa cu bilete clasa a
III-a iar ofiţerul dirijor clasa a I-a.
Deşi au fost anunţaţi şi aşteptaţi, până la urmă nu a venit nici Regele Carol al II-lea şi nici cei doi miniş-
tri.
La masa festivă inaugurată, care a fost aranjată în grădina de vară a restaurantului-hotelului lui Ioan-Io-
niţă-Vornicu, au fost invitate 90 de familii, plus componenţii muzicilor militare. Din documentele alăturate
rezultă că meniul a fost format din: 2,6 kg icre negre, 12 kg nisetru, 33 kg crap, 1,4 kg şalău, 3,3 kg păstrugă,
1 kg cegă şi 84 pui de găină.
S-au servit următoarele băuturi, procurate de la Greaca, locul natal al lui Ioniţă I. Vornicu: 200 litri de vin
a 86 lei litru, 9 litri de ţuică a 80 lei litru, 100 sifoane a 1 litru 5 lei bucata, 20 de sticle borviz a 26 lei litru,
250 kg gheaţă naturală (din Argeş) a 3 lei kilogramul.
Pentru că masa a fost pregătită la Ioniţă Vornicu şi pentru că acesta făcea parte din comitetul de iniţiativă,
pentru că era delegat prin ordin scris în cadrul comisiei, el semnând alături de şeful serviciului tehnic comuna
ing. Vasile Bălaşa, să recepţioneze şi să semneze documente cu privire la monumentul eroilor, acesta a asigurat
cafeaua, deserturile ca şi servitul de către chelnerii lui, gratis, cum şi fructele care proveneau din grădina sa,
25
care pe atunci era exact pe locul pe care îl ocupă în zilele noastre imobilul primăriei cu terenul aferent, învecinat
la est cu bulevardul Tineretului, la nord cu bulevardul Republicii, iar la vest cu strada Argeş (strada mare).
Concomitent cu servirea mesei festive formaţiile celor două muzici militare ale Regimentului 1 Vânători
din Bucureşti şi a Regimentului Grănicerilor din Olteniţa, au prezentat un frumos program, în care au excelat
valsurile şi tangourile, antrenându-i în acest fel pe meseni la dans.
Masa festivă inaugurală a prilejuit şi un eveniment, care a dat posibilitatea soţiilor notabilităţilor şi a ce-
lorlalţi invitaţi, sosiţi cu trăsurile în faţa grădinei de vară a lui Vornicu, să-şi etaleze modele şi să- şi demonstreze
aptitudinile în materie de dans.
Inaugurarea monumentului eroilor din primul război mondial, a constituit primul eveniment deosebit –
să-l numesc vesel – care a survenit exact după cinci ani şi ca o coincidenţă, tot în ziua de 29 iunie, de la catas-
trofa care a cutremurat oraşul, judeţul şi ţara, când 15 eleve de şcoală au murit stupid, asfixiate, când scena pe
care evoluau pregătind şi prezentând un program de serbare de sfârşit de an, a cedat şi s-au prăvălit într-o fostă
gheţărie. Locul unde s-a produs această mare nenorocire, a fost la doar 40 de metri de monument, aproximativ
în dreptul actualei clădiri a judecătoriei, cam în spatele ceasului.
Acelui tragic eveniment i-am consacrat un capitol separat, cu date pentru fiecare elevă, iar lui Mircea Fri-
gator i-au murit atunci două fete, surori. Despre acel tragic eveniment mi-a povestit şi doctorul Ilie Cernea,
care a fost martor ocular, împreună cu fratele său mai mare, Marin, şi cu părinţii săi. Tot atunci, în acea îm-
prejurare, şi-a găsit sfârşitul şi sora sa Elena, atunci de 11 ani, care în anul 2009, a împlinit 90 de ani de la naş-
tere. Tot la acel capitol, prezint şi o colegă a fetelor de atunci, pe numele său de fată Măcău Elena, devenită
prin căsătorie Cristea Elena, care a decedat la 23 septembrie 2007 în vârstă de 94 de ani, fiind cea mai longevivă
dintre fostele sale colege.
Iată un eveniment cu caracter de unicat, care nu a apărut în nicio monografie până acum, dar care face
parte din trecutul şi istoria oraşului meu.
Deasemeni, cu referire la lucrările privind monumentul eroilor, teatrul comunal (căruia i-a consacrat un
capitol separat), grădinii publice (care de asemeni apare cu un capitol distinct) cum şi în legătură cu corespon-
denţa purtată între primăria Olteniţa şi antreprenori, menţionez următoarele:
Serviciul casieriei din cadrul Primăriei oraşului Olteniţa, cu referatul nr. 300/27 ianuarie 1930, adresat
primarului, care dăduse ordinul nr. 275/1930, să predea casieria altui salariat, comunică executarea acestui
ordin.
Ştefan Georgescu, care semnează referatul amintit mai sus, se intitula subsecretarul încasărilor, a încheiat
la 20 ianuarie 1930 un proces verbal cu Petre Drăgoescu noul casier, predându-i gestiunea, sumele de bani şi
scriptele monumentului eroilor din Olteniţa, în asistenţa domnului I. Deculescu, preşedinte al comisiei interi-
mare şi al comietului monumentului şi anume:
1. soldul rezultat la încheierea exerciţiului 31.XII.1929 de 3.300 lei. De menţionat că la acea dată nu se
obişnuia ca să se dezvolte şi sub forma monetarului, componenţa soldului.
2. registrul chitanţier care conţine 200 file, iar chitanţele 600, sunt de la 1 la 600, inclusiv, din care a eli-
berat pe anul 1929, 104, iar restul 496, au rămas neîntrebuinţate.
3. Una chitanţă de 100.000 lei semnată sculptor I. Iordănescu la 4 mai 1929, bani primiţi în contul mo-
numentului eroilor.
4. Una chitranţă de 100.000 lei semnată de sculptorul I. Iordănescu la 6 iunie 1929, bani primiţi în contul
monumentului eroilor.
5. Una chitanţă de 20.000 lei semnată de sculptor I. Iordănescu la 28 aprilie 1929, bani primiţi în contul
monumentului.
6. Una chitanţă de 200.000 lei, semnată de sculptor I. Iordănescu, bani primiţi în contul monumentului
(fără dată).
7. Una chitanţă de 10.000 lei semnată de arhitect Ion Cernescu la 3 mai 1929, sumă primită în contul lu-
crărilor de arhitectură ce se execută la construcţia sălii de teatru comunal şi a monumentului eroilor.
8. Una chitanţă de 10.000 lei semnată de arhitectul Ion Cernescu cu data de 31 oct. 1929, sumă primită
în contul lucrărilor de arhitectură executate la teatrul comunal al oraşului Olteniţa în contul monumentului.
9. Una chitanţă de 1890 lei, semnată de Dobre Borobeică la 8 septembrie 1929, sumă primită pentru trans-
portul nisipului şi pietrişului la fundaţia monumentului eroilor.
10. Una chitanţă de 2160 lei la 20 noiembrie 1929, semnată de Dobre Borobeică pentru pietrişul furnizat
în contul domnului I. Iordănescu. Toate chitanţele fiind vizate în regulă de membrii comitetului pentru ridicarea
monumentului eroilor.
11. Ordinul primăriei nr. 517/18 februarie 1929, împreună cu chitanţele: nr. 2/1 oct. 1929 de 11.176 lei,
26
nr. 52/1 iulie 1920 de 3082 lei, nr. 325/18 septembrie 1922 de 140 lei, nr. 105/28 mai 1923 de 2216 lei, depuse
la Banca Olteniţa.
12. Chitanţa nr. 12/8 august 1923 de 585 lei, sumă depusă la Banca Izbânda din Olteniţa.
13. Angajamentul din 28 aprilie 1929 pentru executarea monumentului din oraşul Olteniţa semnat de dl.
sculptor I. Iordănescu şi membrii comitetului pentru ridicarea monumentului eroilor.
14. Un dosar care cuprinde ordinele nr. 2041/1929 pentru care s-a emis chitanţa nr. 86/ de 3000 lei; nr.
2686/1929 pentru care s-a emis chitnaţa nr. 87/1929 de 300 lei, lista de subscripţie nr. 10 Niţă Ionescu (Ciocan)
de 602 lei, pentru care a emis chitanţa nr. 88/1929; lista nr. 11 Gh. Beşliu de 1400 lei, pentru care s-a emis chi-
tanţa nr. 89/1929; adresa Preturii Olteniţa nr. 1079/1929 cu lista nr. 2 de 3480 lei pentru care sa emis chitanţa
cu nr. 90/1929; adresa poliţiei nr. 45/1929 cu lista nr. 14 de 60 lei; adresa Oficiului Poştal Olteniţa cu nr.
1925/1929, lista nr. 5/1929 pentru 4975 lei, pentru care s-a emis chitanţa nr. 93/1929; lista nr. 3 Alexandru D.
Neagu de 2400 lei pentru care s-a emis chitanţa nr. 94/1929; lista nr. 8 de 2100 lei pentru care s-a emis chitanţa
nr. 95/1929; adresa nr. 2138/1928 şi lista de la Plasa Olteniţa de 2200 lei pentru care s-a emis chitanţa nr. 96,
adresa Societăţii „Dunărea“ împreună cu lista nr. 1 de 6200 lei pentru care s-a emis chitanţa nr. 97.
Prezint alături în copie procesul-verbal respectiv.
Din conţinutul acestui proces-verbal putem observa mai multe lucruri şi anume:
– că au existat mai multe liste de subscripţie;
– că s-au adunat efectiv bani cu mult înainte de începerea lucrărilor monumentului (octombrie 1919; iulie
1920; septembrie 1922; mai 1922; august 1924) şi că banii respectivi s-au depus la Banca Olteniţa (care îşi
avea sediul în clădirea mare de pe strada mare unde a funcţionat policlinica iar în zilele noastre cabinete me-
dicale private şi la Banca „Izbânda“).
– că, sub forma subscripţiilor au contribuit cu sume de bani, Pretura Olteniţa, Poliţia Olteniţa, Oficiul
Poştal Olteniţa, societatea „Astra Română“, subscripţii din cadrul plăşii Olteniţa şi societatea „Dunărea“ –
Moara Dunărea din zilele noastre.
Este curios faptul că actele care reprezentau operaţiuni efectuate în numerar, au fost lăsate serviciului ca-
sieriei – unele din ele – chiar zece ani, când în mod normal, casieria trebuie să predea totul serviciului conta-
bilităţii, care – într-un anumit termen – le păstrează, după care intră la arhivă.
Dar, trecând peste toate, meritul înaintaşilor noştri a fost că au ridicat acest monument care constituie un
medalion istoric – frumos, rezistent şi reuşit, cu care oraşul nostru se legitimează în faţa propriei naţiuni române
şi dovedeşte că prin eroii săi, a luat parte la marea epopee care a fost Marele Război, din care, cu jertfe enorme
ţara noastră a ieşit învingătoare, creînd premisele care au dus la făurirea României Mari, visul de aur al popo-
rului român.
La acea vreme, România făcea parte dintre ţările mari ale Europei. Cu suprafaţa de aproape 300.000 ki-
lometri pătraţi (concret 294.967) ţara noastră ocupa locul al treilea între ţările Europei centrale, după Germania
cu 468.800 kmp şi Polonia cu 388.200 kmp. In întreaga Europă ocupa locul al zecilea şi lăsa în urma ei, cu
mult, peste 20 din statele europene. Pe pământul de atunci al ţării noastre, s-ar fi cuprins şase ţări din Europa,
Belgia de exemplu, cu 30.000 kmp, ar intra între graniţele româneşti aproape de zece ori.
În lucrarea de faţă, făcând proba cu date şi documente, demonstrez cum, din momentul apariţiei României
Mari, Cominternul sovietic cu mijlocirea Partidului Comunist din România, directiva de la Moscova, urmărea
divizarea ţării şi chiar lipsirea României de independenţă. Acestea fiind de acum lucruri absolut cunoscute.
În concluzie, mă gândesc că ar fi bine dacă edilii din zilele noastre, spre a lungi viaţa monumentului
eroilor din primul război mondial din Olteniţa, care pentru noi are un caracter primordial emblematic, pe cât
posibil, să refacă parcul-grădina publică, aşa cum a fost înainte de a fi mutilată de exponenţii regimului şi par-
tidului comunist şi care, din păcate a rămas numai în fotografii. La fel ar fi bine dacă s-ar proceda şi cu refacerea
locaţiei din lemn în care, altădată, cânta fanfara oraşului.
Imaginile de altă dată, atât ale grădinii publice cât şi ale chioşcului fanfarei le prezint în lucrarea de faţ

În perioada 08-14 mai 2017, două nave militare (un monitor și o vedetă blindată) ale Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie din cadrul Flotilei Fluviale Brăila, desfășoară un marș de recunoaștere de la Brăila la Baziaș în cadrul Exercițiului FN-DANUBE PROTECTOR Nv.Art. 17.08.

   Itinerariul de marș include pe data de 9 mai oprire în localitatea Oltenița, prilej cu care se vor  desfășura o serie de activități de promovare a  imaginii, rolului și misiunilor executate de către marinarii militari.Vor avea loc-Activități practice de promovare a  imaginii Forțelor Navale Române și a învățământului militar la Liceul Teoretic “Neagoe Basarab”

Depunere jerbă de flori la un monument cu importanță istorică pentru a marca tripla semnificație a datei de 9 mai, precum și celebrarea a 140 de ani de la Războiul de Independență———de la orele 18—

Ziua Porților Deschise

–         Vizitarea navelor purtătoare de artilerie;

–         Expoziție de tehnică marinărească;

–         Atelier de noduri și matelotaj.

Căminul Cultural al comunei Spanțov, județul Călărași, a găzduit evenimentul inițiat de Asociatia Curtea Veche în colaborare cu Școala Gimnazială nr. 2 Stancea, în cadrul căruia elevi ai școlilor din localitate au amintit tuturor prin cântec și dramatizarea „Cultura versus Incultura” că o carte deschide întotdeauna o ferestră spre îmbogățirea spirituală.
Donația de carte care a urmat a bucurat copiii, care au ascultat cu mare interes îndemnul „Citește! Citind mereu creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții!” (M. Eminescu), transmis într-un mod aparte de Mihai-Călin, actor al Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București
Mulțumiri doamnei director Valentina Roman și tuturor susținătorilor aceste campanii! Dacia Romania Lugera & Makler Romania PanDaily

 

 

Noua conducere a inspectoratului începând cu data de 2 mai 2017

 

(Î) Inspector Şef al I.S.U. Călăraşi – Lt. colonel. Păduraru Adrian

(Î) Prim Adjunct al Inspectorului Şef – Maior Câmpeanu Iluian

(Î)Adjunct al Inspectorului Şef – Lt. colonel Ruşcăreanu Ionel 

Astăzi, 3 mai 2017, în cadrul unei şedinţe festive, desfăşurată în sala de conferinţe a Inasspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă  „Barbu Ştirbei ” al judeţului Călăraşi s-a făcut schimbul de ştafetă între colonelul Diaconu Lucian, care după o lungă carieră militară se retrage la pensie şi locotenent-colonelul Păduraru Adrian Iulian, care a fost împuternicit pentru a ocupa funcţia de Inspector Şef al I.S.U. Călăraşi.

Astfel începând cu data de 2 mai, noua conducere a ISU Călăraşi este următoarea:  (Î) Inspector Şef al I.S.U. Călăraşi – Lt. colonel. Păduraru Adrian

(Î) Prim Adjunct al Inspectorului Şef – Maior Câmpeanu Iluian

(Î)Adjunct al Inspectorului Şef – Lt. colonel Ruşcăreanu Ionel–

Colonelul Diaconu Lucian – Inspector şef al I.S.U. Călăraşi a ieșit la pensie în aplauzele colegilor săi

 

Timp de aproape 26 de ani a servit Patria cu devotament, curaj și credință, purtând cu mândrie zi de zi uniforma militară

 

Într-o atmosferă plină de emoție, în sala de şedinţe a inspectoratului, pompierii călărășeni s-au despărțit astăzi, 3 mai 2017 de colonelul Diaconu Lucian – Inspector şef al I.S.U. „Barbu Ştirbei” Călăraşi, care după o lungă activitate depusă în slujba țării,  o îndelungată carieră militară de aproape 26 de ani, în care a ocupat importante funcţii de comandă în cadrul structurii, Şef Centru Operaţional, Prim Adjunct al Inspectorului Şef  şi Inspector Şef, se retrage pentru a se bucura de o binemeritată odihnă și de o pensie liniștită alături de cei dragi.

 

 

 

 

 

Colonelul Diaconu Lucian (Î) Inspector Șef al I.S.U. Barbu Știrbei al județului Călărași a fost felicitat de către toţi colegii săi, care i-au urat să se bucure de multă sănătate și de viață lungă.

Locotenent-colonel Păduraru Adrian – (Î) Inspector șef al I.S.U. Călăraşi (începând cu data cu data de 2 mai a.c.) a dorit să-i adereseze câteva cuvinte colonelului Diaconu Lucian, caruia i-a mulţumit pentru întreaga activitate şi i-a urat să se bucure de o pensie lungă și de multă sănătate.

 

Alături de colonelul Popa Daniel Gheorghe (actualmente împuternicit inspector şef al I.S.U. ”Dobrogea” al judeţului Constanţa), colonelul Diaconu Lucian a condus cu seriozitate şi competenţă profesională timp de mulţi ani la rând, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi, perioadă în care instituţia s-a dovedit a fi o unitate evidenţiată prin rezultate bune şi foarte bune la nivel naţional, capabilă să intervină şi să facă faţă celor mai diverse provocări pricinuite de natura dezlănţuită, de accidente majore în care s-a pus în aplicare Planul Roşu de intervenţie şi de multe alte situaţii de urgenţă care au presupus multă experienţă profesională din punct de vedere al coordonării forţelor de intervenţie în teren.

Și noi, colegii îi dorim celui mai tânăr pensionar al nostru, colonel Diaconu Lucian, să aibă parte de multă sănătate, liniște în familie și pensie lungă alături de cei dragi

 

 

 

 

 

 

 

Elevii tocmai ce s-au intors la scoala dupa vacanta de Paste si 1 mai, dar incep deja discutiile despre urmatoarea minivacanta. Mai precis, zilele de 1 iunie (joi), care este zi libera legala, si 5 iunie (luni), declarata zi libera ca fiind a doua zi de Rusalii. Intre ele avem ziua de vineri, 2 iunie, in care ar trebui sa se invete. Tinand cont, insa, de faptul ca se poate face “punte” cu weekendul, este foarte probabil ca si aceasta zi sa fie declarata zi libera. Vor fi astfel 5 zile consecutive (joi-luni) in care copiii vor sta acasa.

Scoala a reinceput pe 2 mai, dar elevii nu vor invata mai mult de o luna si vor avea din nou parte de o minivacanta.
Astfel, ziua de 1 iunie este declarata sarbatoare legala, ceea ce inseamna ca scolile vor fi inchise. Imediat dupa vine o alta sarbatoare legala: a doua zi de Rusalii, pe 5 iunie.
Cum 1 iunie va fi joi, iar 5 iunie va fi luni, este foarte probabil ca si ziua de vineri, 2 iunie, sa fie declarata zi nelucratoare iar elevii sa nu invete. Vom avea, asadar, o minivacanta de 5 zile:
Joi 1 iunie 2017 – Ziua Copilului (zi libera)
Vineri 2 iunie 2017– cel mai probabil va fi zi libera
Sambata si Duminica 3 si 4 iunie 2017 – Weekend si prima zi de Rusalii
Sa vorbim limba franceza. Metoda usoara si placuta pentru elevii claselor V-VIII
Sa vorbim limba franceza. Metoda usoara si placuta pentru elevii claselor V-VIII

Vezi detalii

Culegere pentru invatarea limbii engleze
Culegere pentru invatarea limbii engleze

Vezi detalii

Fise de lucru pentru invatarea limbii germane
Fise de lucru pentru invatarea limbii germane

Vezi detalii

Luni 5 iunie 2017 – a doua zi de Rusalii (zi libera)
Nu uitati si ca vacanta de vara este aproape. Pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar se incheie in data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a, in data de 9 iunie 2017. Pentru ceilalti elevi, vacanta incepe pe 17 iunie.
Tot in luna iunie este programat si programul Scoala Altfel, cu o durata de 5 zile consecutive.
ZILE LIBERE ramase in 2017
1 iunie – Ziua Copilului
5 iunie – a doua zi de Rusalii
15 august — Adormirea Maicii Domnului
30 noiembrie — Sfântul Andrei
1 decembrie — Ziua Nationala a Romaniei
25 decembrie, 26 decembrie — Craciunul.
Program vacante 2017
Vacanta Intersemestriala 2017: 4 – 12 februarie
Vacanta de primavara 2017: 19 aprilie – 30 aprilie.
Vacanta de vara 2017: 17 iunie – 10 septembrie
Scoala altfel 2017 (invatamantul prescolar si primar)
27 februarie – 31 martie

Profesorii din invatamantul preuniversitar sunt functionari publici “in acceptiunea Codului Penal”, a decis Inalta Curte de Casatie si Justitie. La ce ii ajuta acest lucru pe profesori? Practic, la nimic! Profesorii nu vor avea parte de noi drepturi, ci doar de noi raspunderi, mai ales atragerea raspunderii penale din aceasta perspectiva, devenind incidente faptele si pedepsele aplicabile acestei categorii.

UPDATE: Decizia a fost publicata in Monitorul Oficial din 25 aprilie 2017, astfel ca aceasta intra in vigoare si a inceput deja sa produca efecte.

 

Definirea profesorilor din invatamantul preuniversitar ca functionari publici se refera la acceptiunea data de Codul Penal notiunii de functionar public si este diferita fata de cea din limbajul comun, sau de cea mentionata in Legea functionarilor publici (personal din institutii/autoritati de stat).MAI MULTE-AICI—https://www.portalinvatamant.ro/articole/legi-25/ce-primesc-profesorii-declarati-siquotfunctionari-publicisiquot-raspundere-penala-si-pedepse-specifice-inclusiv-luarea-de-mita-7033.html

 

Echipajul coordonat de prof. Adina Voicu, format din Bogdan Niculita si Dragos Costache, elevi ai Liceului Tehnologic “Nicolea Balcescu”, au reusit imposibilul s-au clasat pe locul I mondial, asezand Romania in fruntea topului mintilor luminate ale lumii.
“Am muncit mult, am pus suflet, am incercat sa ii conving pe elevii mei ca se poate, ca nu am de gand sa mergem acolo doar sa participam. Dup ace am castigat faza nationala, lucrurile au inceput sa prinda contur. Chiar daca s-a intamplat sa stam cu nasul in diferite programe pana la 3 de dimineata, efortul nici nu mai conteaza. Da, am surclasat cele mai puternice echipe, cele din Mexic si Statele Unite si alte zeci de tari de pe toate continentele. Am fost echipa numarul 105 din 357 de echipe, concurenta a fost acerba. Recunosc, au fost momente cand tensiunea m-a doborat, dar am mai plans cate un pic, m-am racorit si am luat-o de la capat cu incapatanare, idei noi, improvizatii si toate cele. Baietii au fost la inaltime, ne-am sincronizat de minune toti trei, intotdeauna unul din noi a venit cu un raspuns prompt in fata juriului, fara nicio ezitare.
Da, suntem saraci, suntem singura tara care nu a fost sustinuta de minister, singura tara care nu investeste in valorile ei. Din fericire, am avut ingeri pazitori. Un grup de profesori, colegi de-ai mei, au strans cativa banuti cu care am cumparat dulciuri specifice Romaniei (chiar daca nu are legatura cu concursul, am fost anuntati ca fiecare tara trebuie sa aduca ceva, sa facem schimb, sa experimentam), iar portofoliul pentru juriu il datoram unui om care a avut incredere in noi si caruia ii dedicam victoria noastra: Ovidiu Bujor, un roman cu suflet mare stabilit in Germania, prin firma sa, “Interpart Business Solutions GmbH”, ne-a ajutat sa ne ducem munca la capat. Sincer, daca nu ar fi fost Ovidiu, proiectul nostru ar fi ramas nefinalizat. Mai multumim si lui George Tudor, un tanar exceptional, precum si celorlalti elevi care au fost implicati voluntar: Alexandra Corcan, Ariana Dinita, Andreea Preda.
Inca nu ne vine sa credem ca ne-am intors pe locul I, poate vom constientiza aceasta reusita in zilele urmatoare. Pana atunci, am un sfat pentru tanara generatie: studiul nu dauneaza grav sanatatii, doar tutunul si alcoolul o fac. Hai, Romania!”

Aur la Infomatrix, etapa mondială, București, 27 aprilie-01 mai 2017.
Bogdan Niculiță și Dragoș Costache, îndrumați de prof. Adina Voicu au obținut astăzi medalia de aur la secțiunea ”Filme de scurt metraj”, fiind pe primul loc într-un concurs la care au participat peste 120 de filme selectate de juriu din toată lumea. Anul acesta echipajul din Oltenița a fost cel mai bun din lume la respectiva categorie, la unul dintre cele mai cunoscute concursuri pentru copii până în 18 ani pe plan mondial. Felicitări tuturor! Mulțumim doamnă profesoară Adina Voicu! 🙂 🙂

Astazi, Talnaci Alexandru, elev al scolii Gimnaziale Mircea Eliade Oltenita, s-a intors de la etapa mondiala a Competitiei Internationale Infomatrix 2017 cu medalia de argint la Categoria ‘Programming’ cu Softul “Bucharest Hospitals”. El a concurat cu elevi de la Licee de Informatica din 45 de tari. Suntem mandrii sa avem un asemenea elev in Judetul Calarasi!VOM REVENI CU AMANUNTE !

 

Anul asta am fost la trei meciuri din Liga a 2-a, toate jucate de catre Dunarea, dar la nici unul dintre ele n-am vazut un fotbal atat de spectaculos precum cel de care am avut parte sambata, la partida dintre Oltenita si Cernavoda. Din capul locului vreau sa spun ca oaspetii au o echipa mult mai buna. Insa au pierdut pentru ca le lipseste un portar valoros si un jucator cu experienta pe linia de fund. In rest, numai „ponei” pe viteza, care ating mingea cu placere si ajung cu lejeritate in pozitii periculoase pentru poarta adversa.

Oltenitenii au inceput bine meciul, au stat in jumatatea adversa si au reusit sa deschisa scorul prin Cosmin Ionica. Acesta a punctat dupa o centrare de maestru a lui Silviu Rotaru. Axiopolis nu s-a predat si a reusit egalarea la capatul unei actiuni in viteza. Numai ca elevii lui Valentin Negru au intrat pe terenul cu gandul la victorie. Astfel, Razvan Udrea a facut 2-1 in minutul 37. Mijlocasul gazdelor a sutat de la 30 de metri direct cu bara portii adverse. Pana la pauza, Oltenita a mai avut inca doua ocazii uriase, dar constantenii au scapat fara sa primeasca gol.

Dupa pauza, constantenii au dominat copios vreme de 30 de secunde, insa n-au reusit sa gaseasca drumul catre gol. Oltenita a preferat sa stea la cutie si sa profite de spatiile libere din defensiva adversa. Spre final, gazdele au scapat de sase ori in situatii ideale de a marca, dar nu au reusit nici macar sa prinda cadrul portii. Au facut-o, in schimb, cei de la Cernavoda, care au egalat in minutul 90.

Victoria a revenit insa „napoletanilor”. Cosmin Ionica a punctat decisiv la ultima faza a meciului, dupa o pasa excelenta a lui Marian Stoica. Oltenitenii au obtinut trei puncte meritate, daca ne raportam la numarul de ocazii avute, insa modul in care se rateaza ii baga in sperieti pe cei de pe margine.

CSM Oltenita: Budeanu 8 – D. Barbu 5 (’30 Constantin 6, ’75 Roman 4), Lupascu 7, R. Barbu (’68 Ilie 7), Dica 7 – Udrea 8, Aldea 9, Rotaru 7, Stoica 7, Vasilescu 4 (’70 Neculai 6) – Ionica 9. Antrenor: Valentin Negru.

SERIA II, etapa 22

vineri, 28 aprilie, ora 15:00
AFC Astra II – Dinamo Bucureşti II     0-2
Alin Dudea (16), Alexandru Dulca (51)
vineri, 28 aprilie, ora 17:00
Petrolistul Boldeşti – Metaloglobus Bucureşti    2-1
Ionuţ Zamfir (18), Cristian Mihăiţă (25) / Valentin Ghenovici (55 – pen.)
Viitorul Constanţa II – Delta Dobrogea Tulcea    3-0
Cristian Ene (21, 41, 59)
Arsenal Malu – Înainte Modelu     0-3
Echipa Arsenal Malu s-a retras din campionat în pauza de iarnă şi va pierde la „masa verde” toate meciurile din retur.
sâmbătă, 29 aprilie, ora 17:00
CS Tunari – Viitorul Domneşti    2-3
Ionuţ Drăgan (60), Andrei Luca (72) / Vlad Bărbulescu (12, 54), Alexandru Văduva (75)
Unirea Slobozia – SC Popeşti Leordeni    0-2
Nicuşor Romanescu (3 – pen.), Mădălin Mustaţă (19)
CSM Olteniţa – Axiopolis Sport Cernavodă     3-2
Cosmin Ionică (15, 90+3), Răzvan Udrea (37) / ()–SURSA—-http://www.sportcalarasean.ro/oltenita-si-cernavoda-au-facut-spectacol-intr-un-meci-cu-mult-peste-ce-vedem-la-tv/

Dar pentru că au existat birjari care n-au avut pământ, ci numai cai şi trăsuri, şi pentru a-i termina şi pe aceştia deşi nu mai existau alte mijloace de transport, conducătorii comunişti ai oraşului, consiliului popular,
miliţia etc., au invocat mai întâi curţenia, iar apoi au introdus restricţii în circulaţia trăsurilor pe principalele
străzi.
Deci practic pe orice căi şi prin toate mijloacele trebuiau eliminaţi iar breasla de birjari să dispară.
Şi au dispărut din moment ce toţi au fost împotriva lor, adică a unor oameni care nu avea nici pământ iar în trecut
nu făcuse niciun fel de politică.
Aşa se face că olteniţenii au fost vitregiţi, în mod intenţionat, de exponenţii regimului comunist,
 de posibilitatea de a transporta un doctor să consulte un bolnav la domiciliu, să ducă un bolnav în stare gravă la
spital – pe atunci nu existau salvări – sau pur şi simplu de a face o plimbare prin oraş sau până la port.
Şi nunţile se făceau tot cu trăsuri.
Birjarii staţionau de regulă cu trăsurile pe strada mare, în faţa tutungeriei lui Eremia Drumulescu, chiar
pe colţ în centru şi în faţa cafenelei şi hotelului lui Ion Paniu, pe locul unde se află azi clubul Şantierului naval
Olteniţa, iar cu 15 minute înainte de sosirea trenurilor de la Bucureşti, se duceau la gară să ia pasagerii.
Cu foarte mare greutate, numai câţiva birjari au putut rezista până la începutul anilor 1959-1960, când
statul, prin Întreprinderea de Gospodărie Comunală Orăşenască – I.G.O. – a scos pe piaţă primele două maşini,
taxiuri – lumea le zice getaxcuri, de culoare beji. Benzina era relativ ieftină, iar preţurile la început erau mai
mici decât cele practicate de birjari şi asta bineînţeles, intenţionat. În acest fel birjarii s-au exclus de la sine şi
n-au mai putut rezista.
În privinţa birjarilor, la 10 noiembrie 1957, când am făcut eu nunta, am avut patru trăsuri, birjari
fiind: Mitică Dorobanţu, Dobrică Bobe – tatăl Mariei Biobe care cânta în corul bisericii, Enică Păunică şi
Dobre Gaţea. Pe atunci nu existau mașini mici în Oltenița, cu excepția celor care aparțineau noilor autpri-
tăți comuniste: Comitetul Raional de Partid avea 4, Comitetul raional (administrativ) 2, Securitatea, Mi-
liția și Procuratura.
* *
*
Separat de cunoştinţele mele pentru că pe majoritatea birjarilor i-am cunoscut, a unor pensionari care se
mai întâlnesc în piaţă şi discută, sau pe băncile din faţa primăriei, date privind birjarii care au rezistat până
mai târziu mi-au fost furnizare de Tudor Gaţea în vârstă de 85 de ani, care locuieşte pe strada Mihai Bravu,
strada cimitirului – şi care 26 de ani a transportat cu dricul morţii din oraş, decedaţi de la domiciliul lor, la ci
mitir, care şi el la rândul său a fost birjar, de Ion Bodârlău, ieşit la pensie de la Şantierul Naval Olteniţa, născut
la 11 ianuarie 1925, domiciliat pe strada Traian nr. 60 şi de Stelian Ion Savu, cunoscut sub numele de Stelică
chelneru, şi acesta cunoştea birjarii, pentru că îi ducea acasă pe clienţii care se îmbătau la restaurantele şi câr
ciumile pe unde el a fost chelner.
Nu cunosc de unde vine expresia „înjuri ca birjarii“ pentru că după cunoştinţa mea şi a altora mai vârstnici,
în general birjarii aveau un comportament civilizat cu clienţii pe care îi transportau.
Trăsurile erau vopsite în lac negru închis strălucitor, cu roţile din faţă mai mici în diametru, iar cele din
spate mai mari. Din butucul central al roţii porneau spiţe din lemn, dreptunghiulare la bază, care se terminau
rotunzi într-un suport metalic pe o geantă tot metalică dar îngustă, care la partea exterioară avea un cauciuc
natural din anvelopă de autocamion, pentru ca să nu zdruncine. La extremităţi la majoritatea trăsurilor butucul
era din bronz, aşa cum era şi capătul oiştei de care se prindeau opritorile de ham.
Între osiile roţilor din spate şi din faţă şi corpul propriu-zis al trăsurii, existau arcuri la fiecare, care făcea
ca indiferent de calitatea străzii, pasagerii să nu fie zdruncinaţi.
Lateral pe ambele părţi ale trăsurii existau două aripi metalice protectoare. În faţă pe capră sta birjarul
care mâna caii. În dreptul caprii, de o parte şi de alta, existau un fel de cadelabre-felinare, care pe toate cele
patru părţi aveau sticlă, prin care pe timp de noapte, se vedea feştila aprinsă la felinar. În spatele birjarului, în
interior, era o banchetă de 2-3 locuri rabatabilă.
În spate era un fel de canapea tapiţată de trei locuri, iar la spatele acesteia exista un fel de coviltir deca-
potabil din piele groasă (pe atunci nu se inventase încă vinilinul) care pe timp de ploaie se derula dinspre
spatele trăsurii spre birjar pentru a-i proteja pe pasageri de intemperii.
În partea exterioară, pe spatele trăsurii sta scris cu alb: „Tx. şi un număr dat de poliţie (ceeace însemna
taxi nr…. în loc de număr de circulație).
În concluzie, o plimbare cu trăsura era o relaxare neegalată de nimic, era ceva firesc, normal, natural în
aer liber, un mijloc de recreere, un remediu reconfortabil împotriva asteniei nervoase, a stresului (fenomene
care pe atunci nu apăruseră încă), e drept că pe distanţe mici şi cu viteze reduse, transporta tot atâţia pasageri
cât şi un autoturism în zilele noastre, nu necesita consum de carburanţi, nu polua cu nimic atmosfera, mediu
114
sau liniştea, nu s-a înregistrat niciodată niciun fel de accident.
„Schimbătorul de viteze“ era biciul din fişcă şi cu un ciucurel care servea mai mult de decor pentru că nu
prea era cazul ca să fie folosit. Caii erau mâncaţi de grăunţe iar birjarul se înţelegea cu ei din vorbă.
Trăsurile făceau parte în mod organic din peisajul citadin şi din viaţa socială a oraşului, era ceva util, in-
dispensabil, fără de care olteniţenii nu-şi concepeau viaţa, iar oraşul fără aceste trăsuri, părea pustiu. Cele mai
plăcute plimbări erau pe strada mare, sub privirile trecătorilor, din centru spre gară, ocolind grădina publică
care pe atunci era în formă pătrată şi din centru până la port.
Şoseaua portului avea pe ambele părţi, pomi mari, groşi, bătrâni, cu multe ramificaţii ale căror crengi se
uneau, deasupra, pe axul şoselii, căreia îi da aspectul unui tunel viu de culoare verde închis, prin care cu greu
pătrundau razele soarelui.
Când trăsurile erau angajate la nunţi, în număr mai mare de 6-8, mirele cu trăsurile şi rudele lui se duceau
şi lua mireasa de acasă, apoi naşii, se făcea cununia civilă la primărie, apoi cununia religioasă la biserică, se
mergea la fotograf unde se făceau mai multe poziţii, în grup, separate etc., apoi se dădea un tur, două, împrejurul
grădinii publice, timp în care, fiecare lăutar, cu vioara, cu acordeonul sau cu ţambalul, etc., câte unul pe capră
alături de birjar, cântau toţi „marşul miresii“ după care coloana de trăsuri se îndrepta cu tot alaiul spre salon
unde avea loc nunta până a doua zi.
Şi în modul de desfăşurare al nunţilor, exponenţii regimului comunist aveau să intervină cu „inovaţii“
pentru a-şi face simţită prezenţa. Astfel că, „justificat“ de faptul că nuntaşii nu pot merge a doua zi la serviciu,
petrecerea trebuia terminată până la orele 23 şi numai în cazuri excepţionale până la miezul nopţii, faţă de
cum era obiceiul ca nunta să ţină până a doua zi.
În plus apărând Legea nr. 18 privind dobândirea bunurilor în mod ilicit, de unde până atunci, lăutarul
anunţa în gura mare darul de la fiecare nunta, acum banii se puneau în plic, iar la urmă socrii nu anunţau suma
adunată pentru ca lumea să aprecieze dacă cei care au făcut nunta şi-au scos sau nu cheltuielile.
* * *
Mulţi birjari, la sărbători, sau cu ocazia altor evenimente mai deosebite, împleteau coamele şi cozile la
cai, simplu sau şi cu funde roşii, iar alţii înodau cozile împletite.
Iarna, când după căderea zăpezii se formau pârtii trăsurile erau înlocuire cu sănii, traseele erau aceleaşi
ca şi ale trăsurilor, iar până la „cedarea Cadrilaterului în anul 1940, când îngheţa Dunărea, traseul săniilor se
prelungea până la Turtucaia. Deosebirea era că iarna caii, aveau câte un şir de clopoţei şi ciucure la gât care
da un plus de farmec unei plimbări cu sania. Stau şi mă gândesc şi ca mine şi dumneavoastră iubiţi cititori, în
trebându-mă şi întrebându-vă: Doamne, unde sunt acele timpuri? Cine şi cu ce drept ni le-a răpit? Cui şi ce
rău făcea cuiva un asemenea mod de viaţă?
„Binefacerile regimului comunist“ priin metodele-i specifice a suprimat şi acest mod de viaţă patriarhal,
care se statuase în viaţă şi obişnuinţa oamenilor de-a lungul timpului.-
Din punct de vedere psihologic şi fiziologic, oamenii se obişnuise cu caii, iar caii cu stăpânii lor, ţinea la
ei, îi îngrijea, pentru că una era când calul era mâncat şi îngrijit de acelaşi om şi altă soartă au avut-o caii la
întovărăşiri sau la colectiv când au avut nenumăraţi vizitii.
Unii birjari, îi vedeam că în timp ce-şi aşteptau clienţii, le dădea la cai din mână, bucăţi de zahăr, pâine
biscuiţi etc.
DAR IATĂ CINE ERAU BIRJARII DIN OLTENIŢA
1. Mitică Dorobanţu
, un fel de fanion al birjarilor care avea dragoste faţă de cai şi parcă şi caii simţeau
acest lucru.
Avea patru cai frumoşi care mergeau în buestru, cu coama pe gâtul şi greabănul încordat, iar lumea
când îi vedea îi scuipa să nu se deoache, iar el era mândru şi bucuros când îi mâna.
El era cel care ducea morţii cu dricul, de la domiciliul celor decedaţi, până la biserică, iar după oficierea
slujbei, la cimitir.
Cei 4 cai înhămaţi la dric, erau îmbrăcaţi într-un fel de mantăi dintr-un material de pânză groasă de culoare
neagră, inclusiv capetele cailor, din care erau ieşite afară urechile şi se vedeau doar ochii.
Hamurile groase din piele neagră, cusute cu fişcă albă, mereu unse ca să fie frumoase şi să fie moi ca să
nu-i jeneze pe cai, cu catarămi, rozete, paftale, nituri, capse din alamă strălucitoare, se mulau pe trupurile
cailor graşi, mereu ţesălaţi şi bine îngrijiţi.
Copitele cailor cu unghiile curăţate la potcovar, erau date cu un fel de unsoare neagră, lucioasă, ca un fel
de pantofi, văcsuiţi. Între glezne şi genunchi, caii aveau un fel de jampieri, dintr-un fel de meşină de culoare
115
deschisă, care se prindeau de piciorul calului cu câte două cureluşe de piele cu catarame strălucitoare din
bronz.
Deşi caii aveau două perechi de hăţuri, una pentru cei din faţă şi alta pentru cei din spatele lor din imediata
apropiere a dricului, totuşi, pentru siguranţă – şi cei din faţă şi cei din spate, de o parte şi de alta, erau ţinuţi de
dârlogi, de câte un om, pentru ca nu cumva să se sperie şi să o ia la fugă. Aceasta şi pentru că, cortegiul funerar
mergea încet, caii dădeau semne de nervozitate şi parcă jucau pe loc.
Caii erau mânaţi de Mitică Dorobanţu care sta pe capră îmbrăcat într-un fel de manta lungă până la glezne
şi largă din pluş de culoare închisă, încins la mijloc cu un fel de brâu, lat, cu trei catarame, cam cum e chimirul
la ciobani, iar pe cap avea şapcă de culoare închisă cu cosorog, cum aveau portari la marile hoteluri din Bu-
cureşti. Atât el cât şi oamenii care mergau pe lângă cai şi-i ţineau de dârlogi, aveau prinse la spate de umăr,
câte un ştergar ţesut în casă. Peste ani, denumirea de ştergar, în special la oraş, a fost înlocuită cu cea de pro-
sop.
Dricul, asemănător la exterior de forma unui cupeu, numai că, în spatele vizitiului, în loc de canapele,
exista un spaţiu superior mărimii sicriului.
Din cadrul cortegiului funerar, cel mai principal era dricul pentru că acolo se afla cel decedat.
Dricul propriu-zis, construit din lemn – prin părţile laterale – având geamuri cu diverse ornamente în jurul
lor, era vopsit negru lucios, iar în interior alb.
Dricul era montat pe arcuri paralele din foi de oţel, iar acestea, prin şuruburi, erau prinse de osii. Roţile
din faţă aveau diametrul de un metru, iar cele din spate, puţin mai mari.
Căpăţânile butuc ale roţilor, aveau la exterior câte un cerc metalic, lat, de culoarea bronzului. Deasupra
dricului avea montat – probabil executat de un meşter modelar iscusit – un îngeraş cu aripi, în picioare, vopsit
în alb, de statură mijlocie.
Sub regimul comunist, în timp, lucrurile au degenerat aşa de mut, întrucât asemenea ritualuri nu erau vă-
zute cu ochi buni pentru că reprezentau simboluri ale credinţei în Dumnezeu, şi pentru că vedeau că lumea, la
asemenea evenimente triste, se aduna în număr mare şi se solidariza cu cei aflaţi în suferinţă, în primul rând
cu cei din partea decedatului.
Astfel că acest dric fastuos de altă dată a fost înlocuit cu unul mai simplu, mai mic, mai puţin ornamentat,
cu roţi de autoturism, în loc de 4 cai, în timp dricul a fost tras doar de doi cai, iar în cele din urmă a rămas
numai un cal. Calul nu mai e îmbrăcat în nimic, vizitiul de pe capră este îmbrăcat curat însă în ţinută obişnuită.
Hamul nu mai are zorzoane metalice strălucitoare, iar morţii nu au mai fost conduşi cu lăutari care să cânte
marşuri funebre.
Cine vrea să vadă cam cum arătau dricurile de altă dată, poate să meargă la biserica eroilor, unde un dric,
stă aruncat şi părăsit în spatele bisericii.
Revenind la Mitică Dorobanţu – căci despre el este vorba – avea trăsură frumoasă, îngrijită, la fel erau şi
caii, avea şi sanie iarna. Îi era dragă viaţa, era cunoscut şi apreciat de olteniţeni, iar el îi cunoştea pe orăşeni.
Până la înfiinţarea automobilului şi trenului, birjarii în Olteniţa erau de mare valoare şi aveau sindicatul
lor, lucru despre care scriu detailat în lucrarea de faţă.
2. Dobre Gatea:
avea 4 cai cumpăraţi de la Bucureşti, doi negri şi doi suri. Cei mai în vârstă cred că îşi
aduc aminte. Avea trăsură şi sanie pentru doi cai şi căruţă mare cu care căra la chirie.
3. Dobrică Bobe,
era un om bun, cumsecade, de viaţă şi mereu bine dispus. Avea trăsură şi sanie de doi
cai. Avea şi căruţă cu care căra la chirie.
4. Mitică Chelu,
arhicunoscut în Olteniţa. În permanenţă fie iarna, fie vara, el purta căciulă din blană de
oaie. A fost ani de zile birjar pe trăsura primăriei. El este omul care a schimbat cei mai mulţi primari şi singurul
care a stat cu spatele la toţi primarii.
5. Nae Pestriţu,
poreclit şi „omul de lemn“ pentru că avea reunatism cronic la coloana vertebrală şi ni
ciodată nu putea să îndoaie capul spre faţă.
Avea trăsură şi sanie de doi cai şi căruţă cu care căra cereale.
La birjerie i-a urmat fiul său Dode.
Şi-a trăit tinereţea din plin şi era foarte zvăpăiat. Era băiat de viaţă şi
în mod special era preferat şi căutat de tineret, de cei de seama lui. Dode când mergea cu trăsura, dar mai ales
iarna cu sania, mergea cu cea mai mare viteză prin oraş. A ieşit la pensie de la Şantierul Naval, iar acum este
în vârstă de 75 de ani.
6. Niculae Vidra
(vidra era porecla pentru că pe el îl chema de fapt Pană, dar lumea aşa îl cunoştea). A
avut trăsură şi sanie cu doi cai, iar căruţă cu care căra cereale de 4 cai. L-am cunoscut bine pentru că era neam
cu noi. Era un om foarte curios. Nu avea răbdare. Câd mânca ciorbă de exemplu, şi era prea fierbinte, punea
puţină apă în ea ca să se răcească puţin. Nici acum nu-mi pot închipui, cum putea să scrie dar nu ştia să citească.
116
Avea în gură o putere de neimaginat. Sta în genunchi, în poziţie verticală, şi apuca dintr-o margine masa cu
dinţii, care avea pe ea farfurii pline de mâncare, sticle, sifoane şi de toate şi o ridica în sus, la nivelul corpului.
Nici acum nu-mi imaginez de unde atâta forţă, plus alte ciudăţenii pe care spaţiul, nu-mi permite să le descriu.
Mama lui, cunoscută în cartier de cei bătrâni sub numele de baba Liţa a trăit 105 ani. A avut doi băieţi, iar în
viaţă mai trăieşte un nepot de al său Costel Pană şi el pensionar, tânăr.
7. Enică Păunică; 8. Nae Zanea; 9. Ion Chirnogeanu; 10. Costică Păun,
toţi aceştia aveau trăsuri,
sănii de doi cai, şi căruţe cu care cărau la chirie.
11. Niculae Măcău,
locuia pe strada 23 aprilie, avea trăsură, sanie cu doi cai şi căruţă cu care căra chirie,
cereale în port. În mod deosebit îşi îngrijea mustaţa.
12. Niculae Cercel; 13. Costică Nedelcu; 14. Fane Bodârlău.
Este tatăl lui Ion Bodârlău, născut la 11
ianuarie 1925, domiciliat pe strada Traian la nr.60, ieşit la pensie de la Şantierul Naval, este cel care mi-a dat
relaţii importante despre birjarii de altă dată.
15. Ivan Troacă; 16. Enciu Savu; 17. Marin Creţi; 18. Mitică Aprozeanu; 19. Niculae Les
al babii
Miclii aşa era cunoscut de olteniţeni;
20. Costică Orneaţă; 21. Tudor Tănase
toţi aveau trăsuri şi sănii cu
doi cai şi căruţe, cu excepţia ultimului care nu avea căruţă.
22. Niculae Pitacu,
pe fiul lui l-a împuşcat în port la restaurantul lui Fănică Lală,
care a locuit spre gară,
la colţul din intersecţia cu bulevardul exterior – actualul bulevard 1 Ddecembrie 1918, cu bulevardul Republicii
(strada gării).
23. Marin Bozan; 24. Costea Măcău; 25. Gheorghe Serbu; 26. Marin Orneaţă; 27. Mihalache Bo
dârlău; 28. Anghel Bozan; 29. Ion Lulea; 30. Costică Aron; 31. Ivan Țală,
frate cu Costică Țală;
32. Marin
Ursu; 33. George Nenică; 34. Alexandru Toropoc; 35. Niculae Manciu; 36. Niculae Toropoc; 37. Nafură
din Olteniţa rurală;
38. Tudor Gatea,
frate cu cel de la numărul curent 2 şi care a dus morţii cu dricul la cimitir
şi care avea şi trăsura şi caii mereu foartre îngrijiţi;
39. Stelică Badea; 40. Dobrică Zeamă-neagră; 41. Ion
Fleşeru; 42. Sandu Manciu; 43. Marin Pestriţu; 44. Iancu Untescu; 45. Dobrică Grigorescu; 46. Tincă
Manciu; 47. Dode Bozan şi 48. Ivan din Atârnaţi.
Prin metodele specifice, regimul comunist, mai întâi i-a înlăturat pe aceşti oameni nevinovaţi, din care
nu ştiu şi nu cred că poate nici jumătate din ei, nu aveau patru clase primare, erau oameni care prin prestările
lor de servicii erau utili societăţii şi oraşului, îşi câştigau existenţa prin muncă în mod cinstit, nu au făcut vreun
rău nimănui niciodată, nu au făcut politică de niciun fel, nu aveau timp de aşa ceva şi nici nu-i interesa pentru
că îşi vedeau de treaba lor, nu au avut antecedente penale, şi-au plătit dările către stat integral şi la timp, nu au
avut cine ştie ce pământ, unii poate n-au avut deloc, nu au exploatat pe nimeni pentru că spre deosebite de
toate meseriile, pentru a deveni birjar nu trebuia să facă ucenicie şi totuşi, în mod nejustificat şi inexplicabil,
au fost distruşi de regimul comunist.
Practic le-au fost suprimate sursele cinstite de existenţă.
Iată cum ies la iveală cu timpul şi cu fiecare ocazie, consecinţele răutăţii şi prostiei unui regim politic
care prin doctrina şi ideologia sa, şi-a săpat singur groapa, unde, în cele din urmă a căzut singur fără a mai fi
nevoie să-i facă cineva brânci.
Şi aceasta nu s-a întâmplat numai în România ci chiar în patria comunismului – U.R.S.S. Şi în toate ţările
din Europa care s-au aflat sub influenţă sovietică.
Partidul Comunist Român, liderii săi, exponenţii acestei ideologii utopice, perimate şi depăşită, nu au
înţeles că fiecare, indiferent de treapta socială pe care se află şi de profesia pe care o practică, ne suntem utili
şi datori unul faţă de celălalt şi că nu putem trăi singuri, izolaţi, dar cu o condiţie esenţială: să avem liberetate
reală – nu doar scriptică în constituţie – să ne bucurăm de atributele şi valorile ei, şi să fim lăsaţi în pace, să
trăim aşa cum am pomenit – respectându-ne reciproc în mod civilizat şi demn
iar legea să fie aceeaşi pentru toţi în faţa căreia să fim egali şi nu diferenţiaţi printr-un carnet de culoare roşie.
* * *
TRĂSURILE, BIRJARII FĂCEAU PARTE DIN PEISAJUL CITADIN AL LOCALITĂŢII NOASTRE.
Olteniţenii nu concepeau oraşul lor fără trăsuri. Niciuna din vederile cu caracter de suvenir, din acele vremuri,
nu erau fără trăsuri.
Pentru ocazii unice în viaţa oamenilor, la nunţi, botezuri, la cununii, la înmormântări, la
alte ocazii, trăsurile erau nelipsite. Erau utile oamenilor şi nu deranjau în niciun fel pe nimeni, cu nimic.
Toamna când tinerii recrutau să plece în armată – era un eveniment unic în viaţa lor – făceau chef şi se
plimbau cu trăsura prin oraş. Birjarii făceau curse la Ulmeni şi la Chirnogi, în special pe timpul bâlciului.
Olteniţa a avut şi maniaci cu stare – e drept puţini la număr – care, când erau bine dispuşi, dorind să se
117
etaleze, luau trei trăsuri. În prima trăsură îşi punea pălăria de paie cu boruri drepte, în a doua bastonul sau um
brela, iar în a treia sta el. Nu deranja pe nimeni cu nimic, era mulţumit că era văzut de lume. iar birjarului îi
plătea cât îi cerea.
Birjarii erau şi o sursă de informare.
Dacă îl întreba cineva, ştia ora de plecare şi de sosire a trenurilor în
gară şi la port, cât face trenul până la Bucureşti, cât costă biletul. Cu aproximaţie cunoştea bacurile lui Decu
lescu şi Bărbulescu de pe Dunăre, orele la care acostau şi plecau din portul Olteniţa la Turtucaia, curse care
aveau oarecum un mers regulat.
Deasemeni orele de sosire şi plecare în şi din portul Olteniţa a vaporului de
pasageri care făcea curse regulate pe ruta Giurgiu-Călăraşi.
Deasemeni, dacă cineva venea pentru prima dată, cu trenul, la Olteniţa şi întreba de o anumită persoană,
era imposibil ca birjarul să nu-l cunoască pe cel în cauză şi să nu-l ducă direct la destinaţie.
Cunoştea avocaţii, preoţii, doctorii, poliţaii, gardienii, judecătorul, funcţionarii de la primărie, iar dacă
erau întrebaţi puteau să-ţi dea un sfat în legătură cu cei mai căutaţi de lume.
Cunoştea negustorii, comercianţii şi profilul magazinelor unde puteai găsi un anumit lucru. Cunoştea
toate cârciumile, bodegile, restaurantele, grădinile de vară, gheţăriile, pe proprietarii acestora şi erau în măsură
să-ţi spună cam ce profil au fiecare şi unde îşi poate satisface gusturile clientul respectiv.
De exemplu, pe strada mare – în zilele noastre Argeşul – pe locul unde acum se află un bloc în care fun
cţionează Trezoreria, era arhicunoscutul restaurant al lui Mihai Popa – frate cu Gheorghe Popa care avea res
taurant şi grădină de vară la piaţă. Restaurantul lui Mihai Popa de pe strada mare era profilat pe tot felul de
mâncăruri din peşte preparate chiar de soţia sa. Se dusese vestea despre restaurantul său. Olteniţenii mai
bătrâni, cred că îşi aduc aminte că pe strada mare, în special duminica, veneau bucureşteni în grup, cu maşini
mici să servească fel de fel de specialităţi din peşte.
În acele vremuri apele nu erau poluate – lumea nici nu avea ideie despre această noţiune – iar Mihai Popa
îşi procura scrumbiile, parcă le văd, între 1 şi 1,5 kg bucat, cu spinarea albastră şi cu burta de un alb imaculat
– renumitele scrumbii de Dunăre – cegă şi somn cum şi alte feluri de peşte de la Balta Greaca.
Balta Greaca a fost asanată de regimul comunist în anul 1968, lucrările au cosat un miliard de lei, dar nu
au fost recepţionate nici până în ziua de azi.
Reluând firul povestirii, arăt că pe atunci nu se inventase „condica de sugestii şi reclamaţii“, pentru că
nu era necesară şi nici televizorul pentru reclame. Fiecare patron şi fiecare chelner îşi făceau singuri reclamă
şi amândoi localului, direct, la faţa locului, în relaţia cu clientul, prin modul ireproşabil de servire.
La Olteniţa se ajunsese ca fiecare restaurant sau grup de cârcimi – de mâna întâi sau de mâna a doua – să
aibă lăutarii să. De exemplu la Mihai Popa era nelipsit Cărăruie şi cu fiică sa Jeana. Nevasta lui Mihai Popa
era sora soţiei lui Vatică Oblu – ambele erau fiice de preot, din Luica.
Vatică Oblu avea depozit en gross de
bere la sticle (de 1/2 şi 1 litru „Luther şi Bragadiru“). Marfa o aducea cu camion tras de cai, de la Bucureşti,
Vatică Oblu avea şi batoză de treierat păioase.
Pe atunci în Olteniţa, era foarte puţină lume străină de oraş.
Oamenii se cunoşteau între ei, când se întâl-
neau se salutau binevoitori, discutau şi îşi vedea fiecare de treaba lui. Se obişnuise fiecare să fie aşa cum e.
Starea de lucruri parcă era un dat de la Dumnezeu.

 

 

De Ziua Internațională a Muncii și Ziua Internațională a Tineretului, peste 450 de polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași vor fi în teren, pentru siguranța cetățenilor.

 

În perioada 28 aprilie – 2 mai 2017 peste 450 de polițiști au fost mobilizați să acţioneze suplimentar față de dispozitivul zilnic, pentru liniştea cetăţenilor.

 

Poliţiştii de ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de investigare a criminalităţii economice şi cei din cadrul structurii de arme, explozivi şi substanţe periculoase vor acţiona în această perioadă pentru prevenirea şi combaterea oricăror evenimente de natură să afecteze liniştea şi ordinea publică, fiind prevăzute şi rezerve de intervenţie. În teren se vor afla aproximativ 200 de patrule de siguranţă publică, pedestre şi auto.

 

Pentru fluidizarea traficului rutier şi prevenirea accidentelor rutiere, poliţiştii de la rutieră, sprijiniţi de cei de la ordine publică, vor dirija circulaţia pe drumurile naţionale şi autostrăzi, și vor utiliza, în medie, zilnic, 7 aparate radar, pentru salvarea de vieți.

 

Structurile de poliţie transporturi vor patrula pe de trenurile de călători, precum şi în staţiile şi triajele de cale ferată.

 

Le recomandăm cetățenilor să nu ezite să anunțe Poliția, în caz că sunt victime sau martori ai unor fapte antisociale.

 

 

Firma SC EURO COMFORT SRL din localitatea Călărași, oferă prin intermediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași (AJOFM Călărași), 8 locuri de muncă de în meseriile de sudor și electrician (4 posturi sudor, 4 posturi electrician).

În acest context, AJOFM Călărași organizează în data de 05.05.2017, începând cu ora 10.00, la cererea angajatorului, o selecție a forței de muncă pentru meseriile de sudor și electrician. La această acțiune sunt invitate toate persoanele calificate în aceste meserii, aflate sau nu în evidența instituției noastre.

Condițiile oferite de angajator:

  • Perioada contractului: determinată (3 luni)
  • Localitatea în care se află locurile vacante: jud. Călărași (Călărași, Roseți, Modelu, Cuza Vodă)
  • Salariu de încadrare: 1650 lei

 

Condițiile minime de ocupare:

  • Vechime în domeniu: 1 an
  • Studii: Școală profesională

 

Persoanele interesate sunt așteptate la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași din str. 13 Decembrie nr. 12, în data de 05.05.2017, începând cu ora 10.00.

 

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

ÎNCADRAREA ÎN MUNCĂ A ABSOLVENȚILOR UNEI INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT

 

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei.

 

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent o sumă în cuantum de 900 lei pe o perioadă de 18 luni.

 

Măsura de stimulare prevăzută la art. 80 se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de absolvent, precum şi pentru perioadele în care persoana se află în concediu de odihnă.

Angajatorii care încadrează absolvenţi în condiţiile art. 80 sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data încheierii.

 

În perioada celor 18 luni, prevăzută la art. 83 alin. (1) din lege, absolvenţii pot urma o formă de pregătire profesională, organizată de către angajator, în condiţiile legii.

 

Cheltuielile necesare pentru pregătirea profesională prevăzută la alin. (1) vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

 

Angajatorii care, după îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege, menţin raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenţii încadraţi în condiţiile art. 80 primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane şi virate, conform legii.

 

Ajutorul financiar poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 83 alin. (1) din lege.

 

Informații suplimentare se pot obține la sediul AJOFM Călărași, strada 13 Decembrie nr.12, telefon: 0242/316.542; 0242/318.376, e-mail: ajofm@cl.anofm.ro sau accesând site-ul instituției www.calarasi.accesibilitateajofm.ro, secțiunea documente utile.

 

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

URLUESCU VIRGIL

La data de, 25 aprilie a.c., bărbatul a dispărut de pe raza comunei Sărulești, județul Călărași, din zona cunoscută ca balta Mosiștea.

Bărbatul are următoarele semnalmente: 1,80 m., constituție atletică, păr scurt șaten, ochi căprui, fața ovala.
Acesta nu prezenta semne particulare.

La data dispariției era îmbrăcat cu pantaloni de trening gri, bluză textilă albastră și în picioare avea încălțăminte din spumă, de culoare albastră.

Persoanele care dețin informații ce pot conduce la găsirea persoanei dispărute sunt rugaţi să contacteze cea mai apropiată unitate de Poliţie sau să apeleze gratuit numărul de telefon 112!

 

Pe Autostrada A2, poliţiştii Brigăzii Autostrăzi şi Misiuni Speciale au depistat astăzi, un bărbat care conducea cu viteza de 214 de km/h.

Acesta a fost sancţionat contravenţional cu amendă de 1.305 lei, iar permisul de conducere i-a fost reţinut în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile.

La data de 26 aprilie a.c., la ora 14.11, poliţiştii Brigăzii Autostrăzi şi Misiuni Speciale au depistat, pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, la km 96, un bărbat, de 31 de ani, din Bucureşti, conducând 214 de km/h.

Poliţiştii l-au sancţionat cu amendă de 1.305 lei, iar, ca măsură complementară, i-au reţinut permisul de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru 90 de zile.

 

 

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi, prin intermediul Serviciului Resurse Umane, desfăşoară în perioada 18 aprilie a.c.-21 iulie a.c., activitatea de recrutare şi selecţie a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ care realizează formarea iniţială a personalului pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne – sesiunea 2017.

 

Cifrele de școlarizare aprobate pentru sesiunea 2017 sunt:

 

  • 555 locuri la Academia de Politie “A.I. Cuza” București, din care:

– specializarea “drept” – 115 locuri, din care: 85 – I.G.P.R.

– specializarea “drept” – distanţă – 100 taxă – pentru personal M.A.I.

– specializarea “ordine si siguranta publica”:

– frecvenţă (3 ani) – 290 locuri, din care 270 – I.G.P.R. (8 locuri pentru romi, 6 locuri pentru maghiari şi 4 locuri pentru alte minorităţi).

– frecvenţă redusă (3 ani)  – 50 locuri, din care 38 – I.G.P.R.

  • 554 locuri la Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” Câmpina, din care 500 – I.G.P.R. (din care 14 locuri pentru romi şi 8 locuri pentru alte minorităţi);
  • 150 locuri la Şcoala de Agenţi de Poliţie “Septimiu Mureşan” Cluj – Napoca, din care 6 locuri pentru romi şi 3 locuri pentru alte minorităţi;

 

Locurile la instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne sunt aprobate pentru bărbaţi şi femei, fără discriminare.

 

 

 

 

 

Persoanele interesate să participe la concursurile organizate în vederea admiterii în instituţiile de învăţământ superior/unităţile de învăţământ postliceal din cadrul M.A.I., M.Ap.N. ori S.R.I. trebuie să se prezinte la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Călăraşi (B.dul Republicii, nr. 44, municipiul Călăraşi, jud. Călăraşi), pentru informare, îndrumare şi înscriere în perioada 18.04– 26.05.2017 (candidaţii care optează pentru instituţiile de învăţământ superior ale M.A.I, M.Ap.N. şi S.R.I, precum şi pentru unităţile de învăţământ postliceal ale M.Ap.N.), respectiv 18.04– 21.07.2017 (candidaţii care optează pentru unităţile de învăţământ postliceal ale M.A.I.), in zilele de luni, marti, miercuri  joi şi vineri, intre orele 0900-1100 , respectiv 13 00-15 00.

 

Relaţii suplimentare se pot obţine de luni până vineri, între orele 08 00 – 16 00 la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Călăraşi – Serviciul Resurse Umane sau la telefon 0242/306.111, 0242/306.112  sau 0242/306.114 sau la adresa de internet http://www.cl.politiaromana.ro- secţiunea Carieră.

În prima etapă a inițiativei “Let’s Share & Care!”, desfășurată în perioada 27 martie – 12 aprilie 2017, s-au strâns peste 2,6 tone de donații, printre care haine, încălțăminte, jucării, rechizite și scaune de birou. 450 de copii din 4 județe (Călărași, Prahova, Ialomița și Dâmbovița) se vor bucura de darurile care îi vor ajuta să-și continue studiile. 

 

42 de companii multinaționale, 6 unități de învățământ și peste 11 donatori individuali au contribuit cu donații pentru centrul de minerit urban “Let’s Share & Care!”. În total s-au strâns 1.800 de kilograme de haine, 257 de kilograme încălțăminte, 403 kilograme de jucării și 155 kg de rechizite. 

Inscrierea in invatamantul prescolar se va desfasura la inceputul lunii mai, urmand ca datele exacte sa fie anuntate in zilele urmatoare, anunta Ministerul Educatiei Nationale.

Actele necesare inscrierii la invatamantul prescolar sunt: cererea de inscriere, copie certificat de nastere copil, copie C.I. parinte/ tutore/ reprezentant legal, fisa medicala, hotarari judecatoresti (daca este cazul), iar pentru gradinitele cu program prelungit si saptamanal este nevoie de adeverinte cu veniturile parintilor sau alte acte doveditoare ale venitului familial. 
Parintii completeaza maxim 3 optiuni pentru unitatile de invatamant in functie de preferinte, iar copiii care nu sunt cuprinsi intr-o gradinita, vor completa o noua cerere pentru a doua perioada de inscrieri. Cererea tip de inscriere in invatamantul prescolar poate fi gasita online pe site-ul Inspectoratului scolar al Municipiului Bucuresti sau la unitatile de invatamant autorizate.
Inscrierea in grupa mica/ mijlocie/ mare in gradinitele de stat este gratuita si deschisa tuturor copiilor cu varste cuprinse intre 2- 6 ani, discriminarea dupa orice fel de criteriu fiind interzisa.Intre timp, conducerea fiecarei unitati de invatamant va stabili orarul reinscrierii celor care merg deja la gradinita si vor sa continue si in anul scolar urmator, ca mai apoi sa se afiseze lista celor inscrisi si locurile.SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-97/din-luna-mai-incep-inscrierile-la-gradinite-ce-acte-sunt-necesare-7098.html?utm_source=legislatiamuncii-25042017&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

 

Un echipaj al politiei rutiere impreuna cu luptatori din cadrul Serviciului de Actiuni Speciale efectueaza un control in trafic, in Craiova, marti, 21 mai 2013. REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Reținut de polițiști pentru infracțiuni cu violență

 

Un bărbat bănuit că și-ar fi agresat fizic doi consăteni a fost reținut cu operativitate de polițiști.

În seara de 23 aprilie a.c. polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că două persoane au fost lovite de un bărbat.

Cercetările demarate imediat de polițiști au condus la probarea activității infracționale a bărbatului bănuit de săvârșirea a două infracțiunii de lovire sau alte violențe.

Acesta a fost reținut la data de 24 aprilie a.c pentru 24 de ore de polițiști și depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași, urmând să fie prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița cu propunerea de arestare preventivă.

 

 

Condamnat la închisoare  după ce a condus sub influența alcoolului

 

Polițiștii au depus în penitenciar un bărbat care a fost condamnat la închisoare pentru infracțiuni la regimul rutier.

La data de 24 aprilie a.c. polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Judecătoria Călărași pe numele unui bărbat din Roseți.

Bărbatul a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur.

Polițiștii l-au depus în Penitenciarul Slobozia, județul Ialomița pentru executarea pedepsei.

 

 

 

 

Bărbat, reținut de polițiști pentru delapidare

 

Un tânăr de 25 de ani a fost reținut de polițiștii de investigare a criminalității economice  Călărași pentru delapidare.

În fapt, în ziua de 21 aprilie a.c. polițiștii au fost sesizați de administratorul unei societăți comerciale care deține o stație de alimentare  cu carburant pe raza județului Călărași de faptul că un angajat al firmei nu a depus la societate numerarul provenind din vânzări.

Din cercetări se pare că, în perioada 14-21 aprilie a.c. tânărul, în calitate de șef de stație  nu a depus la societate numerarul provenind din vânzări reprezentând suma totală de 108.700 lei, pe care şi-ar fi însuşit-o în interes personal.

Față de acesta s-a luat măsura reținerii pe o perioadă de 24 ore, fiind introdus în Centrul de  Reținere și Arestare Preventivă Călărași.

La data de 25 aprilie a.c. urmând să fie prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu propunere de arestare  preventivă.

 

 

Bărbat, bănuit de uciderea animalelor fără drept și furt calificat identificat și reținut de polițiști

 

Polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Ulmeni au reținut pentru 24 de ore un bărbat bănuit că ar fi sacrificat un porc, după care ar fi plecat cu o parte din el.

La data de 24 aprilie a.c. polițiștii au probat activitatea infracțională a unui bărbat de 32 de ani care în urmă cu o zi ar fi pătruns în curtea unei gospodări unde ar fi sacrificat un porc, l-a tranșat și ar fi sustras o parte din el.

Bărbatul, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de uciderea animalelor fără drept și furt calificat a fost reținut pentru 24 de ore de polițiști.

Acestea a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași, urmând să fie prezentat Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița cu propunere de arestare preventivă.

ANUNŢ
1. CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI VACANT DE ,,ADMINISTRATOR PATRIMONIU” COMPARTIMENT: PERSONAL DIDACTIC – AUXILIAR
2.CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTULUI VACANT DE INGRIJITOR I COMPARTIMENT NEDIDACTIC
– –
In conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII nr. 286 din 23 martie 2011 (*actualizat*)pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, EMITENT: GUVERNUL , PUBLICATA ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 221 din 31 martie 2011, Data intrarii in vigoare : 31 martie 2011.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SPIRU HARET” Olteniţa, organizează în data de 18.05.2017, ora 12:00, concurs pentru ocuparea urmatoarelor posturi contractual vacante:
1. ADMINISTRATOR PATRIMONIU –Studii superioare, vechime minim 5 ani, perioada nedeterminata.
2. INGRIJITOR I- Liceu-cu examen de bacalaureat, vechime: nu se solicita, perioada nedeterminata.
Publicarea anunţului în:
1. Monitorul Oficial, Partea a III-a – în data de 25.04.2017
2. Ziarul ,, Romania Libera” -în data de 25.04.2017
3. Portalul: posturi.gov.ro.
4. Site-ul scolii: http://www.ssho.ro în data de 25.04.2017
5. site-ul:radio-oltenita.ro- în data de 25.04.2017
6. Sediul AJOFM – Agentia Locala Olteniţa- în data de 25.04.2017
7. Sediul unității școlare din Str. Mihai Eminescu , nr.23, în data de 25.04.2017
8. Concursul va avea loc în data de 18.05.2017, ora 12:00, la sediul şcolii, conform calendarului de desfăşurare a concursului.
9. Termenul de depunere a dosarelor este: 10.05.2017, ora 14:00, la secretariatul şcolii.
Relaţii la telefon: 0242/ 515062, la sediul instituţiei din Municipiul Olteniţa, Str. Mihai Eminescu , nr.23, Judeţul Călăraşi, Cod poştal: 915400.
Etapele şi probele de concurs:

ETAPA I. Înscrierea şi selecţia dosarelor de înscriere.
ETAPA a II-a . Proba scrisă şi proba practică- la sediul şcolii, conform calendarului de desfăşurare a concursului.
ETAPA a III-a. Interviul – la sediul şcolii, conform calendarului de desfăşurare a concursului.

Pentru probele concursului, punctajele se stabilesc după cum urmează:

a) pentru proba scrisă, punctajul este de maximum 100 de puncte;
b) pentru proba practică, punctajul este de maximum 100 de puncte;
c) pentru interviu, punctajul este de maximum 100 de puncte.

Sunt declaraţi admişi la proba scrisă, proba practică şi interviu, candidaţii care au obţinut minimum 50 de puncte.

Prezenţa la următoarea etapă este conditionata de promovarea etapei precedente [art.18(3 ), SECŢIUNEA1, CAP.II din H.G. nr. 286/ 23.03.2011 (*actualizat*)].

CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI
ETAPA I
Depunerea dosarelor: 10 mai 2017, pana la ora 14:00, la secretariatul şcolii.
Selecţia dosarelor : 12 mai 2017.
Afişarea rezultatelor selectării dosarelor de înscriere: 15 mai 2017.
Depunerea contestaţiilor cu privire la selecţia dosarelor: 16 mai 2017, intre orele 10:00- 14:00, la secretariatul şcolii
Analiza contestaţiilor şi afişarea rezultatelor contestaţiilor depuse pentru selecţia dosarelor:
17 mai 2017.

ETAPA a II-a
1.Proba scrisă: 18 mai 2017, ora 12:00 – 14:00 .
Afişarea rezultatelor obţinute la proba scrisă: 19 mai 2017.
Depunerea contestaţiilor la proba scrisă: 22 mai 2017, intre orele 10:00- 14:00 , la secretariatul şcolii.
Rezolvarea contestaţiilor la proba scrisă şi afişarea rezultatelor contestaţiilor la proba scrisă:23 mai 2017.

2.Proba practică: 24 mai 2017, ora 12:00-13:00
Afişarea rezultatelor obţinute la proba practică: 25 mai 2017.
Depunerea contestaţiilor la proba practică: 26 mai 2017, intre orele 10:00- 14:00, la secretariatul şcolii.
Rezolvarea contestaţiilor la proba practică şi afişarea rezultatelor contestaţiilor la proba practică: 29 mai 2017.

ETAPA a III-a
3.Interviu: 30 mai 2017, ora 10:00.
Afişarea rezultatelor obţinute la interviu : 31 mai 2017 .
Depunerea contestaţiilor pentru interviu: 6 iunie 2017, intre orele 08:00- 12:00 , la secretariatul şcolii
Rezolvarea contestaţiilor la interviu şi afişarea rezultatelor contestaţiilor la interviu:06 iunie 2017 pana la ora 18:00.
Afisarea rezultatelor finale: 7 iunie 2017 ora 16:00.

Actele prevăzute de la nr.crt.2 până la nr. crt. 4 vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

În cazul în care, ulterior publicării anunţului, posturile vor fi blocate printr-un act normativ, concursul se suspendă.

Dosarul de concurs:
Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta un dosar de concurs care va conţine următoarele documente:
1. Opis.
2. Cererea de înscriere la concurs adresată conducătorului Școlii Gimnaziale ,,Spiru Haret” Oltenița .
3. Copia actului de identitate sau orice al document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz.
4. Copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului.
5. Carnetul de muncă sau, după caz, adeverinţele care atestă vechimea în muncă, în meserie şi/ sau în specialitatea studiilor , în copie.
6. Cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează.
Notă: candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.
7. Adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate.
Notă: Adeverinţa care atestă starea de sănătate va conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.
8. Curriculum vitae .

1. ADMINISTRATOR PATRIMONIU – Studii superioare, vechime minim 5 ani, perioadă nedeterminata;
Condiţii generale:
a) să aibă cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România ;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibe vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) cu stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g) nu fi fost condamnat/ă definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care i-ar face incompatibil/ă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei contractuale:

– Studii superioare – inginer/economist (conform Legii nr.1/2011);
– Vechime în funcţia de administrator patrimoniu/ gestionar de minimum 5 ani;
– Abilităţi foarte bune de operare pe calculator în limbaje specifice (ex. gestiune);
– Cunoştinţe de accesare platformă SEAP;
– Spirit organizatoric;
– Abilităti de comunicare şi relaţionare;
– Abilităti de lucru în echipă;
– Capacitate de gestionare a timpului şi priorităţilor (mai ales în condiţii de stres);
– Constituie un avantaj absolvirea cursurilor de formare (ex. în domeniul SSM, PSI);
– Disponibilitate pentru program flexibil;
– Capacitatea de a lua decizii eficiente;
– Constituie un avantaj experienţa în funcţia de administrator de patrimoniu/ gestionar într-o instituţie de învăţământ.

BIBLIOGRAFIE: ADMINISTRATOR PATRIMONIU

1. LEGEA nr.22/1969, modificata si completata prin Legea 54/1994 privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici,
autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările si completările ulterioare;
2. LEGEA nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
3. H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
4. H.G nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe;
5. O.M.F.P nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
6. O.M.F.P nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, cu modificările si completările ulterioare;
7. LEGEA nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale, cu modificările si completările ulterioare;
8. ORDIN nr. 5115/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
9. O.U.G nr. 96/ 2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore,cu modificările si completările ulterioare;
10. LEGEA nr.319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările si completările ulterioare;
11. LEGEA nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările si completările ulterioare ;
12. LEGEA nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările si completările ulterioare- secțiunea VI.

PROBA SCRISĂ
Proba scrisă va consta în testarea cunoştinţelor teoretice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant.

PROBA PRACTICĂ
Proba practică va consta în testarea abilităților și aptitudinilor practice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant .
Proba practică se va desfășura pe baza unui plan stabilit de comisia de concurs, care va include următoarele criterii de evaluare:
a) capacitatea de adaptare;
b) capacitatea de gestionare a situațiilor dificile;
c) îndemânare și abilitate în realizarea cerințelor practice;
d) capacitatea de comunicare;
e) capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfășurarea probei practice.

PROBA INTERVIULUI
În cadrul interviului se vor testa abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților.
Proba interviului poate fi susținută doar de către acei candidați declarați admiși la proba practică.
Interviul se va realiza conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs, în ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare.
Criteriile de evaluare pentru stabilirea interviului sunt:
a) abilități și cunoștințe impuse de funcție;
b) capacitatea de analiză și sinteză;
c) motivația candidatului;
d) comportamentul în situațiile de criză;
e) inițiativă și creativitate.
Fiecare membru al comisiei de concurs va adresa întrebări candidatului.
Nu se vor adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex.

Angajator: Şcoala gimnazială ,,Spiru Haret” Olteniţa
Tip angajator: Instituţie publică de învăţământ
Categoria postului: Funcţie contractuală
Judeţ: Călăraşi
Tipul postului: Permanent
Compartimentul: Didactic auxiliar
Nivelul postului: Funcţie de execuţie

2. INGRIJITOR I – Liceu – cu examen de bacalaureat- vechime: nu se solicită, perioada nedeterminată.
Condiţii generale:
a) să aibă cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România ;
b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
c) să aibe vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e) cu stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g) nu fi fost condamnat/ă definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care i-ar face incompatibil/ă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

Condiţiile specifice necesare in vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei contractuale:

– Studii: liceul, cu examen de bacalaureat;
– Abilitati de relationare-comunicare cu intreg personalul unitatii de invatamant;
– Abilitati de munca in echipa;
– Disponibilitate de program flexibil;
– Disponibilitatea pentru munca in doua schimburi;
– Raspunde de starea de curatenie si igiena in sectorul repartizat;
– Raspunde de inventarul incredintat;
– Stie sa foloseasca ustensilele de lucru precum si produsele de curatenie;
– Efectueaza deplasari in interes de serviciu , in limita sarcinilor , atributiilor si responsabilitatilor din fisa postului;
– Efectueaza si alte sarcini trasate de catre conducere in limita capacitatii sale fizice si intelectuale si a programului de lucru;
– Cunostinte de legislatie specifica locului de munca;
– Cunostinte in domeniul Sanatatii Securitatii in Munca si PSI.

BIBLIOGRAFIA concursului de ocupare a postului de îngrijitor I:

• Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin ORDINUL nr. 5.115 din 15 decembrie 2014.
• LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 (*actualizată*) securităţii şi sănătăţii în munca.
• Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006, aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 (*actualizată*) .
• LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicată*) Codul muncii*).
• Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor aprobate prin ORDINUL nr. 1.955 din 18 octombrie 1995(*actualizat*).

PROBA SCRISĂ
Proba scrisă va consta în testarea cunoştinţelor teoretice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant.

PROBA PRACTICĂ
Proba practică va consta în testarea abilităților și aptitudinilor practice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant .
Proba practică se va desfășura pe baza unui plan stabilit de comisia de concurs, care va include următoarele criterii de evaluare:
a) capacitatea de adaptare;
b) capacitatea de gestionare a situațiilor dificile;
c) îndemânare și abilitate în realizarea cerințelor practice;
d) capacitatea de comunicare;
e) capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfășurarea probei practice.

PROBA INTERVIULUI
În cadrul interviului se vor testa abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților.
Proba interviului poate fi susținută doar de către acei candidați declarați admiși la proba practică.
Interviul se va realiza conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs, în ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare.
Criteriile de evaluare pentru stabilirea interviului sunt:
a) abilități și cunoștințe impuse de funcție;
b) capacitatea de analiză și sinteză;
c) motivația candidatului;
d) comportamentul în situațiile de criză;
e) inițiativă și creativitate.
Fiecare membru al comisiei de concurs va adresa întrebări candidatului.
Nu se vor adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex.

Angajator: Şcoala gimnazială ,,Spiru Haret” Olteniţa
Tip angajator: Instituţie publică de învăţământ
Categoria postului: Funcţie contractuală
Judeţ: Călăraşi
Tipul postului: Permanent
Compartimentul: Nedidactic
Nivelul postului: Funcţie de execuţie

Relaţii suplimentare la sediul Școlii gimnaziale ,,Spiru Haret” Oltenița,
Str. Mihai Eminescu Nr. 23, Municipiul Olteniţa, Judeţul Călăraşi, telefon : 0242/ 515062

PREȘEDINTE COMISIE CONCURS,
Prof.Tugui Cristina Monica

Poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate din Călăraşi şi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Călăraşi au surprins în flagrant delict un bărbat care comercializa droguri de risc. La domiciliul său au fost găsite aproape 13 grame de cannabis și aproximativ  33.000 de euro.

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Călăraşi, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – B.T. Călăraşi, cercetează un tânăr, din Oltenița, bănuit de trafic de droguri de risc.

Acesta a fost surprins în flagrant delict, la data de 20 aprilie a.c., în timp ce comercializa droguri de risc în Oltenița.

De asemenea, la locuinţa acestuia a fost efectuată ulterior o percheziţie, fiind ridicate aproximativ 13 grame de cannabis, precum și sume de bani, echivalentul a aproape 33.000 de euro.

Față de acesta, procurorul de caz a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Acţiunea s-a desfăşurat cu sprijinul Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Oltenița și al jandarmilor.

 

 

În intervalul 21 aprilie a.c., ora 09 00 – 22 aprilie a.c., ora 0900, este în vigoare o atenţionare emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie de cod galben în care se va înregistra vreme deosebit de rece, brumă și îngheț.

Conducătorii auto sunt sfătuiţi să adopte o conduită preventivă în trafic şi să respecte indicaţiile şi recomandările poliţiştilor rutieri.

 

Prevederile legale în vigoare interzic circulaţia autovehiculelor, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă, pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, nefăcând referire la o anumită perioadă a anului.

 

Nu consumaţi alcool şi nu conduceţi dacă simţiţi că sunteţi obosiţi! Nu vorbiţi la telefonul mobil în timp ce conduceţi maşina, dacă nu aveţi ataşat la acesta dispozitivul de tip ,,hands-free”.

 

Pietonilor le recomandăm să evite, pe cât posibil, folosirea părţii carosabile, mai ales după lăsarea întunericului şi în condiţii de vizibilitate redusă, să se asigure temeinic şi să traverseze drumurile doar prin locurile semnalizate şi după ce sunt siguri că o pot face în condiţii de siguranţă!

 

Traversarea străzii se face numai pe trecerea de pietoni. Nu fugiţi pe trecerea de pietoni, opriţi-vă pe marginea acesteia şi aşteptaţi ca maşinile să se oprească pentru a vă permite traversarea! Acolo unde sunt instalate semafoare, veţi aştepta cu răbdare apariţia luminii de culoare verde şi veţi traversa numai pe această culoare!

 

 

 

 

Polițiștii au identificat și reținut pentru 24 de ore un bărbat bănuit de furt calificat.

La data de 29 martie a.c. polițiștii Secției 3 Poliție Rurală Curcani au fost sesizați cu privire la faptul că dintr-o locuință situată în comuna Curcani, județul Călărași a fost sustrasă o combină audio și o boxă.

Cercetările efectuate de polițiști au condus la identificarea unui bărbat din localitate bănuit de săvârșirea faptei.

Bărbatul este cercetat de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

Bunurile au fost recuperate în totalitate și restituite părții vătămate.

Cel în cauză a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore și depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași urmând ca astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița cu propunere de arestare preventivă.

 

***

 

Măsuri de protecţie a locuinţei pentru prevenirea furturilor:

 

 

În cazul apartamentelor situate la parter, unde e posibil accesul prin escaladare, este necesar să vă protejaţi ferestrele cu grilaje metalice ale căror capete de prindere să fie încastrate în zid, iar spaţiile dintre bare să fie de dimensiuni mici.

 

Evitaţi să lăsaţi ferestrele deschise, mai ales dacă locuiţi la parter şi nu aveţi montat un grilaj metalic.

 

La intrarea în casa scărilor este recomandată montarea unui interfon care limitează accesul persoanelor necunoscute. La fel de importantă este şi utilizarea lui corespunzătoare atât pe timpul nopţii, cât şi pe timpul zilei.

 

 

Asiguraţi un iluminat corespunzător pe casa scării. Sistemul trebuie montat în aşa fel încât să nu poată fi spart sau scos din circuit cu uşurinţă.

 

Dacă sunteţi plecat pentru o perioadă mai lungă de timp de acasă, rugaţi un vecin să vă ridice eventualele facturi sau înştiinţări de plată prinse în uşă sau din cutia poştală, astfel încât să nu vă trădeze absenţa.

 

Evitaţi să lăsaţi în locuinţă sume importante de bani sau bunuri de valoare in ascunzătorile clasice (şifonier, sub haine etc).

Înainte de venirea la putere a regimului comunist şi până la naţionalizare, la 12 decembrie, în fiecare an,
cismarii din Oleniţa îşi serbau pe Sfântul Spiridon, patronul spiritual al cismarilor.
Nu am reuşit să aflu de ce sărbătoreau această zi cismarii, numai că, întrebând pe cei mai bătrâni, mi-au
spous că aşa au pomenit din bătrâni.
Re regulă, cel care avea iniţiativa se preocupa cu 2-3 zile mai înainte, în vederea serbării acestei zile, era
Mihalache Buzilă. Este drept că avea cel mai mare magazin de încălţăminte bărbătească şi de damă, de toate
vârstele, că avea cel mai mare număr de lucrători şi ucenici, după cum tot aşa de drept era că a fost un om
cumsecade, de bună credinţă şi respectat de toată lumea, pentru că şi el era un om serios şi respectos cu toţi.
Toată gama de încălţăminte era confecţionată în atelierul lui de lucrători. A fost asociat până în anul 1938
cu Naie Creţu când, acesta. îmbolnăvindu-se de T.B.C. a decedat.
Mihalache Buzilă, deşi era patron, totuşi când nu avea clienţi, lucra efectiv în atelier, cot la cot cu ceilalţi
lucrători.
Fiind cu iniţiativa, el era cel care, cu o zi două înainte, îşi anunţa colegii de breaslă, ca să participe şi să
vină la biserică în ziua de Sfântul Spiridon, care în fiecare an cade la 12 decembrie.
Mihalache Buzilă şi cu Vasile Zingher, erau cei care se ocupau de seara şi făceau o colivă exagerat de
mare, o puneau pe o tavă de aramă lungă de 70-80 cm. şi lată de vreo30-35 cm.
După ce fierbea grâul de seară şi chiar terminau de preparat coliva, se duceau la madam Pricop,
care avea cofetărie pe strada mare, vizavi de hotelul lui Vornicu şi le făcea pe colivă, peste zahărul pudră, o
cruce simetrică şi proporţională din bomboane mici de toate culorile, iar la mijlocul crucii puneau o lumânare
mare albă, de sparmanţet, care ardea tot timpul în biserică pe durata slujbei.
Coliva o ducea la biserică doi cismari, nici tineri, dar nici bătrâni. Sfântul Spiridon constituie un eveniment
şi pentru faptul că multă lume, chiar ţinea minte această zi, şi se ducea şi de curiozitate la biserică să vadă, în-
trucât o colivă aşa de mare nu mai făcea nimeni. De Sfântul Spiridon biserica era plină de cizmari.
După terminarea slujbei,după ce preoţii îşi luau porţia de colivă, iar lumea deasemeni aştepta să ia câte o
linguriţă, mai mult de curioasă să vadă cum este, cu toţi cismarii, pentru câteva minute, dădeau pe la Stelian –
Mituşi Mirescu, luau câte-o ţuică, după care, se împrăştiau, însă majoritatea, bineînţeles nelipsind lucrătorii şi
ucenicii lui, erau invitaţi de Mihalache Buzilă acasă unde îi aştepta o masă aranjată. Invitatul de seamă însă
era popa Gheorghe – cum îi spuneam noi preotului Gheorghe Sachelarie, care de altfel locuia aproape, vizavi
de casa lui Mihalache Buzilă.
După ce se adunau cu toţii, popa Gheorghe Sachelarie binecuvânta mâncarea şi băutura. Inconvenientul
era că ziua de 12 decembrie – Sfântul Spiridon, fiind în postul mare al Crăciunului, meniul era de post. Totuși,
chiar dacă meniul era de post, vinul nu avea restricţie, aşa că masa se lungea două-trei ore, stând de vorbă şi
povestind fiecare ce se pricepea.
Deşi Mihalache Buzilă a avut cel mai mare magazin şi cel mai mare atelier de încălţăminte de damă şi
bărbătească toată gama, totuşi, nu a avut nicio palmă de pământ şi nici nu a fost în concediu niciodată nici la
munte şi nici la mare.
Distracţia lui – dacă se poate numi aşa – în fapt era pasiunea pentru pescuit în grup, la Dunăre cu prietenii
şi lucrătorii lui. A avut şase copii, patru fete şi doi băieţi. Este drept, că avea casa îndestulată cu de toate, iar
uşile-i erau deschise şi la străini şi oricine era bine primit.
Deşi a avut numai patru clase primare, a fost totuşi un om de cuvânt, de caracter, serios, parolist şi ono-
rabil.
Nu a făcut niciun fel de politică, deşi a luat parte la viaţa socială a oraului. De exemplu, Mihalache Buzilă
este printre foarte puţinii care a contribuit cu bani la ridicarea monumentului eroilor din grădina publică din
primul război mondial, cu 500 lei, o sumă destul de consistentă pentru vremea lui, când moşieri şi alţi oameni
avuţi au contribuit cu 2000 lei. (Această problemă apare separat în lucrarea de faţă).
221
De asemeni, la asociaţiile patronale şi de altă natură, Mihalache Buzilă a fost ales ca vicepreşedinte, bu-
curându-se de respect şi încredere din partea colegilor săi.
Mihalache Buzilă a luat parte la campania din primul război mondial şi l-a avut comandant de grupă pe
sergentul Ivan-Lixandru Pană din Olteniţa Rurală.
El a lucrat numai încălţăminte de comandă. El era cel care îi lua măsură clientului. În timpul când în ma-
gazin nu avea clienţi, trecea în atelier şi lucra alături de ceilalţi angajaţi ai săi.
După naţionalizare, a lucrat la atelierul de reparaţii al pensionarilor din Olteniţa. A fost un om cinistit şi
corect. A încetat din viaţă la vârsta de 94 de ani, lăsând în urma sa o frumoasă impresie tuturor celor care l-au
cunoscut

 

Guvernul a stabilit în data de 11 iunie 2017 organizarea scrutinului local parțial pentru alegerea primarului în 49 de localități în care această funcție a rămas vacantă ca urmare a demisiilor unor titulari, situațiilor de incompatibilitate, invalidării mandatelor, decesului sau aplicării unei pedepse privative de libertate.

Alegerile parțiale vor fi organizate în cinci municipii – Moinești, județul Bacău, Craiova, județul Dolj, Târgu Jiu, județul Gorj, Lupeni, județul Hunedoara, Roman, județul Neamț, nouă orașe – Râșnov, Lehliu Gară, Amara, Fierbinți-Târg, Țăndărei, Ulmeni, Baia Sprie, Bușteni, Băicoi și în 35 de comune.

Precizăm că în cazul unor alegeri locale parțiale, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării, potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 115 din 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

De asemenea, odată cu data alegerilor, Guvernul a stabilit, prin hotărâre, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfășurării în bune condiții a alegerilor locale şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfășurări a alegerilor locale (în conformitate cu art. 126 alin. 1 din Legea nr 115/2015).

 

 

 

 

 

Un echipaj al politiei rutiere impreuna cu luptatori din cadrul Serviciului de Actiuni Speciale efectueaza un control in trafic, in Craiova, marti, 21 mai 2013. REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Un tânăr de 21 de ani din Călărași condamnat la închisoare a fost depus în penitenciar de polițiști.

În ziua de 19 aprilie a.c. polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Tânărul a fost condamnat la 1 an și 11 luni închisoare de Judecătoria Călăraşi pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Acesta a fost încarcerat în Penitenciarul Slobozia, județul Ialomița pentru executarea pedepsei.

 

 

Acțiune pentru prevenirea furturilor din societăți comerciale desfășurată de polițiști

 

Aproape 30 de paznici controlați de polițiști într-o singură noapte/ 3 au fost depistați dormind în cabinele de pază.

În  noaptea de 19/20 ianuarie a.c. poliţişti din cadrul Poliției Municipiului Călărași- Compartimentul Sisteme de Securitate au organizat în Călăraşi o acțiune pe linia prevenirii furturilor din societăți comerciale asigurate pe timpul nopții cu pază de specializate sau pază proprie.

Poliţiştii au controlat 7 de societăţi comerciale, precum şi 28 de agenţi de pază, 3 agenţi de pază fiind prinşi dormind în timpul serviciului.

Ca urmare a neregurilor constatate poliţiştii au aplicat 4 sancţiuni contravenţinonale în valoare de 400 de lei.

Totodată au fost efectuate instructaje cu personalul de pază verificat.

Proiecte ce se vor discuta:

-Proiect de hotarare privind aprobarea contului anual de execuţie a bugetului local pe anul 2016;
-Proiect de hotarare pentru aprobarea execuţiei bugetului local pe trimestrul I -2017.
-Proiect de hotarare privind aprobarea repartizării sumelor din bugetul local pe anul 2017 pe unitati de invatamant din municipiul Oltenita.
-Proiect de hotarare privind rectificarea bugetului local pe anul 2017.
-Proiect de hotarare pentru majorarea capitalului social al SC.Ecosal Servicii Oltenita.
-Proiect de hotarare pentru transformarea unor posturi din cadrul statului de funcţii al Serviciului Public Asistenta Sociala Oltenita.
-Proiect de hotarare privind transformarea unui post contractual vacant din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Oltenita şi mutarea acestuia în altă structură a aceluiaşi aparat.
-Proiect de hotarare privind dezlipirea unui bun imobil-teren- in suprafaţa de 4.000,oo mp, apartinand domeniului privat al municipiului Olteniţa,situat in intravilanul municipiului Oltenita, str.dr. Lucian Popescu nr.2,lotul nr.2.
-Proiect de hotarare privind aprobarea prelungirii unui contract de locatiune pentru locuinţa ce aparţine domeniului privat al municipiului Oltenita.
-Proiect de hotarare privind inchirierea prin licitatie publica a unui spaţiu apartinand domeniului public al municipiului Oltenita, situat in municipiul Oltenita, str. Argeşului nr.60,lotul nr.6.in suprafaţa totala de 89,15mp.,cu destinatia cabinet medical.
-Proiect de hotarare privind aprobarea vanzarii unui bun imobil- apartament-apartinand proprietatii private a statului,construit prin A.N.L., situat in municipiul Oltenita, b-dul Tineretului m.93-103,bloc Sahia II,sc.C,etaj 2,ap.ll, către d-na Dragnuta Sanda-Iuliana, titulara a contractului de inchiriere;
-Proiect de hotarare privind vanzarea prin licitatie publica a bunului imobil- teren- apartinand domeniului privat al municipiului Olteniţa,in suprafaţa de 638 mp., situat in municipiul Olteniţa,str.dr.Lucian Popescu, nr.2, lotul nr.2/1;
-Proiect de hotarare privind vanzarea prin licitatie publica a bunului imobil- teren- apartinand domeniului privat al municipiului Olteniţa,in suprafaţa de 3.362 mp., situat in municipiul Olteniţa,str.dr.Lucian Popescu, nr.2, lotul nr.2/2;
-Proiect de hotarare privind vanzarea prin licitatie publica a bunului imobil- teren- apartinand domeniului privat al municipiului Olteniţa,in suprafaţa de 819 mp., situat in municipiul Olteniţa,str.Depozitelor nr. 17A;
-Proiect de hotarare privind trecerea unui teren din domeniul public in domeniul privat al municipiului Olteniţa;
-Diverse.
– pv. 30.03.2017.

 

Polițiștii au introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași doi tineri bănuiți de furt calificat.

În ziua de 13 aprilie a.c. polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că persoane necunoscute au sustras mai multe bunuri dintr-o locuință situată pe raza localității Dor Mărunt.

Cercetările efectuate cu operativitate de polițiști au condus la identificarea a doi tineri din localitate bănuiți de săvârșirea faptei și recuperarea bunurilor care au fost restituite părții vătămate.

La data de 18 aprilie a.c. cei doi au fost reținuți de polițiști pentru 24 de ore, fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

Tinerii au fost depuși de polițiști în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași urmând să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, cu propunere de arestare preventivă.

Liga Studentilor din Universitatea Maritima Constanta a anuntat deschiderea sesiunii de inscriere pentru programul Maritime Summer University (MSU). Elevii care vor sa invete tainele marinariei pot completa formularul pus la dispozitie pe pagina evenimentului pana pe 25 iunie. Pe parcursul celor doua saptamani, participantii vor simula viata academica si vor participa la mai multe ateliere de dezvoltare personala, spun repezentantii Ligii.

Concret, programul Maritime Summer University 2017 este dedicat tuturor elevilor din tara, care in 2017 au terminat clasele a X-a sau a XI-a si care vor sa se familiarizeze cu programul de cursuri, seminare si laboratoare sustinute de catre cadrele didactice din Universitatii Maritime Constanta.

“Aceasta scoala de vara are rolul de a ii face pe elevi sa realizeze beneficiile obtinute in urma finalizarii cursurilor unei institutii de invatamant superior. Totodata dorim ca in cadrul acestui proiect elevii sa inteleaga si sa isi gaseasca motivatia pentru a isi finaliza ciclul liceal de studii. Pe parcursul celor doua saptamani, participantii vor simula viata academica si vor participa la mai multe ateliere de dezvoltare personala. Deoarece in cadrul editiei precedente participantii au fost foarte incantati de activitatile organizate de membrii Ligii Studentilor din Universitatea Maritima Constanta, in acest an am decis sa adaugam o saptamana in plus la durata proiectului si sa marim numarul de participanti la minim 75. Un alt aspect diferit la aceasta editie a proiectului este si participarea voluntarilor din cadrul organizatiilor studentesti partenere din tara precum si a fostilor participanti din editiile anterioare”, transmite Patricia-Ioana Iercosan, presedintele Ligii Studentilor din Universitatea Maritima Constanta.
Maritime Summer University este o scoala de vara care ofera participantilor o experienta universitara timpurie, menita sa ii familiarizeze cu mediul academic si o experienta care are rolul de a ii inzestra pe participanti cu un set de abilitati relevante pentru succesul in invatamantul universitar. in cadrul proiectului Maritime Summer University, participantii pot lua parte atat la simularea metodelor de predare, invatare si evaluare din Universitatea Maritima din Constanta, cat si la ateliere de lucru, vizite de studiu, competitii sportive, evenimente culturale, activitati specifice vietii universitare, menite sa familiarizeze participantii cu orasul in care ar urma sa locuiasca in perioada studiilor.sursa-https://www.portalinvatamant.ro/articole/activitati-extrascolare-67/elevii-de-liceu-pot-sa-invete-tainele-marinariei-la-o-scoala-de-vara-in-constanta-au-inceput-inscrierile-7085.html

 

 

Și în acest an în județul Călărași au fost cele mai liniştite şi sigure sărbători pascale din ultimii ani. Polițiștii au fost la datorie, astfel încât, nu au fost înregistrate evenimente cu impact asupra siguranţei publice.

Pentru siguranţa cetăţenilor, în zilele de Paște, Poliția Română a continuat acţiunile pentru prevenirea evenimentelor nedorite, pentru fluidizarea traficului şi diminuarea riscului rutier.

Chiar dacă în anul 2016 în județul Călărași au fost cele mai liniștite sărbători pascale din ultimii 5 ani, măsurile luate de poliţiştii în anul 2017,  acționând pentru păstrarea ordinii şi siguranţei publice, precum și siguranței rutiere, au făcut ca în acest an cetățenii să se bucure de sărbători mai liniștite decât anul precedent.

În urma activităților desfășurate, la nivelul județului Călărași au fost sesizate 26 de infracțiuni, cu 34 % mai puține decât anul precedent. Au fost prinse în flagrant 10 persoane bănuite de comiterea de infracțiuni și au fost aplicate aproape 200 de sancţiuni contravenţionale.

În perioada 14 – 17 aprilie a.c., pentru asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică, polițiștii din Călărași au desfășurat 23 de acțiuni și controale, intervenind la 128 de evenimente.

De asemenea, au fost depistate 2 persoane urmărite.

Polițiștii au intervenit și au aplicat 193 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 36 la Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încalcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice și 74 la alte acte normative.

În urma acțiunilor pentru prevenirea accidentelor rutiere și salvarea de vieți, au fost aplicate 152 de sancțiuni la O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice (5 pentru consum de alcool și 70 pentru viteză)

Valoarea totală a sancţiunilor aplicate este de 74.000 de lei.

 

 

 

 

Ca măsuri complementare, au fost reținute 20 permise de conducere, din care 8 pentru consum de alcool și 5 pentru viteză.

De asemenea, polițiștii au constatat 10 conducători auto care deși nu dețineau permis de conducere sau se aflau sub influența alcoolului s-au urcat la volan.

Totodată, și în acest an nu au fost înregistrate accidente rutiere cu persoane rănite grav sau decedate, reliefând faptul că măsurile pentru creșterea siguranței cetățeanului, adoptate de Poliția Română și-au atins scopul.

Mulțumim cetățenilor care respectă legea, contribuind astfel la menținerea unui climat de liniște și siguranță.

La Chirnogi  dupa 70 de ani !,s-a reintors un stravechi obice i-anume  cantarea prohodului Domnului din vinerea mare  de catre copiii satului in cafasul (podul ) bisericii . In acest an 2017   copiii celor trei scoli din Chirnogi pregatiti de catre profesorul de muzica Chirica Dorian  au  cantat  alaturi de preotii slujitori si strana Prohodul Domnului asa cum faceau strabunii lor cand erau de varsta scolara,momentul a produs emotie pe multi din cei in varsta napadindu-i amintiri placute din vremea copilariei lor,preotul paroh Postolea  chiar  mentionand ca in intreaga sa slujire ca preot nu a mai  participat la un moment de acest  fel ,bucurandu-se pentru aceasta  integrare a  copiilor comunitatii in viata bisericii . La sfarsitul slujbei dupa cuvantul de folos  parintele paroh a inmanat diplome cadrelor didactice implicate si copiilor .La Chirnogi exista  o implicare  foarte activa  in acest tip de evenimente spiritual culturale ce sigur v-a duce la o dezvoltare a intregii comunitati si la promovarea localitatii in tara  si nu numai.  In acest sens   Radio tv Oltenita -partenerul nostru media  va aduce un alt moment ( in premiera )pe care va invita sa-l urmariti si anume: ,,pregatirea traditionala a Sf Pasti ! “.

A consemnat ptr Radio tv Oltenita corespondentul din teritoriu  ing.Relu Cotoban

Pregatirea traditionala a Sf Pasti-SURSA-LACASURI ORTODOXE

Săptămâna viitoare, între 18 si 21 aprilie, începe cel mai amplu exercițiu de testare a sirenelor care anunță situațiile de urgență.

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență, de-a lungul celor patru zile, sirenele vor suna alternativ, în Capitală și în județele țării.

Sirenele vor suna între orele 10-15. Locuitorii Capitalei și cei din județele țării vor auzi semnalul de alarmare, compus din cinci sunete a câte 16 secunde fiecare.

Exercițiul are ca scop testarea și verificarea sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de urgență. – See more at: https://www.realitatea.net/sirenele-vor-suna-in-toata-romania-timp-de-patru-zile_2052372.html?utm_source=Libertatea&utm_medium=FB&utm_campaign=FB-Post#sthash.PvTjbq8g.dpuf

(Fragment din vol-MONOGRAFIA ORASULUI OLTENITA de PAUL AMU !)
AURORA DAVIDESCU – O CĂSĂTORIE UNICĂ ÎN OLTENIŢA CU VOIAJUL
DE NUNTĂ ŞI „LUNA DE MIERE“ PETRECUTĂ LA VENEŢIA, ÎN ITALIA
Aurora Davidescu s-a născut în Olteniţa la 14 martie 1920 – la casa părinţilor ei, situată pe strada Carol I
– în zilele noastre strada Argeş – sau pe înţelesul tuturor strada mare, fiind primul copil din familia lui Ion
Davidescu, iar al doilea copil, mai mic cu trei ani, un băiat pe nume Valerică, care era cam zvăpăiat.
După absolvirea şcolii primare din Olteniţa şi două clase la liceu – când director era profesorul Alexandru
Stoicescu – a făcut trei clase de liceu la Braşov. Aurora se îmbolnăvise de plămâni, în acele vremuri T.B,C,-ul
fiind o boală aproape incurabilă, doctorii i-au indicat acea zonă de munte, iar acei trei ani au avut un efect be-
nefic asupra ei întrucât s-a făcut bine. Peste ani, avea să recidiveze însă, lucrurile au evoluat iar tuberculoza
nu mai era un pericol.
Mult mai târziu, peste ani, Aurora a făcut ultimele trei clase la fără frecvenţă la liceu la Olteniţa, la seral,
în perioada în care era angajată funcţionară la Şantierul Naval Olteniţa.
* * *

.

Aurora Davidescu era o fată proporţionată, semăna cu tatăl ei şi era printre cele mai frumoase fete din
oraş de seama ei.
Prin intermediul Anei Stoicescu funcţionară la biroul evidenţa populaţei la poliţie, Lucian Fotini Presbi-
terian, şeful Poliţiei Olteniţa, a cunoscut-o în luna noiembnrie 1938 pe Aurora Davidescu, când aceasta avea
doar 18 ani şi vreo opt luni, în casa familiei Rojin care era situată pe strada Cuza Vodă, dincolo de grădina pu-
blică, vizavi de casa lui Ionel Penu. Peste vreo cinci ani, aici avea să locuiască cu chirie profesoara noastră de
matematică Dalvina Bergheanu, despre care voi vorbi într-un capitol separat în lucrarea de faţă. Dalvina Ber-
gheanu s-a născut la 8 august 1915 şi este în viaţă, sănătoasă în 2009.
Ana Stoicescu – despre care voi vorbi pe larg într-un capitol rezervat fiului ei Gelu (Anghel) Stoicescu, a
locuit pe strada Constantin Alimăneşteanu, vizavi de casa noastră, casă care, mai înainte fusese a lui Vasile
Uleu, cel care a avut brutărie şi simigerie pe strada mare, între restaurantul lui Mihai Popa (acum acolo se află
trezoreria) şi magazinul de coloniale şi delicatese al lui Voicu Mantu, care deasemeni apare separat în lucrare.
Vasile Uleu a avut două fete şi doi băieţi, pe Relu şi Nelu, ultimul Uleu V. Ioan fiind fostul şef de gară – coleg
de liceu cu doctorul Ilie Cernea. Uleu V. Ion a fost numit şef de gară după ieşirea la pensie a predecesorului
său, Dumitru Rizescu. Casele Anei Stoicescu – mama lui Gelu Stoicescu – foşti vecini ai noştri, aveau să treacă
în proprietatea învăţătorului Nicolae Oncescu, iar după moartea sa, soţia acestuia le va vinde profesorului
Constrantini Zegrea. Am făcut acest scurt istoric pentru ca cititorul să-şi poată da seama unde au fost – şi unde
mai sunt de fapt, în momentul de faţă.
Cunoscându-l pe Lucian Fotini Presbiterian şeful poliţiei, primul revelion la cumpăna anilor 1938
Aurora Davidescu l-a făcut cu acesta la domnişoara tomnatică „Rojin“, unde se cunoscuse dealtfel cu vreo
lună de zile în urmă, împrejurare în care avea să fie conceput întâiul şi unicul lor copil, care avea să vină pe
lume la 29 august 1939. Faţă de această situaţie nou creată, lucrurile încep să se precipite datorită timpului.
Drept urmare, în vara anului 1939, la vârsta de 19 ani, Aurora Davidescu, destul de dezvoltată fiziceşte,
se căsatoreşte civil şi religios cu Lucian Fotini Presbiterian – cel care pe atunci era – şi avea să fie în continuare
– şeful Poliţiei Olteniţa în perioada anilor 1939-1942.
Sub aspectul vârstei, lumea olteniţeană considera căsătoria neobişnuită, în sensul că Aurora avea doar 19
ani, iar viitorul ei soţ 38 de ani, prin urmare dublu, putând să-i fie mai degrabă tată decât soţ.
Dată fiind situaţia
expusă mai sus, neexistând cale de întoarcere sau vreo situaţie de ieşire, lucrurile aveau să evolueze relativ re-
pede, chiar dacă lumea clevetea evenimentul, însă numai sub aspectul diferenţei de vârstă, pentru că în rest,
se aprecia că Aurora făcuse o partidă bună.
Însărcinată fiind – dar fără să bată la ochi – Aurora Davidescu şi viitorul ei soţ, au fost cununaţi cu fast de
generalul Gabriel Marinescu Şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, ceea ce pentru acele vremuri
însemna foarte mult.
Datorită acestui fapt, li s-a înlesnit plecarea în voiaj de nuntă în Italia şi au petrecut „luna de miere“ la Veneţia.
Din anul 1939 şi până în zilele noastre un asemenea caz în oraşul nostru nu s-a mai reeditat.
Dar, cum se întâmpla în viaţă – parcă existând o lege a compensaţiei, – ceea ce începuse frumos, nu a
durat prea mult. La mai puţin de doi ani, după naşterea unui băiat frumos care a fost botezat de genralul Gabriel
Marinescu, punându-i numele său noului născut, soţul Aurorei, împătimit după jocul de cărţi, preferând antu-
rajul cu prieteni, cu chefuri care ţineau până spre ziuă, în căsnicie au intervenit neînţelegeri, situaţie care a dus
la despărţirea căsătoriei.
* * *
Cu vreo zece ani în urmă, am fost cu doctorul Ilie Cernea, în mai multe rânduri la Aurora şi ne-a povestit
despre viaţa şi situaţia ei.
Prezint alăturat fotografia Aurorei Davidescu mireasă cu Lucian Fotini Presbiterian ginere, generalul –
civil – Gabriel Marinescu, nun mare şi soţia acestuia Nona Marinescu nună.
148
Privită mai atent, fotografia scoate în evidenţă, fiind vizibilă, diferenţa mare de vârstă dintre Aurora şi
soţul ei, mai cu seamă că – acesta din urmă, purtând mustaţă, aceasta îl maturiza şi mai mult.
Aurora ne povestea că a făcut nunta în localul lui Vornicu, că în prealabil oficierii cununiei civile de către
doctorul Constantin Sava pe atunci primar şi apoi a cununiei religioase, s-au plimbat cu trăsurile prin oraş, cu
câte un lăutar pe fiecare capră alături de birjar şi că au cântat tot timpul, toţi lăutarii de la toate trăsurile, conco-
mitent, marşul miresei.
Îşi amintea că a fost o nuntă frumoasă, că a avut multe perechi domnişoare şi cavaleri de onoare, că o
fetiţă – nu-şi mai amintea a cui a fost şi cu un băieţel îmbrăcaţi şi ei în miri, i-au purtat trena, că a fost multă
lume selectă, nu numai din Olteniţa – mai toţi negustorii de pe strada mare – dar şi din Bucureşti din partea ge-
neralului Gabriel Marinescu, şi că s-au strâns foarte mulţi bani şi cadouri.
Când a început să strige darul spre ziuă, lumea a rămas uimită – ca şi ginerele şi nunii mari, când au auzit
că Ion Davidescu, tatăl Aurorii, i-a dat pe numele ei, cu acte, ca dotă, casa care fusese construită expre pentru
ea, cam prin anul 1926-1927 când ea era copil.
Casa despre care vorbesc mai sus era aproximativ pe locul unde Comitetul Raional de Partid Olteniţa a
făcut garajele pentru maşini, în spatele grădinii lui Vornicu, unde se află acum primăria şi grădina cu flori din
faţă.
Tatăl Aurorei Davidescu a avut magazin de manufactură pe strada mare, între Magazinul – tot de manu-
factură – al lui Teodor Iacob şi casa lui Şerban (cunoscut de olteniţeni sub numele de Tănăsoiu) Vasile. Maga-
zinul lui Davidescu era la parter, iar la etaj era locuinţă.
Spre o mai bună înţelegere, casa dată ca dotă Aurorei Davidescu, era cam vizavi de casele moşierului
Aristide Penu, unde după venirea la putere a regimului comunist, aici a funcţionat temuta securitate, iar mai
târziu când s-a construit noul imobil al miliţiei (acum poliţiei), pe strada mare., vizavi de procuratură, aici s-
a mutat şi securitatea, la unul din etaje, iar în locul său a trecut întreprinderea de industie locală (I.I.L.) Olte-
niţa.
La 17 august 2007, am văzut că acestei clădiri – fiind rezistentă şi cu ziduri groase – i s-a adăugat de noul
proprietar un nivel.
Casa Aurorei Davidescu era înaltă, impunătoare, cu ferestre mari, iar una dintre acestea, era rotundă,
cazuri mai rare în Olteniţa. Prezint această clădire în fotografia alăturată, de unde se poate vedea cât de mare
era în comparaţie cu cea din vecinătatea ei. Fotografia ne va readuce în min
te imaginea acestei clădiri de altă
dată, care a fost demolată de exponenţii regimului comunist în anul 1964-1965 când a început constucţia ac-
tualei primării, care pe atunci era destinată comitetului raional de partid Olteniţa.
La 1 februarie 1968, raioanele ca şi regiunile ca forme administrative, aveau să se desfiinţeze, se revenea
la vechea formă de judeţ însă nu s-au mai reînfiinţat şi plăşile. Iată că şi acestă situaţie dovedeşte lipsa de pers-
pectivă, iar liderii regimului, chiar dacă era o eşuare, nu vroiau să recunoască, ci spuneau că este o nouă formă
superioară în etapa de dezvoltare.
* * *
Prezint alăturat o fotografie de la nunta Aurorei Davidescu (devenită Presbiterian) cu un grup de prieteni apropiaţi.
* * *
Din căsătoria lor a rezultat un copil, un băiat care s-a născut la 29 august 1939, adică la puţin timp după
nuntă, pe care l-a botezat naşii părinţilor, punându-i numele de Gabriel, după cel al generalului aşa cum am
arătat mai sus.
Nu a trecut prea mult timp şi aşa cum poate era de aşteptat – diferenţa de vârstă, trecută cu vederea la în-
ceput, avea să-şi spună cuvântul. La puţin timp după trecerea unui an de al nuntă, s-au despărţit, însă divorţul
propriu-zis a avut loc după vreo doi ani, după mai multe înfăţişări, instaţa de judecată stabilind că băiatul
să-i rămână în îngrijire mamei, soţul find obligat de judecătorie să-i plătească pensie de întreţinere.
Gabriel (Gabi) Presbiterian, rămas n grija şi educaţia mamei sale, avea să crească, să meargă la grădiniţă,
să înveţe la şcoala primară şi să urmeze coala medie (liceul) din Olteniţa, după care s-a angajat şi el la Şantierul
149
Naval Olteniţa.
Timpul a trecut, şi-a făcut armata şi la 3 august 1962 se căsătoreşte cu Florica Nistor, cadru medical o
fată foarte bună.
Aurora Davidescu, avea să suporte neplăcuta situaţie, ca să-i fie demolate ambele case, cea de pe strada
mare cu un etaj, despre care am vorbit mai sus, şi cea de pe strada care s-a numit Alex. Sahia, primită drept
dotă la nuntă.
Drept urmare şi-au cumpărat o casă – nu de dimensiunile pe care le-au avut casele lor, dar oricum, au pre-
ferat să nu meargă la bloc. Casa se află în partea de sud a clădirii vechii primării, unde mai târziu şi-a avut
sediul întreprinderea de gospodărie orăşenească Olteniţa (I.G.O.).
Viaţa şi-a urmat cursul, iar din căsnicia lui Gabi cu Florica a rezultat o fată care a primit numele de Cora
Irenne, care s-a născut la 22 octombrie 1969 şi care avea să semene atât cu mama ei dar mai ales cu tatăl său.
Nmeni nu se poate da la o parte din calea destinului. Cora, o fată nu numai plăcută dar frumoasă ca şi pă-
rinţii ei, a fost crescută cu dragoste, atât de către părinţii săi cât şi de bunica ei cea care fusese – înainte de
Presbiterian – Aurora Davidescu, a primit din familie o educaţie aleasă, a crescut sub ochii lor, a învăţat carte,
şcoala primară, apoi liceul şi până la urmă a absolvit o facultate, devenind licenţiată în drept.
O nenorocire însă s-a abătut asupra acestei familii. La 28 august 1996, Gabi Presbiterian, când deabia
împlinise 57 de ani, a încetat din viaţă, deci înainte de mama lui, care avea atunci 76 de ani.
Sigur că numai ei
ştiu – ca şi mama lui – ce o fi fost în sufletele lor, astfel că Aurora a rămas să-şi trăiască viața cu nora şi cu ne-
poata sa, cu care s-au înţeles destul de bine.
Datorită doctorului Ilie Cernea, am reuşit să stăm de vorbă în mai multe rânduri cu Aurora Davidescu,
atât toţi trei cât şi numai eu cu ea, povestindu-ne viaţa ei. De la ea am aflat că în tinereţe, ca prietene intime,
a avut pe Nuţa Penu (o fată destul de frumoasă şi inteligentă – fiica moşierului Aristide Panu) şi cu Mimi Că
tălui.
De asemeni, de la ea ştiu că l-a cunoscut pe cel car mai târziu avea să devină doctorul Spirea Roşca – am
sesizat chiar că parcă avea o tresărire în faptura ei când vorbea de el, că i-a făcut curte, îmi spunea că era pre
zentabil, frumos, inteligent, manierat, era recunoscut ca premiant al liceului în fiecare clasă şi prezent la toate
acţiunile culturale pe care le organiza liceul, că avea multă încredere în el profesorul Alexandru Stoicscu di
rectorul liceului, având numai cuvinte de laudă la adresa acestuia, şi până la urmă chiar mi-a spus că s-a căit
că nu l-a luat pe Spirea Roşca, că era de seama ei, că n-ar fi refuzat-o şi mi-am dat seama că, destăinuirile –
deşi tardive – erau sincere şi că avea motive să-i pară rău şi chiar să regrete.
Ne-a spus că nu mai ştie nimic de el – aflase chiar că mai de mult a fost ofiţer şi am văzut că o interesa
dacă mai tăieşte. I-am spus că trăieşte şi dacă o interesează pot să-i dau şi adresa. La aflarea acestei veşti, am
văzut că parcă s-a resemnat, mulţumindu-se – parcă – numai şi cu această ştire. Gândindu-se nostalgică, ne-a
spus: „Viaţa este ca o gară cu un tren. Aştepţi în gară să vină trenul. Dacă l-ai scăpat şi nu te-ai suit în cel care
trebuie, degeaba te mai urci în următorul, pentru că timpul a trecut şi poate te duce la altă destinaţie.“
În ce mă priveşte l-am cunoscut pe doctorul Spirea Roşca, este în viaţă, este adevărat că a fost premiant
în tot liceul şi că a fost şef de promoţie în anul 1938.În anul 2007 dr. Spirea Roşca are 87 de ani. Şi totuşi,
despre aceste mărturii sincere târzii ale Aurorei, nu i-am spus doctorului Spirea Roşca niciodată, aşa că îl las
să citească şi să afle despre acestea la timpul respectiv, din această carte. În lucrarea de faţă doctorului Spirea
Roşca i-am rezervat un capitol separat, întins pe destul de multe pagini.
Şi ca să nu uit, la un capitol, despre doctorul Roşca, acesta va mărturisi singur, că în peroada liceului,
spre terminare, a sempatizat-o pe sora mai mare a lui Nicu Vornicu – când îl medita pe acesta – dar că nu a avut
curajul să-şi facă cunoscute sentimentle, după cum acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu sora lui Nicu, faţă de doc
torul Spira Roşca.
Cu vreo trei-patru săptămâni înainte de a muri Aurora Davidescu, doctorul Ilie Cernea – care mi-a vorbit
mereu frumos despre ea, observând eu ce trebuie
– mi-a zis să mai mergem pe la
ea s-o mai vedem.Am dat însă
zi după zi, timpul a trecut până când, într-una din zile, îmi dă telefon şi-mi spune, parcă mai hotărât ca oricând –
să ne întâlnim în faţa liceului să mergem la ea fiindcă – nu ştiu de unde auzise că-i puţin cam bolnavă.
150
Cu o zi înainte însă – după amiază întâmplător – întâlnindu-mă cu Gică Chirlomez, aflasem de la acesta,
ceva neclar, din care îmi dăduse să înţeleg că Aurora ar fi murit.
Nu-mi venea să cred pentru că asemenea veşti
circulă repede şi mă gândeam că dacă ar fi fost adevărat era imposibil să nu fi auzit şi eu.
Sigur că de orice om îţi pare rău când auzi de moarte, însă imediat gândul m-a dus la doctorul Cernea. Nu
pot să-mi dau seama cum este cu aceşti biocurenţi sau poate cu telepatia, însă cred că oricum, ceva tot este,
întrucât mă trezesc cu un telefon de la dr. Cernea.
După discutarea unor generalităţi, aproape formale, brusc, îmi zice să nu mai amânăm şi chiar pe loc sta-
bileşte dânsul ca peste o oră să ne întâlnim în faţa liceului şi de acolo, împreună să mergem la Aurora. Luat pe
neaşteptat cu această hotărâre a sa, instantanee, neştiind cum să încep, timpul fusese fulgerător de scurt pentru
a-mi permite să-mi adun gândurile, a urmat o pauză, preţ de câteva secunde extrem de apăsătoare, doctorul
devenind nerăbdător şi chiar bănuitor, mă apostrofează – ceea ce nu-i era în frea lui, deşi ne cunoşteam de ani
de zile: „Hai domnule,… spune-mi… ce s-a întâmplat!…“ şi fără să-mi dea răgaz să-i răspund, s-a repezit verbal
la mine, şi parcă pe un ton acuzator şi bănuitor continuă: „Sau o fi murit şi nu vrei să-mi spui?… Şi atunci, de
ce nu-mi spui?“
Aflat parcă în postura de vinovat, am căutat să mă justific spunându-i: „N-am avut timp şi nici nu am fost
sigur şi am vrut să verific mai întâi informaţia. Atunci el conchide: „Hai, vino să ne întâlnim în faţa liceului,
şi indiferent din noi care ajunge mai repede, să-l aştepte pe celălalt.
Am înţeles că momentul psihologic a fost depăşit şi că parcă nu avea tăria să primească singur o asemenea veste
.
Cu toată vârsta lui – doctorul locuia la un bloc spre gară – a venit destul de repede şi, n-am apucat decât
să schimbăm câteva cuvinte, că am şi ajuns în faţa casei Aurorii. Ne-am trezit în faţa unui fapt împlinit. La
poartă erau puse steagurile mortuare.
Prin urmare nu mai încăpea nicio îndoială, Aurora murise.
Am intrat în curte, apoi într-un antreu şi de acolo în camera dinspre stradă. Am văzut-o pe Aurora în sicriu
între flori.
Cu toţi cei 80 de ani ai ei şi cu toate necazurile vieţii prin care trecuse, chiar şi moartă, Aurora continua
să fie distinsă şi chiar frumoasă. Privindu-l, l-am văzut pe doctor că-i dăduse lacrimile. Nedeclarat – dar dân-
dumi de înţeles – mi-am dat seama că a simpatizat-o, şi de ce nu, poate chiar o mai simpatiza încă.
Altfel
nu-mi explic de ce a fost aşa de întristat. S-a apropiat de sicriu, i-a pus mâna pe frunte, a mângâiat-o şi nu ştiu
ce a spus singur în gând, apoi s-a retras vreo doi paşi şi a spus – deşi mai spusese când a venit: „Dumnezeu s-
o ierte!“, iar la numai câteva secunde a mai spus o singură vorbă: „Păcat!“… şi am ieşit amândoi în curte.
Am găsit nişte cunoscuţi şi am început să discutăm, cum se vorbeşte în asemenea împrejurări: „când şi
cum a murit, când o înmormântează şi alte lucruri de felul acesta. Nu a mai fost timp ca să aflăm răspuns la
întrebările noastre, pentru că la numai câteva minute a venit Ion Buciu – ultimul ei soţ cu care a lucrat în şantier
după care a urmat sosirea preoţilor şi concomitent, dricul.
Ne-am dat seama că nu mai era cazul să întrebăm pe nimeni de nimic. Ca în multe situaţii, răspunsul îl
dă timpul.
La ora 12 şi vreo câteva minute, de faţă fiind multă lume, Aurora Davidescu îşi părăsea casa – fără ca să
ştie – pentru ultima dată. Şi culmea, soarta a vrut ca ea să nu moară nici la casa părintească şi nici la cea pe
care tatăl său i-o dăduse ca dotă la nuntă.
Mă gândeam cum de omul nu ştie, după ce moare – şi nici înainte – ce se întâmplă cu el. Dar poate zeci
de milioane de oameni şi-or fi pus astfel de întrebări în timp, care – invariabil – au rămas fără răspuns. Aşa zisa
„lume de dincolo“ – „viaţa veşnică“ sunt bănuieli, iar dacă nimeni, niciodată nu s-a mai întors de acolo, nu
avem de unde să ştim şi ne lăsăm „convinşi“ să credem ceea ce se spune.
Ca de obicei, cel mai grăbit, care nu aşteaptă pe nim
eni este timpul. Prin urmare cortegiul funerar s-a pus
în mişcare. Aurora pleca de acasă pentru totdeauna pe un drum fără întoarcere. A trecut prin faţa liceului –
locul de întâlnire al meu şi al doctorului Cernea – şi şi-a continuat drumul drept. Când am ajuns în faţa celor
doi castani – doar ei au mai rămas martori, ca un punct de reper, că aici a fost cândva o casă şi că aceasta a fost
a Aurorei, i-am spus lui Tudor Gaţea, care mâna calul, să oprească dricul. Şi Tudor Gaţea – când era tânăr şi
el fusese un birjar de frunte al oraşului – avea acum 81 de ani.
( CASA AUROREI DAVIDESCU
Casa Aurorei Davidescu, destinată şi dată ca dotă de când era copil,
de tatăl său manufacturistul Ion Davidescu.
Casa era situată pe actualul bulevard al Tineretului din zilele noastre,
fostă strada Alex. Sahia din perioada regimului comunist, pe locul din
spatele primăriei unde acum se află curtea cu garajele autovehiculelor pri-
măriei.
Fotografia reprezintă faţa casei dinspre partea de est (deci dinspre
stradă). Se poate aprecia cât de mare era această clădire in comparaţie cu
casa de alături, care era o clădire obişnuită, a lui Costică Leu.
După fereastra ovală şi cea dreptunghiulară care se află in fotografie
mai exista in continuare altă fereastră tot dreptunghiulată.
Această casă fusese construită in anul 1925. Casa a fost demolată
înainte de anul 1965 când s-a început construcţia actualei clădiri a primă-
riei, care la vremea respectivă avea ca drept destinaţie să găzduiască struc-
tura de predominare comunistă, respectiv sediul comitetului raional de
partid Olteniţa.)
Preotul Maracel Veştemanu căruia îi spusesem eu în prealabil despre motivul opririi, a făcut o slujbă
scurtă. Pentru că pe faţa celor prezenţi citeam nedumerire, le-am spus că am făcut acest scurt popas pentru că
aici, cândva, a fost casa Aurorei Davidescu oferită ca dotă de nuntă de tatăl ei şi că acolo acum nu mai este
nimic pentru că s-a demolat. De abia atunci lumea a început să plângă mai tare. Am considerat în sinea mea
că în acest fel, Aurora şi-a luat rămas bun şi de la această casă a ei, care de fapt nu mai exista.
Doamne, cât ne-a mutilat oraşul regimul comunist cu desfăşurarea disperată şi neînduplecată a acţiunii
sălbatice de demolare, încât este aproape imposibil ca să mai poţi reconstitui unde s-a aflat cândva o casă sau
alta.
Apoi cortegiu a luat-o la stânga, prin faţa primăriei, prin faţa hotelului lui Vornicu, ajungând astfel la bi
serică – aicea unde în 1939 – adică cu 61 de ani în urmă, avusese loc cununia ei religioasă.
În biserică a fost
multă lume, în special cei de vârsta a treia, cetăţeni autohtoni, oameni care au cunoscut-o.Preoţii i-au făcut o
slujbă frumoasă, iar preotul Marcel Veşteman a ţinut o predică.
După oficierea slujbei, sicriul cu corpul neînsufleţit a fost scos din biserică, l-a pus pe dric şi din nou cor-
tegiul funerar s-a pus în mişcare.
Era ziua de 13 iulie 2000, o zi frumoasă
şi călduroasă de vară. Ieri 12 iulie sora mea Fila Amu împlinise
75 de ani.
Din vorbă în vorbă, pe nesimţite, am ajuns la cimitir. Sigur că pe fiecare dintre noi – probabil – că
ne ducea gândul la cei pe care îi avem înmormântaţi aici şi că nu se ştie când ne va veni şi nouă rândul. Ca de
obicei
, lucrurile şi oamenii se opresc aici. Cu moartea nu e de glumit şi cu viaţa fiecăruia dintre noi se termină
pentru totdeauna la un moment dat. A urmat înmormântarea propriu-zisă. Dintre morminte, am revenit cu doc-
torul Cernea la aleea principală. De când am intrat în cimitir şi până la acel moment nu am schimbat nicio vorbă.
Florica, nora Aurorii şi soţia lui Gabi – băiatul Aurorii – împreună cu fiica ei Cora au rămas pe marginea
mormântului privind cum groparii aruncau pământ peste sicriu care, încontact cu acesta scotea un fel de zgomot
înfundat. Da, au rămas singure pentru totdeauna. Atunci doctorul a zis doar câteva vorbe: „Asta e, s-a terminat
cu Aurora!…“
O femeie a venit şi ne-a invitat la pomană. Eu m-am uitat în ochii doctorului Cernea şi el la mine şi din
priviri, ne-am înţeles ca de obicei, şi i-am spus persoanei respective că nu ne putem duce, fără ca să motivăm.
Ca de obicei, cei care au condus mortul se împrăştie fiecare la casele lor.
Am plecat din cimitir vorbind despre cele ce ne povestise Aurora în mai multe rânduri, despre viaţa ei,
atunci când o vizitam. Nu ştiu cum se făcea dar de fiecare dată aflam de la ea lucruri noi, despre ea, despre oa-
meni din Olteniţa, despre profesorul Stoicescu fost director, despre profesori şi foşti colegi, despre prietenele
ei, însă de fiecare, nu ştiu cum se făcea că aducea vorba despre tatăl său.
Faţă de noi, mereu avea remuşcări, în sensul că, ne spunea că îi pare rău că nu l-a ascultat pe tatăl său.
Însă niciodată nu ne-a spus cu privire la ce anume. Probabil cu privire la faptul că s-a măritat cu Presbiterian.
Cu acest regret a intrat în pământ şi nu-l va afla nimeni niciodată.
Când ne vorbea de viaţa ei, parcă aevea ne povestea despre un film, cu un început frumos şi cu un sfârşit,
parcă, tragic.
Adevărul este că, dacă ne gândim bine, viaţa fiecăruia dintre noi este un film.

 

 

 

 

În perioada 11-13 aprilie a.c., în oraşul Silistra, Bulgaria, se desfăşoară cel de-al doilea atelier de lucru din cadrul proiectului „Cooperare transnaţională între autorităţi de aplicare a legii pentru întărirea activităţii de prevenire şi luptă împotriva fraudei cu fonduri europene acordate în domeniul agriculturii” (OLAF/2016/D1/068), aflat în implementare la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi

 

Evenimentul reuneşte reprezentanţi ai celor cinci instituţii partenere implicate în proiect din România (Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj), Bulgaria (Direcţia Regională Silistra), Polonia (Poliţia Regională Olsztyn) şi Republica Moldova (Direcţia nr. 3 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii), specialişti din Bulgaria ai Direcţiei de Protecţie a Intereselor Financiare ale Uniunii Europene (instituţia de la nivel naţional subordonată OLAF), Direcţiei Generale a Poliţiei Naţionale, Direcţiei Afaceri Interne, reprezentanţi ai Agenţiei privind Fondurile de Stat în Agricultură, Unităţii Regionale de Parchet Silistra şi jurnalişti.

 

 

 

 

 

 

Scopul celor trei zile ale atelierului de lucru este de a dobândi cunoştinţe specifice cu privire la modul de lucru, gestionare şi soluţionare a infracţiunilor comise în domeniul agriculturii în Bulgaria, în special cele în legătură cu subvenţiile acordate în acest sector şi totodată cu privire la legislaţia specifică aplicabilă, organizarea activităţii în acest domeniu, competenţele deţinute, strategia şi politicile avute în vedere.

 

Activitatea se va desfăşura conform agendei de lucru, prin susţinerea de prezentări pe tematica abordată în proiect respectiv, lupta împotriva fraudei cu fonduri europene acordate în domeniul agriculturii de către reprezentanţii bulgari atât din cadrul Direcţiei Regionale Silistra, instituţie parteneră în proiect, precum şi cei din cadrul instituţiilor invitate din Bulgaria, cu competenţe în acest domeniu.

 

 

Acest eveniment este susţinut de Uniunea Europeană prin Programul Hercule III (2014-2020). Acest program este implementat de Comisia Europeană. Acesta a fost înfiinţat pentru a promova activităţile din domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene.

(pentru mai multe informaţii, vizualizaţi: http://ec.europa.eu/anti-fraud/about-us_en )

 

Această comunicare reflectă punctul de vedere al autorului, iar Comisia Europeană nu este responsabilă pentru informaţiile conţinute în aceasta.

 

 

 

Polițiștii din Călăraşi au reținut pentru 24 de ore un bărbat din București, în urma a 8 percheziții efectuate la locuințele unor persoane bănuite de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi proxenetism.

 

La data de 11 aprilie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.P.J. Călăraşi, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, au efectuat 8 percheziţii, în Bucureşti și Călăraşi, la locuințele persoanelor ce coordonează activitatea infracţională.

 

În urma perchezițiilor, au fost ridicate 11 arme letale și neletale deținute contrar prevederilor legale, 1.000 de cartușe, 8 trofee cornute, o blană de mistreț, un trofeu de urs, 4 plase monofilament.

 

De asemenea, polițiștii au salvat un căprior ținut în captivitate, contrar prevederilor legale în vigoare.

 

Polițiștii au pus în aplicare 7 mandate de aducere, persoanele în cauză fiind conduse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, pentru audieri.

 

Din cercetări a reieșit că din luna martie 2016 cei în cauză ar fi desfășurat partide ilegale de vânătoare pe fondurile cinegetice din județul Călărași.

 

Totodată din probatoriul administrat a rezultat şi faptul că unul dintre ei ar fi săvârşit şi infracţiunea de proxenetism.

 

 

 

 

Polițiștii l-au reținut pentru 24 de ore și depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași, urmând ca astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunere de arestare preventivă

Legea salarizarii pentru profesori a fost anuntata de PSD, alaturi de celelalte prevederi ale acestei legi. Anexa I, capitolul I, litera B, ” Reglementari specifice personalului didactic din invatamant”, arata ca salariile profesorilor invatamantul preuniversitar vor creste undeva intre 90% si 150%, iar pentru invatamantul universitar intre 33% si 125%. Legea prevede ca apare sporul pentru dirigentie, spor pentru predarea in localitati izolate si predare simultana la mai multe clase, dar si gradatia (salariul) de merit. In plus, exista spor pentru conditii periculoase, dar si spor pentru conducatorii de doctorat.

Crestere intre 90 si 150%, pentru invatamantul preuniversitar si intre 33 si 125% pentru universitar. Legea salarizarii pentru profesori a fost anuntata de PSD si urmeaza sa fie votata in Parlament in perioada urmatoare.
Cresterea salariilor de baza pentru personalul din educatie este cuprinsa intre 90% si 150%, pentru invatamantul preuniversitar, si intre 33% si 125% pentru invatamantul universitar, potrivit proiectului Legii salarizarii unitare.
Noul proiect de lege a salarizarii prevede ca profesorii universitari sa aiba, in anul 2022, salarii de baza cuprinse intre 5.625 de lei si 10.880 de lei. De asemenea, un rector poate castiga 16.232 de lei, in timp ce un decan ajunge sa fie platit cu 14.916 lei.
In invatamantul preuniversitar, un profesor debutant cu studii de lunga durata va castiga 4.098 de lei, in timp ce un profesor cu gradul I va primi lunar un salariu de baza intre 4.372 de lei si 5.517 lei, in functie de vechime.
Totodata, un profesor cu studii superioare de scurta durata va castiga, in 2022, intre 4.052 si 4.600 in functie de grad si de vechime, in timp ce un profesor debutant, cu astfel de studii, va primi 4.007 lei.

 

 

             Poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Călărași şi procurorii D.I.I.C.O.T., cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, au ridicat peste 140 de plante și 1,938 kg. de cannabis, în urma unei percheziții domiciliare. Femeia care le deținea a fost reținută.

 

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Călăraşi, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – B.T. Călăraşi cercetează o femeie, din Călărași, bănuită de trafic de droguri de risc.

 

La data de 10 aprilie a.c., la locuinţa femeii a fost efectuată o percheziţie domiciliară, cu sprijinul polițiștilor Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, fiind ridicate 1.938 kg. de cannabis și 144 plante de cannabis.

 

De asemenea, au fost ridicate sisteme de întreţinere a culturii indoor de cannabis (instalaţii de iluminat, de reflectare a luminii, de ermetizare şi de încălzire), îngrăşăminte şi alte substanţe utile dezvoltării acesteia.

 

Cea în cauză a fost reţinută pentru 24 de ore, fiind încarcerată în Centrul de Reţinere şi Arestare Prevenivă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, urmând ca astăzi, să fie prezentată Tribunalului Călăraşi, cu propunere de arestare preventivă

 

 

CL Polițiștii din Călăraşi au indisponibilizat arme letale și neletale deținute contrar prevederilor legale, cartușe, trofee de animale, plase monofilament și un căprior, în urma a 8 percheziții efectuate la locuințele unor persoane bănuite de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi proxenetism.

 

La data de 11 aprilie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.P.J. Călăraşi, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, au efectuat 8 percheziţii, în Bucureşti și Călăraşi, la locuințele persoanelor ce coordonează activitatea infracţională.

 

În urma perchezițiilor, au fost ridicate 11 arme letale și neletale deținute contrar prevederilor legale, 1.000 de cartușe, 8 trofee cornute, o blană de mistreț, un trofeu de urs, 4 plase monofilament.

 

De asemenea, polițiștii au salvat un căprior ținut în captivitate, contrar prevederilor legale în vigoare.

 

Percheziţiile s-au desfăşurat cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călăraşi şi D.G.P.M.B..

 

La activități au participat și polițiști din cadrul strucuturilor de arme, investigații criminale, investigare a criminalității economice, ordine publică şi criminalistică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

 

 

 

 

 

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea unor posibile infracțiuni de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi proxenetism.

 

Polițiștii au pus în aplicare 7 mandate de aducere, persoanele în cauză fiind conduse la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, pentru audieri.

 

La această oră, polițiștii din Călăraşi, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., efectuează 8 percheziții la domiciliile unor persoane bănuite de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi proxenetism.

În această dimineață, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.P.J. Călăraşi, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi, efectuează 8 percheziţii, în Bucureşti și Călăraşi, la locuințele persoanelor ce coordonează activitatea infracţională.

Percheziţiile sunt desfăşurate cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călăraşi şi D.G.P.M.B..

La activități participă polițiști din cadrul strucuturilor de arme, investigații criminale, investigare a criminalității economice, ordine publică şi criminalistică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea unor posibile infracțiuni de braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi proxenetism.

Vor fi puse în aplicare 7 mandate de aducere, persoanele în cauză urmând a fi audiate la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

 

Acţiunile desfăşurate în ultima săptămână de polițiștii Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, au condus la  depistarea a 6 persoane dispărute sau pe numele cărora existau mandate emise de instanţele de judecată.

În perioada 3 – 9 aprilie a.c., poliţiştii au depistat 6 persoane semnalate ca fiind dispărute, dintre care 4 minori. Aceştia au fost încredinţaţi familiilor sau internaţi în centre pentru minori şi nu au fost victime ale vreunei infracţiuni.

De asemenea, au fost depistate 2 de persoane urmărite în temeiul legii care aveau emise pe numele lor mandate de executare a pedepsei cu închisoarea.

Exemple:

– Polițiștii din Călărași au depistat, la data de 07 aprilie a.c., un bărbat, de 26 de ani, din localitate, condamnat de Judecătora Călărași la 10 luni şi 20 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere şi conducere a unui vehicul neînmatriculat.

Cel în cauză a fost încarcerat în Penitenciarul Slobozia pentru executarea pedepsei.

 

 

Acţiuni ale poliţiştilor rutieri pentru creşterea siguranţei participanţilor la trafic

 

Poliţişti rutieri desfăşoară zilnic, pe toate drumurile publice din judeţ, acţiuni menite să contribuie la creşterea gradului de siguranţă a tuturor participanţilor la trafic, neregulile constatate fiind sancţionate potrivit legii.

 

 

Astfel, în ultimele zile, în timpul activităţilor specifice efectuate, poliţiştii au identificat 6 persoane, care conduceau autovehicule, fără să posede permis sau în timp ce se aflau sub influenţa alcoolului, fiind cercetate în cadrul dosarelor penale întocmite, pentru comiterea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.

 

 

***

 

 

Cedează volanul dacă ai băut!

 

Conducători auto, conştientizaţi efectele consumului de alcool asupra organismului:

  • scăderea percepţiei (în mod deosebit a percepţiei vizuale, prin reducerea dimensiunilor câmpului vizual) şi a capacităţii de analiză (prin evaluarea incorectă a distanţelor şi vitezelor de deplasare), instalarea unei stări de euforie şi bravadă, care are drept urmare subestimarea pericolelor şi riscurilor ce apar în trafic;
  • scăderea concentrării şi atenţiei (se instalează lipsa de vigilenţă);
  • scăderea reflexelor şi a vitezei de execuţie a mişcărilor; de multe ori, pe un fond de oboseală, se instalează şi o stare de somnolenţă periculoasă.
Balta Greaca cu o suprafaţă de peste 14.000 ha a fost desecată în timpul regimului comunist
.
Lucrările de desecare s-au terminat în anul 1968 şi s-au ridicat la valoarea de atunci
1.000.000.000 lei
. Dar
fiind faptul că exponenţii regimului comunist de la eşaloanele superioare ale partidului, din necunoaştere, din
răutate sau pur şi simplu din prostie, nu au ţinut seama de unele principii, aşa după cum este cazul cu „principiul
vaselor comunicante“, sau mai concret, fiind diferenţă mare de nivel, Dunărea mai sus, iar fundul Bălţii Greaca
mai jos, au rămas o serie întreagă de probleme nerezolvate, motiv pentru care balta a rămas nerecepţionată
nici până în ziua de azi. Sigur că, la vremea respectivă, exista practica de a se întârzia unu sau doi ani, spre a
nu se înregistra, spre a se sustrage astfel de la plata amortizmentului care greva costurile, sau pur şi simplu că
existau nereguli neremediate de constructor. Dar aceasta de acum este altă problemă. Fosta Baltă Greaca după
1968, terenul s-a împărţit în două, find atribuite Gospodăriilor Agricole de Stat Chirnogi şi Prundu, devenite
mai târziu I.A.S.-uri (de altfel un fel de altă Mărie cu aceeaşi pălărie) pentru că profilul era acelaşi, iar mai
târziu acestea s au privatizat.
Am făcut această digresiune spre a se înţelege că pe timpul când exista balta, peştele se împărţea în două
categorii şi anume:
– în prima categorie intră peştele de baltă
:
somnul
(Silurus glanis),
şalăul
(Sander luioperea),
roşioara
(Scardinius erythrophtalmus),
bibanul
(Perca fluviatilis),
babuşca
(Rutilus rutilus)
plătica
(Abramis brama),
ştiuca
(Esox lucius),
linul
(Tinca tinca),
carasul
sau
caracuda
(Carassius carassius),
obletele
(Alburnus al-
burnus),
avatul
(Aspius aspius)
sabiţa
(Pelecus cultratus),
cârjeanca
,
foaia plopului, cosacul, ghiborţul,
văduviţa
.
13
– în a doua categorie intrau peştii care migrau de la o baltă la alta
, adică
crapul
(Cyprinus carpios)
de toate dimensiunile,
crap, ciortocrap, ciortănică
.
Dunărea, Argeşul, pe lângă speciile menţionate mai sus, ofereau condiţii de viaţă următoarelor specii: re-
numita
scrumbie de Dunăre
(Alosa pontica),
nisetru
(Acipenser guldenstaedti),
cegă
(Acipenser ruthenus),
morun
(Huso huso),
lipan
(Thymallus thymallus),
scrumbie albastră
(Scomber scombrus) şi
plătică
(sarca
sarda).
Un peşte mai rar întâlnit în Dunăre este anghila (Anguilla anguilla) care migrează pentru repro
ducere în Oceanul Atlantic, în preajma insulelor Bermude şi Bauamas.
Cine eventual nu cunoaşte şi doreşte să vadă cum arată un peşte, se poate documente din planşele aflate
în
Dicţionarul explicativ al limbii române, pentru mamiferele din fauna României
, cele existente în zona
noastră,
la pagina 577, pentru categoriile de peşte la pagina 741, iar pentru păsări la pagina 741
. Se mai
poate documenta şi din „Mic dicţionar enciclopedic român“.
În vremurile mai îndepărtate, producţia de peşte era foarte mare. Chiar se stabilise un fel de reguli, cutume,
cu caracter de legi nescrise şi anume: oamenii credeau că „cu cât suprafeţele inundate erau mai mari şi cu cât
apele crescute aveau o durată mai îndelungată de staţionare, cu atât producţia de peşte era mai mare“.
Mulţi oameni vedeau în bălţile de pe malul stâng al Dunării, pe unde existau pescării, că acestea constituiau
şi aduceau însemnate şi mari venituri sigure – excluzând bineînţeles perioada de prohibiţie – fără ca omul să
intervină cu ceva, fără riscuri şi fără să investească sume mari de bani.
Bazându-se pe raţiuni economice
, chiar în viziunea oamenilor de ştiinţă şi specialitate din trecut, bălţilor,
avându-se asigurată existenţa, le era rezervat un viitor promiţător,
întrucât prezentau o rentabilitate super-
ioară oricărei ramuri a agriculturii
. Nu-mi permit să exagerez
dar Balta Greaca şi lacurile din împreju-
rimile sale, cum şi cele din partea de est de la baza terasei Gumelniţa, prin zonele sale de virginitate
prin caracterul lor mirific, prezentau similitidini la o scară minoră şi macro peisaje cu Delta Dunării.
Populaţia oraşului nostru în marea ei majoritate era obişnuită cu un regim alimentar de carne de peşte. A
trebuit să treacă multe decenii pentru ca cercetătorii şi doctorii să ajungă la concluzia şi să recunoască pro
prietăţile benefice ale peştelui – cu precădere a celui alb – în regimul alimentar.
În plus, existenţa Bălţii Greca asigura în bună parte hrana oamenilor din comunele limitrofe cum erau:
Chirnogi, Căşcioarele, Greaca, Prundu, Hotarele, Crivăţ, satele Puţu Grecii, Zboiu etc.
Olteniţenii noştri, ca de altfel locuitorii din comunele limitrofe fostei Bălţi Greaca, ştiau cu mult înainte,
zilele în care, în mod deosebit ca o autoobligaţie, trebuie să mănânce peşte.
Aceste zile erau – şi de fapt au rămas – zile de tradiţie care se păstrează din tată în fiu, când se mănâncă
peşte, după obiceiul populaţiei şi după calendarul creştin şi anume: de „Buna Vestire“, „Floriile“, „Schimbarea
la faţă“, sau Preobejenie ori Preobeaja: „Blagoveştania“ etc.
Credinţa populară moştenită spune că „e păcat ca să nu ia fiecare cel puţin un os de peşte în gură“ dacă
nu are mai multă posibilitate.
În aceste zile menţionate mai sus, despre care preoţii pomenesc în biserică, atunci când ţin predici, fiind
consemnate anual, în calendarele bisericeşti, şi săracul şi bogatul, se ducea la piaţă să-ţi cumpere peşte, pentru
ca cel puţin să-şi facă pofta, dacă nu putea să prindă direct din Argeş sau din Dunăre.
Toate aceste percepte sunt consemnate în biblie cu motivarea lor religioasă şi confirmate acum de ştiinţă
în special de medicină.
Îmbucurător este faptul că aceste obiceiuri se menţin.
O ţară fără tradiţie îşi pierde în timp identitatea.
Şi România a trecut prin acest purgatoriu şi iată că, cu timpul, îşi va reveni la normal.

 

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Olteniţa au acţionat pentru stingerea incendiului  timp de aproximativ o oră şi 45 de minute, evitând posibilitatea propagării arderii la alte bunuri materiale

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza neglijenţei unei persoane, care a lăsat nesupravegheată o lumânare aprinsă într-o cameră

 

          În data de 07.04.2017, ora 04.30, două echipaje specializate de stingere din cadrul Detașamentului Olteniţa au fost solicitate să acţioneze pe raza localității, pe strada Pescarilor, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință, proprietate individuală, aparţinând lui M.C.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta violent cu flacără și fum dens la acoperiş şi în două camere ale locuniţei, existând risc de extindere a arderii la întreaga locuință și la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza neglijenţei unei persoane, care a lăsat nesupravegheată o lumânare aprinsă într-o cameră.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Olteniţa s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ o oră şi 45 de minute.

În urma incendiului au ars: acoperişul casei pe o suprafaţă de circa 110 de metri pătraţi, mai multe elemente de mobilier, aparatură electrocasnică şi materiale plastice, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 20.000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte celelalte camere şi la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate, însă pompierii militari au intervenit prompt și au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 200.000 de lei.

La locul intervenției s-a deplasat și un echipaj SMURD pentru a acorda ajutor posibilelor victime ale incendiului, însă nu a fost necesar.

 

 

Intervenţie la incendiu de locuinţă pe raza localităţii Fântâna Doamnei, comuna Nicolae Bălcescu

 

Pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară au intervenit prompt pentru lichidarea incendiului, acesta fiind stins în aproximativ 35 de minute

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza coşului de evacuare a fumului, deteriorat şi neprotejat termic faţă de materialele combustibile

 

          În data de 08.04.2017, ora 21.48, pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară au fost solicitaţi să acţioneze în comuna Nicolae Bălcescu, pe raza localităţii Fântâna Doamnei, strada Crizantemei, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperişul unei locuinţe, proprietate individuală, aparţinând lui I.E.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta foarte violent, cu flacără deschisă şi cu mult fum la acoperişul locuinţei, pe o suprafaţă de aproximativ 40 de metri pătraţi, existând risc de extindere a arderii şi la vecinătăţi.

Pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară s-au deplasat de urgenţă la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ 35 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza coşului de evacuare a fumului, deteriorat şi neprotejat termic faţă de materialele combustibile.

În urma incendiului au ars compnente din structura acoperişului, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ 8.000 de lei.

Pompierii militari au intervenit eficient şi au limitat posibiltatea extinderii arderii la vecinătăţi, fiind astfel posibilă salvarea mai multor bunuri materiale în valoare de circa 100.000 de lei.

 

Intervenţie la incendiu de anexă gospodărească pe raza localităţii Răzvani

 

Pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară au intervenit pentru lichidarea incendiului cu două autospeciale, acesta fiind stins în aproximativ 40 de minute

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza unui scurtcircuit electric produs la o instalaţie electrică improvizată situată în podul unei anexe gospodăreşti

 

 

 

 

          În data de 08.04.2017, ora 12.19, pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară au fost solicitaţi să acţioneze pe raza localităţii Răzvani, pe strada I.L.Caragiale, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperişul unei anexe gospodăreşti (magazie), proprietate individuală, aparţinând lui I.V.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta violent, cu flacără deschisă şi cu mult fum la podul şi acoperişul anexei, pe o suprafaţă de aproximativ 50 de metri pătraţi, existând risc de extindere a arderii şi la bunurile materiale aflate în imediata apropiere.

Pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară s-au deplasat de urgenţă la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ 40 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza unui scurtcircuit electric produs la o instalaţie electrică improvizată situată în podul unei anexe gospodăreşti.

În urma incendiului au ars mai multe elemente din lemn din structura podului şi acoperişului anexei gospodăreşti, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ 4.000 de lei.

Pompierii militari au intervenit prompt, au limitat posibiltatea extinderii arderii la vecinătăţi, fiind astfel posibilă salvarea mai multor bunuri materiale în valoare de circa 30.000 de lei.

 

Recomandări ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi

Igienizarea de primavară poate constitui un real pericol de incendiu, care se poate solda cu pagube materiale însemnate

I.S.U. “Barbu Ştirbei” Călăraşi vine în sprijinul cetăţenilor cu următoarele recomandări :

 

     Potrivit analizei statistice a incendiilor din ultimii ani, în această perioadă a anului se manifestă o creştere alarmantă a numărului de arderi necontrolate, ca urmare a acţiunilor de igienizare a terenurilor cu vegetaţie uscată, iar în cele mai multe cazuri, focul se extinde la gospodăriile populaţiei sau la păduri, provocând însemnate pagube materiale şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.

      Perioada de primavară se caracterizează prin cel mai mare număr de incendii, aceste evenimente nedorite având loc în special în mediul rural, şi nu de puţine ori  pagubele materiale provocate de acestea sunt consistente.

      Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi aduce la cunoştinţă cetăţenilor care deţin sau administrează terenuri agricole, prevederile generale care trebuie să fie respectate la arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, în fapt măsurile minime de prevenire în acest sens sunt următoarele:

 

 

 

 

 

 condiţii meteorologice fără vânt; colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi, astfel încât, arderea să poată fi controlată; executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier / construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile; curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 metri,  desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii; supravegherea permanentă a arderii; stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii; interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.

      Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie – gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 metri faţă de materialele sau substanţele combustibile – lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

      Pe terenurile în pantă, arderea vegetaţiei uscate se face pornind din partea de sus a pantei. Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu focul, conform prevederilor Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163/2007.

       Emiterea permisului se face prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.

        În zona de siguranţă a liniilor de cale ferată, drumuri, reţele electrice, reţele de telefonie, conducte de transport lichide combustibile şi gaze, clădiri și suprafeţe împădurite, vegetaţia uscată se va curăţa, fiind intrezisă

utilizarea focului deschis sau arderea vegetației uscate în aceste zone de protecție.

        Totodată trebuie menţionat şi faptul că se impune supravegherea permanentă a copiilor pe toata durata arderii vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale.

        Prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi ingrijirea copiilor.

        Atragem atenţia, că in conformitate cu prevederile H.G.R. nr. 537/2007 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, “arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi” sau „amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii si alte vecinătăţi” se sancţioneaza cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.

https://www.facebook.com/Infomatrix/videos/1939936732916742/Talnaci Alexandru, din Comuna Radovanu, Judetul Calarasi, elev al scolii Gimnaziale “Mircea Eliade” Oltenita ne va reprezenta cu mandrie la Etapa Mondiala a Concursului International Infomatrix 2017 la categoria programare cu proiectul “Bucharest Hospitals”, care poate fi descarcat de la https://hospitalsbucharest.dev.teamcoding.ro . El va multumeste tuturor celor care au fost alaturi de el si l-au sustinut.

 Din nou comunitatea din Chirnogi a fost in sarbatoare ,astazi in ajunul Floriilor se praznuieste sambata lui Lazar si este hramul celei de a doua biserici a Parohiei Chirnogi . Micuta biserica aflata pe dealul ce domina localitatea,a fost astazi aproape neancapatoare pentru toti cei ce au venit sa se bucure in zi de sarbatoare in comuniune . Alaturi de slujitorii bisericii au onorat cu prezenta dl primar Roman ,4 consilieri PSD , doi consilieri PNL alaturi de cadre didactice (directorul scolii 3 Chirnogi Monica Vasile ),ingineri agronomi si popor credincios-toti s-au bucurat sa asculte un grup de elevi de la scoala gimnaziala nr 3 Chirnogi ce au recitat intr-un montaj versuri dedicate Invierii lui Lazar-cea de a IV-a zi,versuri dificile oarecum prin rezonata si incarcatura spirituala transmisa de fapt o talmacire versificata de autori inzestrati cu har poetic a textului evanghelic . Au mai participat un numar mare de copii ce sunt alaturi de biserica si se bucura de activitatile cultural-spirituale desfasurate in cadrul acesteia . Dl primar Roman a reiterat deschiderea domniei sale pentru protejarea patrimoniului cultural aflat in bisericile localitatii,sustinand ca este pentru continuarea realizarilor din primul mandat,transmitand mesajul prin care incearca ca tezaurul cultural (icoane vechi de la 1875 ,piese rare de mobilier ) sa fie restaurate si astfel transmise generatiilor viitoare ,totodata a transmis un mesaj de felicitare pentru sarbatoritii din ziua urmatoare a Floriilor si a indemnat pe cei prezenti la o perioada de pace interioara de intelegere intre semeni ca bucuria Invierii din Noaptea Sfanta a Pastelui sa fie deplina pentru intreaga comunitate ,apoi a oferit un mic dar preotului Godescu invitatul comunitatii locale la acest Praznic . Preotul Postolea a oferit diplome tuturor copiilor implicati in activitatea culturala prezenti la mai multe manifestari anterioare in cadrul parohiei Chirnogi ,preotul Ionita Danut a oferit carticele de rugaciune copiilor ce au recitat versuri adecvate momentului. D-na invatator Ana Mircea fiica a localitatii a cantat un traditional colind dunarean ,,Lazar” sau ,,Lazarelul” –obicei astazi disparut in aceasta parte a Dunarii pastrat din punct de vedere etnografic mai mult in Bulgaria .Apoi a urmat o agapa frateasca . A consemnat pentru Radio TV Oltenita (postul favorit al comunitatii din Chirnogi )corespondentul in teritoriu ing. Relu Cotoban

C ă t r e,

                               „RADIO TV OLTENIŢA”

Prin prezenta, vă facem cunoscut faptul că,  în perioada, joi, 13.04.2017, începând cu orele 10:30,  până  duminică, 16.04.2017, orele 23.00, Consiliul local al municipiului Olteniţa, organizează mai multe manifestări cultural artistice şi sportive prilejuite de ZILELE MUNICIPULUI OLTENIŢA – APRILIE 2017, necesitând restricţionarea circulaţiei  autovehiculelor în zona ultracentrală a municipiului, începând cu  ziua de miercuri, 12.04.2017, orele 07:00 pe   B-dul Republicii(între Str. Argeşului şi intersecţia cu Aleea Flacăra – B.C.R. – alee acces market Billa) şi  pe B-dul Tineretului (între B-dul Mărăşeşti şi Str. Mihai Eminescu), până luni 17.04.2017, orele 19:00.

Restricţiile de mai sus încetează luni, 17.04. 2017, ora 19.00.

Luarea măsurilor specifice  în vederea asigurării ordinii şi liniştii publice şi asigurarea măsurilor de circulaţie rutieră în zona de desfăşurare a evenimentului în ziua şi intervalul orar menţionate mai sus vor fi asigurate de poliţişti locali din cadrul  Direcţiei Poliţia Locală Olteniţa, poliţişti de la Biroul Rutier şi Biroul Ordine Publică Urban,  din cadrul Poliţiei municipiului Olteniţa,   jandarmi din cadrul Subunităţii de Jandarmi Olteniţa.                                                                                                               Recomandăm conducătorilor auto să evite zona ultracentrală a municipiului pe durata desfăşurării manifestărilor, să respecte barierele rutiere şi semnalele agenţilor  Poliţiei municipiului Olteniţa – Biroul Rutier şi Poliţiei locale Olteniţa, deoarece, în cazul nerespectării vor fi sancţionaţi contravenţional cu amendă.

Traseele ocolitoare care pot fi folosite de conducătorii auto sunt:

  1. Direcţia de mers D.N.4 Bucureşti – Olteniţa: B-dul Tineretului – B-dul Mărăşeşti – str. Mihai Bravu- str. Mihai Eminescu;
  2. Direcţia de mers D.N.4 Bucureşti – Olteniţa: B-dul Tineretului – str.Argeşului- B-dul Mărăşeşti-str. Pescarilor;
  3. Direcţia de mers spre zona Ultracentrală: B-dul Tineretului – str. Mihai Eminescu- str. Cuza-Vodă-Aleea Flacăra-B-dul Republicii-str.I.H.Rădulescu – Bd-ul Mărăşeşti;
  4. Direcţia de mers spre zona Ultracentrală: B-dul Tineretului – str. Mihai Eminescu- str. Mihai Bravu-B-dul Republicii-str.I.H.Rădulescu-B-dul Mărăşeşti-B-dul 1 Decembrie – Şoseaua Călăraşi;
  5. Direcţia de mers spre zona Ultracentrală : B-dul Tineretului – str. Mihai Eminescu- str. Alexandru Iliescu-B-dul Mărăşeşti-str. Argeşului –B-dul Tineretului- B-dul 22 Decembrie;

P R I M A R,                                                       DIRECTOR EXECUTIV,  ,                              ŢONE   PETRE                                                                  Măcău Maria

 

      Şef Serviciu Ordine Publică, Circulaţie, Evidenţă Persoane,

Marin   Marius   Nereide

 

 

 

În cea dea patra zi a Săptămânii Prevenirii Criminalității polițiștii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi au mers atât în mediul urban, cât și rural pentru prevenirea violenței în mediul familial.

 

Activitatea a avut ca scop informarea populaţiei cu privire la prevederile legislaţiei în vigoare, a consecinţelor în plan social şi al răspunderii penale în cazul săvârşirii de infracţiuni contra persoanei, precum şi determinarea adoptării de către cetăţeni a unui comportament de autoprotecţie împotriva agresiunilor fizice.

 

Activitățile desfășurate de polițiști pentru combaterea și prevenirea faptelor cu violență s-au desfășurat în zonele aglomerate, gări, oficii poștale, mijloace de transport în comun, în mediul rural, in baruri pentru ca toate categoriile sociale, să fie informate cu privire la măsurile care se impun pentru prevenirea violenței în mediul familial

 

Pe parcursul activității oamenii legii au purtat discuţii cu grupul ţintă, format din persoane cu vârste între 18 şi 37 ani, care locuiesc în mediul rural, dar şi categorii vulnerabile, precum copiii şi vârstnicii, urmând să fie prelucrate situaţii ipotetice de victimizare din agresiuni fizice şi să fie transmise recomandări cu caracter preventiv.

 

Mâine, 7 aprilie a.c., în ziua dedicată siguranței rutiere, polițiștii rutieri vor desfășura mai multe acțiuni educativ-preventive pe linie de circulație rutieră atât în spațiul public cât și în unitățile de învățământ.

Dragi prieteni, ne face plăcere să vă anunțăm că pe data de 13 aprilie, Muzeul Civilizației Gumelnița, în colaborare cu Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu, organizează un moment de teatru stradal – Statui Vivante.
Evenimentul va avea loc pe data de 13 aprilie, orele 13:00 – 16:00, in fața Primăriei Mun. Oltenița
Vă așteptăm în număr cât mai mare!
Dragi prieteni, ne face plăcere să vă anunțăm că pe data de 13 aprilie , Muzeul Civilizației Gumelnița, în colaborare cu Eduard Constantin Olaru si Asociatia pentru Dezvoltare Intelectuala si Personala (ADIP), organizează expoziția de antropologie  „Descendența speciei umane ilustrată prin portete și fosile” 
Vernisajul va avea loc la Turnul de Apă- Oltenița, pe data de 13 aprilie, ora 11:00.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 13 aprilie – 2 mai 2017, luni – vineri, între orele 08:00 – 12:00, 13:00 – 16:00 și sambata intre orele 10:00 – 13:00.
Vă așteptăm în număr cât mai mare!
În spiritul Sfintelor Sărbători de Paşte, Muzeul „Civilizaţiei Gumelniţa”, în parteneriat cu Protoieria Olteniţa, organizează a XIII-a ediţie a expoziţiei de pictură şi ouă încondeiate, “Lumină din Lumina Învierii”. Vernisajul va avea loc în data de 11 aprilie ora 12:00 în sala mare a Muzeului.
La acest eveniment participă şcolile şi liceele din oraş şi din împrejurimi, continuând tradiţia expoziţiilor organizate de-a lungul timpului şi dând publicului nostru posibilitatea de a admira creaţiile tinerilor artişti. Vă invităm pe această cale să împărtăşiţi cu noi bucuria sărbătorilor şi credinţei.

 

 

În cadrul Săptămânii Prevenirii Criminalităţii, zilele de marţi şi miercuri au fost dedicate siguranţei în mediul online.

 

Astăzi, în perioada 04-05 aprilie a.c. poliţiştii au fost prezenţi atât în mediul urban cât şi rural, pentru a susţine activităţi de informare şi conştientizare a elevilor şi profesorilor cu privire la pericolele de pe internet şi ce trebuie să facă pentru a fi în siguranţă.

 

În cadrul acestor întâlniri au fost prezentate măsuri ce trebuie cunoscute şi aplicate pentru siguranţa pe reţelele de socializare, prevenirea pornografiei infantile, respectarea drepturilor de autor precum şi siguranţa pe internet.

Discuţiile purtate au avut caracter interactiv, elevii fiind încurajaţi să prezinte situaţii cu care s-au confruntat în lumea virtuală şi soluţiile pe care le-au identificat pentru depăşirea unor probleme.

 

 

Azi, 06 aprilie a.c. în ziua dedicată prevenirii violenţei în familie poliţiştii vor fi prezenţi în rândul cetăţenilor din judeţul Călăraşi cu scopul informării acestora cu privire la măsurile de autoprotecţie ce trebuie adoptate pentru a nu deveni victimele infracţiunilor de violenţă în familie şi la consecinţele juridice şi sociale în cazul comiterii unei astfel de infracţiuni.

 

 

Site acreditat SEAP
---------------