EMISIE-RADIO TV OLTENITA
http://89.46.13.123:8000/listen.pls

Social

 

 

 

 

politia-3Sâmbătă, 19 noiembrie a.c., va avea loc proba scrisă a concursului de încadrare directă, din sursă externă sau reîncadrare ca polițiști pentru locurile de agenți de poliție de ordine publică, rutieră și transporturi, din Poliția Română.

 

Candidații trebuie să se prezinte la sediul unității teritoriale de poliție, începând cu ora 9.00, accesul în sălile de concurs fiind permis până la cel mult ora 09.45.

 

Celor care nu sunt prezenți la ora 09.45 în săli nu li se va mai permite accesul și vor fi declarați “neprezentat”, indiferent dacă se află sau nu incinta instituției unde se susține proba.

 

Accesul în sala de concurs se face pe baza unui document de identitate valabil, respectiv carte de identitate, permis de conducere sau pașaport.

 

În sală, candidații vor avea asupra lor doar documentul de identitate și pix/stilou de culoare albastră. Nu se permit pixuri sau stilouri ce permit rescrierea.

 

Nu se admite accesul în sală cu materiale documentare, dicționare, notițe, însemnări sau alte mijloace de calcul ori comunicare.

 

Testul constă în 60 de întrebări, cu trei variante de răspuns din care doar una este corectă.

 

Nota minimă de promovare a testului scris este 7.00 (șapte).

 

Fraudele, precum şi tentativa de săvârşire a acestora se sancţionează prin eliminarea din concurs a candidatului/candidaţilor în cauză.

image

inregistrari-conta_6135Singurul primar care a beneficiat de prevederile Hotărârii privind aprobarea utilizării fondului de rezervă bugetară prevăzut în bugetul propriu al Judeţului Călăraşi pe anul 2016 este Tudorel Minciună, de la Mitreni.

Marţi a avut loc şedinţa extraordinară de plen a Consiliului Judeţean pe ordinea de zi figurând 5 proiecte de hotărâri printre care şi cea privind aprobarea utilizării fondului de rezervă bugetară prevăzut în bugetul propriu al Judeţului Călăraşi pe anul 2016.

Potrivit iniţiatorului Hotărârii, preşedintele CJ, Vasile Iliuţă, suma de 745 de mii lei urma să fie repartizată unui număr de 9 Unităţi Administrativ – Teritoriale sub formă de ajutoare din fondul de rezervă bugetară, „aflate în situaţie de extremă dificultate”. Pe listă figurau 9 primării din care 8 conduse de primari PNL şi una, de edil de la PSD după cum urmează: Căscioarele (cu suma de 34 de mii lei), Chiselet (27 de mii lei), Crivăţ (49 mii lei), Curcani (288 mii lei ), Luica (44 mii lei), Mitreni (86 mii lei), Sohatu (87 mii lei), Şoldanu (28 mii lei) şi Ulmeni (102 mii lei).

Hotărârea însă a „suferit” modificări majore chiar în plen. Doi consilieri judeţeni de la PSD au iniţiat două amendamente care „i-au derutat” vizibil pe aleşii de la PNL. Altfel, nu se explică „succesul” repurtat de Opoziţie care a sesizat nu doar că „sprijinul” oferit de Executivul Consiliului Judeţean e în strânsă legătură cu campania electorală pentru parlamentare ci şi că solicitările primarilor nu se încadrează în categoria celor de extremă urgenţă. Liviu Vîrtejanu a propus ca nicio primărie din cele 9 menţionate mai sus să primească vreun leu. Amendamentul „a picat” cu 15 voturi împotrivă. A urmat apoi amendamentul propus de Ion Samoilă potrivit căruia pe lista iniţială să nu rămână decât UAT Mitreni, aflată în situaţia de a fi executată silit, pentru care fusese alocată suma de 86 de mii de lei. De data aceasta amendamentul a „trecut” şi în consecinţă Hotărârea a fost „amendată” cu acest amendament, în unanimitate! S-a creat imediat o stare vizibilă de nemulţumire în rândul primarilor prezenţi în sală, unul dintre ei, cel de la Ulmeni trântind la plecare, vizibil supărat o înjurătură, greu de reprodus, la adresa consilierilor judeţeni.

După părerea primarilor, situaţia provocată marţi în plen putea fi evitată dacă nici amendamentul propus de Ion Samoilă n-ar fi avut câştig de cauză. În astfel de condiţii, consilierii ar fi fost nevoiţi să valideze Hotărârea în forma iniţială, aşa cum a fost ea „redactată” de preşedintele Vasile Iliuţă iar ei, primarii, ar fi plecat acasă mulţumiţi şi poate mult mai motivaţi în această campanie care doar ce a început! De ce să nu le plătească Consiliul Judeţean datoriile?

Ce solicitări au avut cei 9 primari?

Trei societăţi comerciale care au de recuperat suma totală de 658.414,87 lei s-au adresat între timp Biroului Executorului Judecătoresc Ene Alexandru depunând nu mai puţin de 9 notificări. E vorba de SC Nicolas Company SRL Olteniţa (370.228 lei – prestări servicii salubritate), SC Depiti SRL Popeşti Leordeni (120.890 lei – contravaloare lămpi stradale cu led) şi SC Efta Mar Construct SRL Curcani (167.296,87 lei – lucrări reparaţii Şcoala Gimnazială cls. I – VIII).

În cazul primăriei Mitreni este vorba de un titlu executoriu potrivit Sentinţei Civile nr. 928, pronunţat de Tribunalul Călăraşi în data de 7 octombrie 2015 în dosar nr. 1493 / 116 / 2015, definitivă dar şi de încheierea pronunţată de Judecătoria Olteniţa în data de 9 martie 2016 în dosar nr 795 / 269 / 2016 prin care a fost încuviinţată executarea silită prin toate modalităţile prevpzute de lege. Suma este de 101.832,19 lei, cererea de executare silită fiind formulată de creditorul SC Întreprinderea de Reparaţii şi Instalaţii Gaze şi Construcţii IMPEX SRL Bucureşti.

Mitreni – 101.832,19 lei – somaţie de plată emisă pe 21 martie 2016 în dosarul de executare silită nr. 230 2016 (C.P.C. 2014)

Ulmeni – 101.640 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Chiselet – 27.248 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Căscioarele – 33.840 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Crivăţ – 49.200 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Şoldanu – 27.840 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Sohatu – 87.000 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Luica – 43.460 lei – prestări servicii salubrizare către SC Nicolas Company SRL Olteniţa

Curcani – 120.890 lei – contravaloare lămpi stradale cu led – SC Depiti SRL Popeşti Leordeni

Curcani – 167.296,87 lei – lucrări reparaţii Şcoala Gimnazială cls. I – VIII – SC Efta Mar Construct SRL Curcani.SURSA-http://www.arenamedia.ro/index.php/arena-news/administratie/consiliul-judetean/21881-sapte-primari-pnl-si-unul-de-la-psd-suparati-pe-consilierii-judeteni

 

 

pirotehnice3Poliţia Română continuă și în acest an acţiunea naţională „FOC DE ARTIFICII”, pentru verificarea legalităţii operaţiunilor cu articole pirotehnice desfăşurate de persoanele fizice şi juridice.

 

În perioada 15 noiembrie 2016 – 4 ianuarie 2017, din dispoziţia şefului Poliţiei Române, chestor de poliţie Bogdan Despescu, poliţiştii acţionează la nivel naţional, pentru prevenirea oricăror evenimente negative generate de nerespectarea legislaţiei privind obiectele pirotehnice.

 

Astfel, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul I.G.P.R., cu sprijinul Direcţiei de Ordine Publică din I.G.P.R., polițiștii vor efectua acţiuni şi controale, atât la societăţile comerciale autorizate să desfăşoare operaţiuni cu articole pirotehnice, cât şi în zona pieţelor, târgurilor sau centrelor comerciale.

 

Poliţia Română reaminteşte că este interzisă deţinerea, utilizarea şi vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice de scenă (T1 şi T2) şi a altor articole pirotehnice din categoria P2, din motive de ordine și siguranţă publică, securitate şi pentru protecţia mediului.

 

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului.

 

Nu este permisă folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:

 

  1. a) între orele 24.00 şi 06.00, cu excepţia evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor locale;

 

  1. b) la o distanţă mai mică de 50 de metri de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 de metri faţă de cele cu peste 4 niveluri;

 

  1. c) la o distanţă mai mică de 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de gaze.

 

  1. d) la o distanță mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice și petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol de incendiu sau explozie;

 

  1. e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre;

 

  1. f) pe drumurile publice deschise circulaiei rutiere, pe aleile pietonale și în spațiile deschise cu aglomerări de persoane;

 

  1. g) la o distanță mai mică de 500 de metri de păduri.

 

Totodată, în conformitate cu legislația în vigoare, este permisă organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie pe a cărui rază se execută jocurile respective.

 

Orice operaţiune cu articole pirotehnice, efectuată fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane cu vârsta sub limita prevăzută de lege, respectiv 18 ani, precum şi comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.


 

img-20161114-wa0002 img-20161114-wa0005 img-20161114-wa0006 img-20161114-wa0007În ciuda unui vânt puternic, care a suflat la rafală cu viteze între 50 și 70 km/h pe raza municipiului, pompierii călărășeni au dus la bun la sfârșit toate misiunile ordonate, fară a fi înregistrate pagube materiale majore

 

Echipaje profesioniste de intervenție din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași au fost solicitate să acţioneze în intervalul 9.00 – 18.00 pentru îndepăratarea mai multor elemente desprinse din acoperișurile blocurilor din municipiu și pentru stabilizarea acestora

 

 

O serie de solicitări venite din partea cetățenilor, care anunțau pericole iminente cu privire la prăbușirea mai multor acoperișuri de blocuri, au alertat pompierii militari din Călărași

 

       În data de 13.11.2016, în intervalul orar 9.00 – 18.00, mai multe echipaje specializate de intervenție din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași au fost solicitate să acţioneze pe raza municipiului, pentru îndepăratarea unor elemente desprinse din acoperișurile blocurilor din cauza vântului extrem de puternic, acoperișuri, care prin prăbușire de la înalțime, puteau provoca victime și avarii puternice mai multor bunuri și autovehicule situate în apropierea imobilelor.

 

 

 

Pe strada Dunărea, la imobilul  L 11, au intervenit două echipaje cu autospeciale și au acționat rapid pentru stabilizarea elementelor de acoperiș, care flambau din cauza vântului puternic, pe o suprafață de circa 50 de metri pătrați.

Pe strada Trandafirilor, la blocul D 25, a intervenit un alt echipaj de pompieri profesioniști pentru a stabiliza structura unui acoperiș deteriorat pe o suprafață de aproximativ 15 metri pătrați. S-au întreprins măsurile necesare de consolidare a structurii acoperișului și a fost balizată zona pentru asigurarea măsurilor de siguranță a trecătorilor.

 

Pe strada Cornișei, la blocul B 33, pompierii călărășeni au fost de asemenea solicitați să acționeze pentru îndepărtarea mai multor elemente din structura acoperișului imobilului, acesta fiind foarte puternic afectat de rafalele de vânt, pe toată suprafața sa, aproximativ 200 de metri pătrați.

Pe strada Mușețelului la Blocul K 22, echipajele de salvatori au fost solicitate să intervină pentru stabilizarea elementelor de acoperiș, care flambau din cauza vântului puternic, pe o suprafață de circa 10 metri pătrați.

Pe strada Belșugului, la blocul K 7, au intervenit alte două echipaje de pompieri profesioniști pentru a stabiliza structura unui acoperiș deteriorat pe o suprafață de aproximativ 25 metri pătrați. Pompierii militari au întreprins măsuri  de consolidare a structurii acoperișului cu scoabe și cu cordițe de prindere și a fost balizată zona pentru asigurarea măsurilor de sigruranță a trecătorilor.

Pe strada Aleea Constructorului , la imobilul J 13, un echipaj a intervenit cu o autospecială pentru a îndepărta mai multe elemente din structura acoperișului, care erau desprinse și exista riscul să se prăbușească. S-a acționat și în acest caz cu echipamentul din dotare și pericolul a fost îndepărtat.

În zona Bazarului Big Beșugului, un echipaj de pompierii a intervenit cu un motoferăstrău pentru tăierea unui arbore afectat de rafalele de vânt, acesta fiind deja înclinat înspre un imobil (modul) al centrului social SERA Călărași. Și în acest caz pompierii au îndepărtat pericolul.

after-school2_6831De aceste programe vor beneficia elevii din 50 de unitati scolare alese din zone defavorizate.

Elevii inclusi in program vor beneficia astfel de un pachet alimentar sau o masa calda in limita a 7 lei.

Ministerul Educatiei a anuntat de asemenea ca acesti elevi vor beneficia gratuit si de afterschool.

„Luam in considerare sa derulam programul „Scoala dupa scoala” ca program complementar in scolile in care se va derula programul legat de pachetul alimentar/masa clada. Astfel incat cele doua programe sa fie derulate impreuna.

Capcanele limbii romane pentru gimnaziu
Capcanele limbii romane pentru gimnaziu

Vezi detalii

Culegere de teste pentru clasa a IV-a
Culegere de teste pentru clasa a IV-a

Vezi detalii

Plansele educationale chimie
Plansele educationale chimie

Vezi detalii

Propriu-zis, vom bugeta si acest program pentru anul viitor, incepand cu semestru II. Vrem sa vedem cum merg impreuna si daca pot implementate laolalta si dupa perioada de pilotare”, a explicat purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Mirabela Amarandei.SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/invatamant-primar-103/masa-calda-si-afterschool-gratuit-pentru-30000-de-elevi-6831.html?utm_source=legislatiamuncii-11112016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

 

 

ministerul-de-internePeste 400 de persoane au fost atestate, în primele 11 luni ale acestui an, pentru a desfășura activitatea de agent de securitate în judeţul CălăraşiCererea prin care se solicită atestarea se depune la unitatea de poliție unde solicitantul are domiciliul sau reședința.

Poliția Română eliberează atestate pentru încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai sunt îndeplinite condiţiile legale care au stat la baza eliberării acestuia.

De la începutul anului și până la data de 10 noiembrie a.c., 414 de persoane au fost atestate pentru a desfășura activitatea de agent de securitate.

 

Persoanele care doresc să devină agent de securitate trebuie să depună o cerere pentru atestare la secţia de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau la serviciul de ordine publică de la inspectoratul de poliţie judeţean unde au domiciliul sau reședința.

Astfel, dosarul pentru agent de securitate trebuie să conțină următoarele documente:

– cerere prin care se solicită avizarea;

– copie de pe actul de identitate;

– fişa medicală din care să rezulte că este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru serviciul de pază;

– certificatul de cazier judiciar

Materialul a fost realizat la comanda Partidului ALIANTA LIBERALILOR SI DEMOCRATILOR.Codul unic al mandatarului financiar 11160008. Astăzi a avut loc,de asemenea si  prezentarea candidaților ALDE -Calarasi-în  CHIRNOGI,CASCIOARELE si RADOVANU !S-au discutat probleme locale, dar și soluțiile de rezolvare pe care le vor avea ca prioritate candidații.RADIO TV OLTENITA a fost prezent la aceste intalniri electorale -adunate intr-un scurt reportaj !650x350-pixs3350021 s3350023 s3350025 s3350031 s3350033 s3350034 s3350035 s3350036 s3350037 s3350038 s3350039 s3350040 s3350041 s3350043 s3350045 s3350047 s3350048 s3350049

Azi echipa ALDE CALARASI a fost prezenta pe strazile din Oltenita ! Va invitam sa urmariti un scurt reportaj al acestei actiuni electorale ! Materialul a fost realizat la comanda Partidului ALIANTA LIBERALILOR SI DEMOCRATILOR.Codul unic al mandatarului financiar 11160008.s3350019 s3350020 s3350021 s3350022alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000024-198

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000028-540

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000036-705

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000117-496

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000148-502

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000243-936

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000248-293

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000250-035

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000253-805

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000308-831

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000312-637

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000323-217

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000356-909

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000402-500

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000408-505

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000411-103

alde-calarasi-pe-strazile-din-oltenita-_000457-651

Materialul a fost realizat la comanda Partidului ALIANTA LIBERALILOR SI DEMOCRATILOR.Codul unic al mandatarului financiar 11160008.alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_001557-121alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000027-830 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000335-479 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000440-486 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000536-229 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000601-778 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000628-607 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000706-971 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_000803-813 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_001046-673 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_001204-099 alde-calarasi-deschiderea-campaniei-electorale-2016_001401-560ALDE CALARASI si-a lansat azi campania pentru  alegerile parlamentare 2016 !  RADIO TV OLTENITA va prezinta un scurt reportaj de la acest eveniment electoral !

 

 

politia-2

 

BULETIN DE PRESĂ

 

 

Activităţi preventive desfăşurate de poliţişti în şcoli

Poliţiştii de analiză şi prevenire a criminalităţii împreună cei de combatere a criminalităţii organizate, desfăşoară luna aceasta o campanie de prevenire a consumului şi traficului de droguri în rândul adolescenţilor.

Prin acţiunile desfăşurate în această lună se doreşte informarea permantă a tinerilor asupra pericolelor la care se expun atunci când vin în contact cu astfel de produse sau doresc să obţină bani din vânzarea lor.

Activităţile vor fi desfăşurate cu elevii din ciclul gimnazial, şi liceal

prin organizarea de întâlniri interactive, care vor cuprinde cazuistică din domeniu, studii relevante şi reomandări preventive.

 

 

Reţinuţi de poliţişti pentru furt

 

Poliţiştii Secţiei 7 Poliţie Rurală Dor Mărunt au reţinut pentru 24 de ore doi bărbaţi bănuiţi că au săvârşit infracţiuni de furt.

În ziua de 9 noiembrie a.c. poliţiştii au probat activitatea infracţională a doi bărbaţi din comuna Dor Mărunt, bănuiţi că în cursul lunilor octombrie şi noiembrie a.c. ar fi sustras mai multe aparate electrice dintr-o locuinţă şi o anexă situate pe raza localităţii Dragoş Vodă.

Cei doi bărbaţi au fost reţinuţi de poliţişti pentru 24 d ore şi depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Astăzi vor fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu- Gară cu propunerea de arestare preventivă.

 

 

 

politia-cl

 

 

 

 

 

9 persoane reţinute în urma unor percheziţii domiciliare, efectuate ieri, de polițiștii din Călăraşi, în cadrul unui dosar penal în care se cercetează furtul a 38 de kilograme de argint industrial.

 

La data de 8 noiembrie  a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au efectuat 9 percheziţii în localităţile Roseţi, Unirea şi Călăraşi, la persoane bănuite de săvârşirea infracţiunilor de furt şi furt calificat.

 

Au fost puse în aplicare 9 mandate de aducere,  persoanele în cauză fiind conduse la sediul poliţiei, pentru audieri, iar în urma administrării probatoriului, au fost reținute.

 

Persoanele în cauză au fost depuse în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând ca astăzi să fie prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunerea de arestare preventivă.

 

Reamintim  că  în luna septembrie a.c., persoanele în cauză, angajate ale societăţii, ar fi sustras aproximativ 38 de kilograme de argint industrial dintr-o societate comercială specializată în producţia sticlei.

 

Prejudiciul estimat este de 90.000 de lei.

elevi-cursuri-2016_6716Pentru a facilita accesul copiilor la educatie, statul vrea sa le ofere suma de 500 de euro, de care acestia vor beneficia la implinirea varstei de 16 ani.

Concret, Legea Educatiei Nationale este completata cu articole care prevad acordarea sumei de 500 de euro tuturor copiilor nascuti dupa data de 9 februarie 2011 – data la care a intrat in vigoare Legea educatiei nationale nr.1/2011

De aceasta suma copiii ar fi trebuit sa beneficieze inca din 2013, insa Guvernul a amanat de mai multe ori aplicarea dispozitiilor legale in acest sens.

Atentie! Termenul de intrare in vigoare a dispozitiilor care dispun acordarea sumei de 500 de euro copiilor nascuti dupa 2011, pentru educatia acestora, este prorogat pana pe 31 decembrie. Daca va intra in vigoare, copiii vor intra in posesia sumelor de bani la implinirea varstei de 16 ani.

„Statul sprijina dreptul la invatare pe tot parcursul vietii prin acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii, fiecarui copil cetatean roman, la nasterea acestuia. Suma este acordata in scop educational in beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. (…) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie permanenta prin acordarea sumei reprezentand echivalentul in lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi”, arata prevederile legii.

Cum vor intra copiii in posesia celor 500 de euro pentru educatie

In baza certificatului de nastere, autoritatile vor depune suma de 500 de euro intr-un cont de depozit pentru educatie permanenta, deschis la Trezoreria Statului, pe numele copilului.

In acelasi cont pot depune bani si parintii sau reprezentantii legali ai copilului. Pentru sumele aflate in cont se va plati o dobanda anuala din bugetul statului.SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/copiii-vor-primi-500-de-euro-de-la-stat-pentru-educatie-6813.html?utm_source=legislatiamuncii-07112016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

 

În această dimineaţă, polițiștii din Călăraşi efectuează 9 percheziţii domiciliare, într-un dosar penal ce are ca obiect săvârşirea de furturi de argint industrial, în valoare de 90.000 de lei, dintr-o firmă specializată în producţia de sticlă.

 

politia-3La data de 8 noiembrie  a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi descind la locuinţe din localităţile Roseţi, Unirea şi Călăraşi, la persoane bănuite de săvârşirea infracţiunilor de furt şi furt calificat.

 

Din cercetări a reieșit că, în luna septembrie a.c., persoanele în cauză, angajate ale societăţii, ar fi sustras aproximativ 38 de kilograme de argint industrial dintr-o societate comercialăspecializată în producţia sticlei.

 

Prejudiciul estimat este de 90.000 de lei.

 

Vor fi puse în aplicare 9 mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri și dispunerea măsurilor legale.

politia-2Bănuit de furt depistat de poliţişti

 

Poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Ileana au identificat cu operativitate un bărbat bănuit de furt. Pe numele acestuia a fost întocmit dosar penal.

În ziua de 3 noiembrie a.c. poliţiştii au fost sesizaţi de faptul că persoane necunoscute au sustras suma de 500 de lei şi un card bancar dintr-o locuinţă din comuna Ileana, judeţul Călăraşi.

Verificările demarate de îndată de poliţişti au condus la identificarea unui bărbat de 37 ani, din judeţul Ialomiţa bănuit de săvârşirea faptei.

Prejudiciul a fost recuperat în totalitate şi restituit părţii vătămate.

Poliţiştii au întocmit dosar penal efectuând cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

 

Condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate la trafic de minori depusă în penitenciar

 

Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au prins şi depus în penitenciar o femeie condamnată la 7 ani şi 8 luni de închisoare.

La data de 04 noiembrie a.c. poliţişti din au pus în aplicare  un mandat de executare al pedepsei cu închisoarea emis de Tribunalul Sibiu pe numele unei femei de 29 ani, care domicilia pe raza judeţului Călăraşi.

Femeia, condamnată la 7 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiuni de complicitate la trafic de minori în formă continuată a fost depusă  în Penitenciarul Poarta Albă pentru executarea pedepsei.

 

 

Evenimente rutiere

 

-În dimineaţa de 05 noiembrie a.c. o femeie de 36 de ani din Călăraşi  în timp ce conducea un autoturism  pe strada 13 Decembrie  din mun. Călăraşi, la intersecţia

 

 

cu Bulevardul Republicii se pare că nu a respectat semnificaţia indicatorului „Cedează Trecerea” intrând în coliziune cu un bliciclist de 44 ani din localitate.

Din accident a rezultat vătămarea uşoară a biciclistului.

Poliţiştii au întocmit dosar penal fiind desfăşurate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

 

-În seara de 05 noiembrie a.c., o tânără de 19 ani, din localitatea Şoldanu care conducea un autoturism pe DN 4 Bucureşti-Olteniţa, în afara localităţii Curcani, judeţul Călăraşi a surprins şi accidentat mortal un bărbat de 58 de ani din aceeaşi localitate. care se pare că s-ar fi angajat în traversarea drumului prin loc nepermis şi fără să se asigure.

Poliţiştii au întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

 

-În ziua de 06 noiembrie a.c. un tânăr de 29 ani din Borcea, în timp ce conducea un tractor pe raza localităţii de domiciliu ar fi pierdut controlul asupra direcţei de mers, a intrat în coliziune cu un stâlp, după care s-a răsturnat.

Din impact nu au rezultat victime omeneşti.

Tânărul a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat şi a fost condus la Spitalul Judeţean Călăraşi unde i s-au recoltat mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

În urma verificărilor efectuate de poliţişti se pare că bărbatul nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule..

Poliţiştii au întocmit dosar penal pentru  infracţiunile de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere şi sub influenţa alcoolului.

 

Doi bărbaţi din Olteniţa cercetaţi pentru infracţiuni rutiere

 

-Poliţiştii din Olteniţa au depistat în noaptea de 6/7 noiembrie a.c. un tânăr de 22 ani, din localitate care conducea un autoturism pe drumurile publice deşi nu deţinea permis de conducere.

Pe numele acestuia poliţiştii au întocmit dosar penal.

 

 

 

-Un bărbat de 48 de ani din Olteniţa a fost prins de poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Rurală Olteniţa în timp ce conducea un autoturism pe raza comunei Chirnogi deşi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

La testarea cu aparatul etilotest bărbatul a prezentat o concentraţie alcoolică de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la Spitalul Municipal Olteniţa unde i-au fost recoltate două mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Bărbatului i s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

 

***

 

Poliţiştii vor continua acţiunile în trafic, pentru salvarea de vieţi omeneşti, prin identificarea şi tragerea la răspundere a celor care nesocotesc riscurile şi conduc autovehicule fără a fi posesori de permise de conducere sau după ce au consumat alcool

 

 

Un echipaj de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet a acţionat pe strada Câmpului pentru stingerea incendiului cu o autospecială timp de aproximativ 45 de minute, evitând posibilitatea propagării arderii la alte bunuri materiale

 

incendiu-3Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompieri la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza coșului de evacuare a fumului, neizolat corespunzător și neprotejat termic față de materialele combustibile

 

          În data de 05.11.2016, ora 18.32, un echipaj specializat de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet a fost solicitat să acţioneze pe raza localității, pe strada Câmpului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperișul unei locuințe, proprietate individuală, aparţinând lui D. D.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta mocnit, cu fum dens la acoperişului casei, în zona coșului de evacuare a fumului, existând risc de extindere a arderii la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza coșului de evacuare a fumului, neizolat corespunzător și neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ 45 de minute.

În urma incendiului a fost acoperișul locuinței pe o suprafață de aproximativ 15 de metri pătrați și s-a deteriorat 4 foi de tablă, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 2000 de lei.

 

 

Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate, însă pompierii militari au intervenit prompt și au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 40.000 de lei.

 

 

Intervenţie la incendiu de locuință în localitatea Tămădău Mic

 

Două echipaje profesioniste de stingere din cadrul Secției de pompieri Lehliu Gară au acţionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială timp de aproximativ două ore și 30 de minute, evitând posibilitatea propagării arderii la gospodăriile învecinate și la alte bunuri materiale

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompieri la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza neglijenței proprietarului, care a lăsat nesupravegheat pentru mai mult timp un aragaz aflat în funcțiune

 

 

          În data de 05.11.2016, ora 20.37, două echipaje specializate de stingere din cadrul Secției de pompieri Lehliu Gară au fost solicitate să acţioneze pe raza localității Tămădău Mic, comuna Tămădău Mare, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință, proprietate individuală, aparţinând lui M. D.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta puternic, cu flacără și cu fum dens la acoperişului casei, cât și în interiorul acesteia, existând risc de extindere la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza neglijenței proprietarului, care a lăsat nesupravegheat pentru mai mult timp un aragaz aflat în funcțiune în apropierea materialelor combustibile.

Pompierii militari din cadrul Secției de pompieri Lehliu Gară s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ două ore și 30 de minute.

În urma incendiului a ars respectiva locuință în proporție de 90 % și mobilierul aferent acesteia.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la gospodăriile din imediata vecinătate, însă pompierii militari au intervenit și au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 250.000 de lei.

 

 

 

 

 

Intervenţie la incendiu de apartament pe Aleea Constructorului din municipiul Călărași

 

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași au acţionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială de capacitate medie timp de aproximativ 10 minute, lichidând arderea în limitele găsite

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza neglijenței proprietarei, care a lăsat în bucătărie o candelă aprinsă în apropierea materialelor combustibile (textile)

 

Două persoane care s-au intoxicat ușor cu fum, o femeie în vârstă de 47 de ani și fiul acesteia în vârstă de 15 ani au primit îngrijiri din partea paramedicilor SMURD, ulterior refuzând transportul la spital

 

       În data de 06.11.2016, ora 15.11, un echipaj specializat de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași a fost solicitat să acţioneze pe raza municipiului, pe strada Aleea Constructorului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit în bucătăria unui apartament, situat la etajul al doilea al imobilului J 18.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu fum dens la bucătăria locuinței, existând risc de extindere la bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Cei care se aflau în respectivul apartament, o femeie în vârstă de 47 de ani și fiul acesteia în vârstă de 15 ani s-au auto-evacuat în momentul în care au conștientizat că sunt în pericol.

Cele două persoane care suferiseră intoxicări ușoare  din cauza fumului dens degajat de ardere au primit îngrijiri din partea paramedicilor SMURD sosiți la locul intervenției.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași au acţionat rapid pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ 10 minute, concomitent fiind evacuate persoanele care locuiau pe respectiva scară.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza neglijenței proprietarei, care a lăsat în bucătărie o candelă aprinsă în apropierea materialelor combustibile.

În urma incendiului au ars elemente de mobilier, un aragaz, o ladă frigorigică și un cuptor cu microunde și s-au deteriorat pereții locuinței, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 3000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte bunuri materiale aflate în imediata apropiere, însă pompierii militari din Călărași au intervenit prompt şi eficient și au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 150.000 de lei.

 

 

    Recomandări ale I.S.U. „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi

pentru sezonul rece

 

 

Pentru preîntâmpinarea producerii unor incendii generate de exploatarea sistemelor de încălzire a locuinţelor şi gospodăriilor cetăţeneşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” Călăraşi recomandă cetăţenilor, ca la folosirea acestora, să se respecte următoarele măsuri de prevenire: nu suprasolicitaţi instalaţiile electrice prin alimentarea mai multor consumatori electrici (radiatoare, plite, boilere, etc.) de la aceeaşi sursă (prelungitor, priză) în acelaşi timp deoarece conductorii se încălzesc şi izolaţia se topeşte, producând scurtcircuitul electric; nu lăsaţi aparatele electrice sub tensiune când nu le folosiţi, deoarece pot constitui în orice moment surse generatoare de incendiu; nu amplasaţi conductorii electrici aflaţi sub tensiune sub covoare, mochete sau preşuri, deoarece un scurtcircuit poate provoca aprinderea acestora; nu utilizaţi aparate electrice improvizate sau conductori electrici deterioraţi sau neizolaţi corespunzător; pentru remedierea defecţiunilor constatate  la  aparatele şi instalaţiile electrice defecte apelaţi la specialişti sau la persoane autorizate; nu amplasaţi perdelele sau alte materiale textile în apropierea surselor de căldură, deoarece acestea pot lua foc foarte uşor; nu suprasolicitaţi sobele cu acumulare de căldură şi nu lăsaţi mijloace de încălzire nesupravegheate sau în grija copiilor; nu amplasaţi materiale combustibile la mai puţin de un metru faţă de mijloacele de încălzire (sobe, radiatoare, plite etc.); nu depozitaţi materiale combustibile (lemne, carburanţi, hârtie) în podurile locuinţelor; nu utilizaţi coşuri de evacuare a fumului deteriorate sau neprotejate termic faţă de materialele combustibile din construcţia locuinţelor; înainte de utilizare, sobele şi coşurile de fum vor fi verificate pentru depistarea eventualelor defecţiuni (fisuri, crăpături, depuneri de funingine, înfundări, etc.); pe timpul funcţionării menţineţi uşiţa focarului închisă, iar în faţa sobelor amplasaţi o cutie metalică de protecţie în cazul căderii accidentale a jarului sau lemnelor aprinse; depozitaţi cenuşa şi jăraticul în gropi speciale, iar în condiţii de vânt stingeţi-le cu apă; nu construiţi sobele şi coşurile de fum în jurul grinzilor sau altor elemente de construcţie care pot lua foc; atenţie la prezenţa monoxidului de carbon produs de arderea incompletă sau de coşurile de fum neîntreţinute corespunzător; monoxidul de carbon este un gaz inodor (fără miros) şi de aceea nu poate fi sesizat, iar inhalarea lui poate să ucidă.

Țineți cont de aceste sfaturi, vă pot proteja familia și bunurile dumneavoastră!

andreea-alina-andreiasUn cantec ptr. dv prezentat de ALINA ANDREEA ANDREIAS cu ocazia inaugurarii noului camin cultural din comuna Radovanu-jud. Calarasi !

alimente-gratuite-elevi-2017_6809Elevii din invatamantul primar vor continua sa primeasca si in 2017 alimente gratuite in timpul orelor de curs, prin intermediul programului „Laptele si cornul”, insa Guvernul a anuntat cateva modificari.

Programul „Laptele si cornul” va include din 2017 lapte, legume si fructe.

De noul pachet alimentar gratuit destinat elevilor din invatamantul primar vor beneficia de anul viitor si prescolarii, conform ministrului Agriculturii, Achim Irimescu.

citeste si Programul „Laptele si cornul” poate fi inlocuit cu o masa calda

Irimescu a subliniat ca legislatia pentru noul pachet alimentar pentru elevi si prescolari este aproape gata, iar din 2017 cei mici vor primi pachete de alimente mult mai diversificate.

„Programul acesta se va implementa din 2017. Vrem sa incurajam o alimentatie sanatoasa pentru elevii claselor primare, iar prin noul program vom introduce acest program si la prescolari. Totodata vrem sa sprijinim fermierii romani, astfel incat vom creea cadrul legislativ prin care producatorii autohtoni de lapte, fermierii locali, sa aiba prioritate in a obtine contractele de distributie in scoli a fructelor, legumelor si produselor lactate.

Iar marea schimbare e reprezentata de diversificarea produselor pe care le vom putea oferi copiilor. In afara de lapte, mi-as dori sa putem oferi iaurt natural si chiar branza dulce. Iar in categoria fructelor vom putea da celor mici mere, pere, struguri, prune, piersici sau nectarine. Mai mult, introducem si componenta legumelor, morcov, ardei gras sau castravete proaspat”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu-SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/invatamant-primar-103/modificari-in-programul-laptele-si-cornul-cine-va-beneficia-din-2017-de-noile-alimente-incluse-6809.html?utm_source=legislatiamuncii-04112016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

Intr-o zi de toamna superba,cum poate de multa vreme meleagurile noastre nu au mai vazut,in localitatea calaraseana RADOVANU, a aparut un nou lacas de cultura atat de necesar oamenilor din satele muntenesti.Noul camin cultural incununeaza ani de eforturi conjugate a multor factori locali ,in frunte cu dna primar VASILICA DOBRESCU SI CONSILIUL LOCAL RADOVENEAN.Ceea ce pentru multe sate e doar un vis frumos ,in Radovanu acest vis a fost indeplinit.La cat mai multe activitati culturale de acum incolo !Radio tv Oltenita a fost prezent la acest eveniment si va prezinta un reportaj de la fata locului !radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000029-218

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000030-604

 

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000133-443

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000243-106

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000322-828

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000337-376

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000407-145

 

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000421-856

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000434-097

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000443-925

 

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000458-366

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000503-869

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000508-376

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000520-151

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000531-592

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000538-284

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000547-353

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000656-327

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000657-343

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000722-711

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000735-280

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_000905-256

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_001013-143

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_001049-530

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_001150-879

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_001235-895

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_001535-974

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_001929-381

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002130-747

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002239-431

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002352-848

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002459-660

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002529-106

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002531-205

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002540-057

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002546-306

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002552-135

radovanu-inaugurarea-noului-camin-cultural-2016_002556-554

foto-digi-24foto-digi 24-Patru persoane au murit și 32 au fost rănite în urma unui accident în lanț care a avut loc în această dimineața pe Autostrada Soarelui, în dreptul localității Lehliu-Gară, în sensul de mers către Constanța.

Secretarul de stat Raed Arafat a confirmat la Digi24 că două persoane au murit și a estimat că sunt cel puțin 20 de victime, care vor fi transportate la diverse spitale.

Sunt în alertă judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Bucureşti-Ilfov, care au trimis mai multe echipaje, inclusiv echipaje de la Floreasca cu medici şi asistenţi suplimentari. Intervenţia va fi îngreunată din cauza deplasării în condiții de ceaţă a echipajelor, iar deocamdată nu se pune problema ridicării unor elicoptere SMURD, a explicat dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din MAI.

Accidentul s-a petrecut din cauza ceții dese și a vitezei. Cel puțin zece mașini au fost implicate în carambol.

Autoritățile au declanșat planul roșu de intervenție, astfel că toate ambulanţele disponibile au fost direcţionate către locul accidentului.

Traficul este blocat pe sensul de mers București-Constanța, la km 67, iar șoferii sunt sfătuiți să folosească rute alternative.

Accidentul s-a produs pe fondul unei vizibilităţi scăzute, sub 50 de metri, informeaza Digi 24.sursa-http://actualitateacalarasi.ro/accident-grav-pe-autostrada-soarelui-cu-cel-putin-36-de-victime/

 

 

politia-locala-2Urmărit internațional de autoritățile din Spania, depistat de polițiștii din Călăraşi

 

Polițiștii din Călăraşi au depistat un bărbat pe numele căruia autoritățile din Spania au emis un mandat european de arestare pentru infracțiuni contra proprietăţii.

La data de 3 noiembrie a.c., poliţiştii Serviciului de Investigații Criminale, împreună cu Secţia 3 Poliţie Rurală Curcani din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Călăraşi au depistat, în comuna Curcani, un bărbat de 32 de ani, din aceeași localitate, care era urmărit internațional.

Pe numele celui în cauză autoritățile judiciare din Spania au emis un mandat european de arestare pentru săvârşirea de infracţiuni contra proprietăţii.

Cel în cauză a fost depus în Arestul Central Bucureşti urmând ca astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

 

 

Bărbat din Călăraşi, reţinut de poliţişti

 

Un bărbat din Călăraşi au fost reţinut pentru 24 de ore de poliţişti. Acesta este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei.

La data de 3 noiembrie a.c. poliţiştii de ordine publică din Călăraşi au probat activitatea infracţională a unui bărbat de 36 de ani din Călăraşi, bănuit că pe fondul unui conflict mai vechi a intrat în incinta unei societăţi comerciale unde a ameninţat o persoană cu acte de violenţă.

Cel în cauză a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore, fiind bănuit de săvârşirea infracţiunilor de ameninţare, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei.

Bărbatul a fost depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, astăzi urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunere de arestare preventivă.

 

 

Bănuit să şi-a lovit fratele, reţinut de poliţişti

 

Poliţiştii au reţinut pentru 24 de ore un bărbat bănuit de săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie.

În ziua de 03 noiembrie a.c. poliţiştii din cadrul Secţiei 4 Poliţie Rurală Dragalina şi ai Postului de Poliţie Perişoru au probat activitatea infracţională a unui bărbat de 43 de ani, din Perişoru care la data de 30 noiembrie a.c. şi-ar fi agresat fizic fratele.

Bărbatul a fost depus în Centrul de Reţienere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând să fie  prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunere de arestare preventivă.

 

 

Infracţiuni la regimul rutier constatate de poliţişti în ziua de 3 noiembrie 2016

 

-Un tânăr de 28 de ani, din comuna Radovanu, judeţul Călăraşi a fost depistat în timp ce conducea pe drumurile publice un autoturism care avea un număr de înmatriculare ce păreau fi false.

-În comuna Sohatu a fost depistat un bărbat de 41 ani care conducea un autovehicul deşi nu deţinea permis de conducere şi avea autorizaţia de circulaţie provizorie expirată.

-Un bărbat din Dragalina, în vârstă de 55 ani care conducea un tractor, la solicitarea organelor de poliţie a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi recoltarea de mostre biologice de sânge necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

-O tânără de 23 de ani din comuna Săruleşti a fost prinsă de poliţişti în timp ce conducea un autovehicul deşi nu deţinea permis de conducere.

-În timp ce conducea un tractor fără a deţine permis de conducere, pe raza localităţii Lehliu-Gară, un bărbat de 56 de ani din localitate a accidentat pe trecerea de pietoni o tânără de 19 ani.

În toate cazurile poliţiştii au întocmit dosare penale.

 

 

 

Conduceţi prudent! Viaţa are prioritate!

 

Pentru a preveni producerea accidentelor rutiere pe drumurile publice, poliţiştii recomandă conducătorilor auto să manifeste prudență sporită la volan.

De asemenea, recomandă conducătorilor auto să circule cu atenţie în următoarele situaţii:

  • la apropierea de trecerea pentru pietoni, astfel încât să poată opri şi acorda prioritate
  • în zona instituţiilor de învăţământ, obiectivelor social-culturale sau economice, unde observă un flux mare de pietoni, în special copii
  • la apropierea de staţiile mijloacelor de transport în comun, în special cele care nu sunt prevăzute cu alveole sau refugii pietonale, unde unii pietoni se pot angaja în traversare prin faţa mijlocului de transport
  • la apropierea de unul sau mai mulţi pietoni care se deplasează pe partea carosabilă, indiferent de sensul de mers

 

DRUM BUN!

primaria-oltenitaAducem la cunostinta locuitorilor municipiului Oltenita ca in data de 07. ll .2016

, ora 08.15 , la
sediul din B-dul Republicii, nr.40, va avea loc sedinta extraordinara a Consiliului local al municipiului
Oltenita, cu urmatorul proiect al ordinei de zi:
– Proiect de hotarare privind aprobarea unor studii de fezabilitate aferente proiectului „sistem
de prepare al apei calde menajere folosind energii regenerabile”.
– proiect de hotarare privind aprobarea cofinantarii proiectului „sistem de preparare a apei
calde menajere folosind energii regenerabile”, in municipiul Oltenita.

Materialul a fost realizat la comanda Partidului ALIANTA LIBERALILOR SI DEMOCRATILOR.Codul unic al mandatarului financiar 11160008.s3320028Azi ,in cadrul rubricii noastre ,INTERVIUL ZILEI-il avem ca invitat pe dl ADRIAN ZAMFIR, candidat ALDE CALARASI pentru CAMERA DEPUTATILOR !Vizionare placuta !

 

politia-6

 

 

 

 

11 persoane bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de 4.500.000 de lei, prin evaziune fiscală şi spălare de bani, au fost reţinute de poliţiştii de investigarea criminalităţii economice din Călăraşi, în urma percheziţiilor desfăşurate ieri dimineaţă.

În continuarea cercetărilor efectuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălarea banilor, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au dispus măsura reţinerii faţă de 11 persoane bănuite.

Reamintim că în ziua de 02 octombrie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi și ai Direcției Operațiuni Speciale au descins la locuinţele persoanelor  bănuite, din municipiul Bucureşti, judeţele Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa, pentru punerea în executare a 15 mandate de aducere, emise pe numele lor de Tribunalul Călăraşi.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2010 – 2011, reprezentanții unor societăţi comerciale cu sediul pe raza judeţelor Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti ar fi fost implicati într-un circuit evazionist şi de spălare a banilor prin înregistrarea de operaţiuni fictive şi prin transferarea unor sume de bani urmate de retragerea acestora.

Persoanele respective sunt bănuite că ar fi înregistrat în contabilitatea firmelor mai multe facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de  materiale de construcţii şi servicii. Prejudiciul total adus bugetului de stat este de 4.500.000 lei, iar suma totală rezultată din circuitul de spălare a banilor se ridică la 25.000.000 lei

 

 

Pe timpul cercetărilor efectuate în cauză, au fost instituite măsuri asiguratorii asupra bunurilor suspecţilor  în valoare de aproximativ 5.500.000 lei.

În urma probatoriului administrat, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Călăraşi au emis oronanţe de reţinere pe numele a 11 persoane.

Acestea au fost depuse în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând să fie prezentate  Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, cu propunerea de arestare preventivă.

Cercetările sunt continuate în cauză, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani

Comunicat de presă

anofm

În luna octombrie 2016, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Călăraşi a demarat în parteneriat cu Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Călărași, un număr de 8 programe de formare profesională adresate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi).

 

Participanții la aceste programe vor fi pregătiți în meseriile:

  • Frizer coafor manichiură pedichiură – 2 cursuri
  • Lucrător în comerț – 2 cursuri
  • Confecționer asamblor articole din textile
  • Ajutor mecanic auto
  • Comerciant vânzător mărfuri alimentare
  • Comerciant vânzător mărfuri nealimentare

și vor beneficia de următoarele facilităţi, prevăzute în Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă, precum: rechizite şi materiale de instruire, manuale, echipament de protecţie pe timpul instruirii practice (dacă este cazul) abonament gratuit pe mijloacele de transport pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare frecventării cursului.

 

Persoanele participante la programele de formare profesională pot finaliza în mod gratuit cursul început, chiar dacă aceștia se încadrează în muncă în perioada desfășurării acestuia.

 

Informații suplimentare se pot obține la telefon 0242.318.376, interior 105 – Compartiment formare profesională.

 

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

 

 

incendiuIntervenţie la incendiu de plante furajere în localitatea Vasilați

 

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Budești au acţionat pentru stingerea incendiului cu două autospeciale de capacitate mărită timp de aproximativ trei ore, lichidând arderea în limitele găsite

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompieri la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza neglijenței proprietarului, care a făcut focul în curte, l-a lăsat nesupravegheat în condiții de vânt,  fiind astfel posibilă extinderea arderii la depozitul de furaje din gospodărie

 

 

       În data de 01.11.2016, ora 12.30, două echipaje specializate de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Budești au fost solicitate să acţioneze pe raza localităţii Vasilați, pe strada Crinului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de plante furajere, care se manifesta violent într-o  gospodărie, proprietate individuală, aparţinând lui M.S.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta violent,  cu flacără şi cu fum dens la depozitul de plante furajere, existând risc de extindere la celelalte anexe și  bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Budești s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ trei ore.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompieri la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza neglijenței proprietarului, care a făcut focul în curte, l-a lăsat nesupravegheat în condiții de vânt,  fiind astfel posibilă extinderea arderii la depozitul de furaje din gospodărie.

În urma incendiului au ars aproximativ 800 de baloți de nutreț, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 10000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte bunuri materiale aflate în imediata apropiere și chiar la casa proprietarei, însă pompierii militari din Budești au intervenit prompt şi au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 150.000 de lei.

 

 

 

Intervenţie la incendiu de locuință în localitatea Nicolae Bălcescu

 

 

Un echipaj de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași a acţionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială timp de aproximativ o oră și 30 de minute, evitând posibilitatea propagării arderii la alte bunuri materiale

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza coșului de evacuare a fumului, neizolat corespunzător și neprotejat termic față de materialele combustibile

 

 

          În data de 01.11.2016, ora 19.03, un echipaj specializat de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași a fost solicitat să acţioneze pe raza localității Nicolae Bălcescu, comuna Alexandru Odobescu, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la acoperișul unei locuințe, proprietate individuală, aparţinând lui L. D.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta puternic,  cu flacără și cu fum dens la acoperişului casei pe o suprafață de circa 35 – 40 de metri pătrați, existând risc de extindere la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost posibil din cauza coșului de evacuare a fumului, neizolat corespunzător și neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând eficient pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ o oră și 30 de minute.

În urma incendiului a ars acoperișul locuinței pe o suprafață de aproximativ 35 de metri pătrați și s-a degradat plafonul unei bucătării, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 5000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte bunuri materiale aflate în imediata vecinătate, însă pompierii militari au intervenit prompt și au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 170.000 de lei.

salarii-cadre-didactice_6798Vesti bune pentru personalul din Invatamant: de la 1 ianuarie 2017 beneficiaza de majorarea salariilor de baza cu 15%.

Majorarea salariilor de baza cu 15% pentru personalul din invatamant, incepand cu data de 1 ianuarie 2017, a fost aprobata de Comisiile reunite de Buget si Munca din Parlament.

„Incepand cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de baza ale personalului din invatamant, existente in plata la data de 31 decembrie 2016, se majoreaza in medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice si aprobat prin hotarare a Guvernului”, se arata in amendamentul care apartine Federatiei Sindicatelor din Educatie „Spiru Haret”.

Aceasta nu este singura majorare pentru invatamant.

Personalul din invatamant mai beneficiaza de inca o majorare. Un alt amendament votat prevede un spor de 10-25% din salariul de baza proportional cu timpul efectiv lucrat si calculat in functie de numarul elevilor sau al studentilor practicanti pentru personalul didactic desemnat sa conduca si sa realizeze practica pedagogica pentru pregatorea educatorilor si invatatorilor, institutorilor si profesorilor.

Profesorii vor beneficia de asemenea de un spor in functie de numarul de clase la care predau. Astfel, acestia ar urma sa beneficieze de un spor de 7%, 10% si 15% din salariul de baza pentru personalul didactic care asigura predarea simultana la doua, trei sau patru clase de elevi.

Precizam ca amendamentul a fost votat de parlamentarii PSD si UDMR, in absenta parlamentarilor liberali. Masura de majorare a salariilor din Invatamant nu este sustinuta nici de ministrul Muncii, Dragos Pislaru, care a explicat ca nu exista buget pentru majorari.

Comisiile reunite de Buget si Munca au mai aprobat, luni, plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era pana acum, precum si majorarea cu 25% a salariului de baza de incadrare de care beneficiaza personalul din aparatul propriu al CNAS. Atentie! Pentru a intra in vigoare, amendamentele trebuie votate in plenul Parlamentului. SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/legi-25/salariile-profesorilor-majorate-cu-15procente-din-ianuarie-2017-6798.html?utm_source=legislatiamuncii-01112016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

 

 

politia-arestariÎn această dimineață, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi și ai Direcției Operațiuni Speciale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi efectuează 13 percheziţii într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani.

 

La data de 2 noiembrie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi și ai Direcției Operațiuni Speciale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, efectuează 13 percheziţii în Călăraşi, Iflov, Giurgiu, Dâmboviţa şi Bucureşti, urmând a fi puse în aplicare 15 mandate de aducere.

 

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2010 – 2011, reprezentanții unor societăţi comerciale cu sediul pe raza judeţelor Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti ar fi fost implicati într-un circuit evazionist şi de spălare a banilor prin înregistrarea de operaţiuni fictive şi prin transferarea unor sume de bani urmate de retragerea acestora.

 

Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin infracţiunea de evaziune fiscală este de aproximativ 4.500.000 de lei.

educatie-fizica-elevi_6794Desi au scutire medicala de la doctorul de familie, asta nu inseamna ca elevii pot lipsi de la orele de sport. De cele mai multe ori, orele de educatie fizica sunt programate chiar in mijlocul programului. Tocmai din acest motiv, regulamentul scolar prevede ca elevii sunt obligati sa fie prezenti in sala de sport, chiar daca nu participa la activitatile fizice. Acestia nu sunt insa obligati sa poarte echipamente sportive.

Elevii scutiti de efort fizic au obligatia de a fi prezenti la orele de educatie fizica si sport, precizeaza si Ministerul Educatiei Nationale pe pagina de Facebook.

„Absentele la aceste ore se trec in catalog. Profesorul de educatie fizica si sport consemneaza in catalog, la rubrica respectiva, ‘scutit medical in semestrul’ sau ‘scutit medical in anul scolar’, specificand totodata documentul medical, numarul si data eliberarii acestuia”, sustine sursa citata.

MENCS arata ca elevilor, scutiti medical, nu li se acorda calificative/note si nu li se incheie media la aceasta disciplina in semestrul sau in anul in care sunt scutiti medical.

„Pentru integrarea in colectiv a elevilor scutiti medical, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, masurare, inregistrarea unor elemente tehnice, tinerea scorului, etc”, afirma sursa citata.

Elevii nu sunt obligati sa vina la orele de educatie fizica in echipament, dar trebuie sa aiba incaltaminte adecvata pentru salile de sport, precizeaza Ministerul Educatiei.  Sursa-https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/prezenta-la-ora-de-sport-este-obligatorie-si-pentru-elevii-scutiti-medical-6794.html?utm_source=legislatiamuncii-31102016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

 

 politia-furt

Poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au prins şi depus în penitenciar un bărbat condamnat la 14 ani de închisoare.

În ziua de 28 octombrie 2016 poliţiştii au depistat un bărbat de 35 ani, din Călăraşi care în urmă cu doi ani a fost condamnat de Tribunalul Călăraşi la 14 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la omor calificat.

Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Slobozia.

 

10 infracţiuni constatate în flagrant, de poliţişti, într-un week-end

 

Poliţiştii au desfăşurat, în acest sfârșit de săptămână, activităţi pentru siguranţa cetăţenilor, prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea ordinii şi liniştii publice şi reducerea riscului rutier.

Astfel, în ultimele trei zile, în timpul activităţilor specifice efectuate, poliţiştii au identificat 10 persoane, care conduceau autovehicule, fără să posede permis sau în timp ce se aflau sub influenţa alcoolului, fiind cercetate în cadrul dosarelor penale întocmite, pentru comiterea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.

Acţiunile în trafic vor fi continuate de poliţişti, pentru salvarea de vieţi omeneşti, prin identificarea şi tragerea la răspundere a celor care nesocotesc riscurile şi conduc autovehicule fără a fi deţinători de permise de conducere sau după ce au consumat alcool!

20161031_171126ORGANIZAŢIILE MUNCITOREŞTI ŞI PATRONALE
M E S E R I I L E
Într-un oraş comercial cum era Olteniţa, banii jucau un rol principal, fie că se administrau prin bănci, fie
prin cooperative, sau prin băncile populare. Dar într-un oraş care are gară CFR, care are şi port, un factor la
fel de important era munca.
Bancherii de o parte şi muncitorii de alta, în Olteniţa acelor vremuri, constituiau două clase distincte.
Aşa după cum viaţa oraşului se lega de buna funcţionare a băncilor tot aşa se lega şi de buna organizare
a muncitorilor, fie aceştia chirigii sau muncitori cu braţele, fie lucrători meseriaşi, precum şi de organizaţia
patronilor.
Cu cât spiritul de solidaritate era mai dezvoltat în oraş cu atât mai bine se făcea dovada că munca se valorifică,
mai cu seamă când titlul unei bresle anume capătă o oarecare onoare.
Organizaţiile munctoreşti din Olteniţa acelor ani, erau la înălţime prin solidaritatea lor, vrednice de a fi
luate ca exemplu. Tocmai de aceea, pentru ca cititorul să aibă o imagine, tratarea acestora se impune separat.
1. SINDICATUL PROFESIONAL „UNIUNEA CHIRIGIILOR“ S.K.O.
Sindicatul profesional „Uniunea Chirigiilor“ Olteniţa prescurtată S.K.O., s-a înfiinţat la 30 noiembrie
1922, când s-a înscris în registrele pentru trecerea încheierilor referitoare la sindicatele profesionale conform
legii respective. S-a înfiinţat cu 63 de membrii în urma explicaţiilor date de autoritatea comunală şi pe baza
legii sindicatelor profesionale.
Ţelul sau scopul sindicatelor era:
I. De a apăra prin toate mijloacele interesele profesionale ale membrilor săi
II. a) A îngriji pentru plasarea chirigiilor la diferite transporturi aşa ca toţi să aibă de lucru în mod egal,
repartizându-i în ordine în aşa fel încât să le vină la toţi rândul
b)A afişa de comun acord preţurile transporturilor obligându-se toţi să lucreze cu acelaşi preţ
c)A reglementa felul de muncă al chirigiilor, etc.
d)A încheia contracte colective de muncă cu cerealiştii, armatorii, proprietarii, arendaşii, industriaşii,
comercianţii, etc. pentru diferite transporturi în condiţii avantajoase.
III. De a lucra pentru dezvoltarea simţului de unire a tuturor celor care au profesiunea de chirigiu.
IV. Ajutor mutual în caz de accidente, boală, bătrâneţe, incendii sau alte necazuri şi nenorociri, la înmormântarea
decedaţilor fără posibilităţi şi mijloace materiale.
V. A înfiinţa mai târziu cu votul adunării generale pe seama sindicatului un magazin cu diferite mărfuri
necesare chirigiilor şi cari se vor vinde cu preţuri reduse numai membrilor sindicatului.
Averea sindicatului se compune din:
1. Sumele adunate dintr-o taxă de înscriere de 5 lei
2. Sumele adunate dintr-o cotizaţiune lunară de 5 lei (în anul 1931 era de 20 de lei) de la fiecare membru
3. Sumele adunate dintr-o cotizaţie de 5 lei de la fiecare chilă de cereale (în anul 1931 această cotizaţie
nu se mai percepea). Mai pe înţelesul tuturor o kilă de cereale este egală cu 30-31 de duble.
Orice membru are datoria să :
Să se conformeze în totul hotărârilor luate de comitet şi de adunarea generală sub pedeapsa de a i se confisca
garanţia în folosul sindicatului, etc. etc.
Comitetul se compune din 7 membrii în frunte cu preşedintele. Primul preşedinte a fost Gheorghe M.
Claponea, iar în anul 1931 Gheorghe Cimpoaie. Comisia de control se compunea din 3 membrii. Mai funcţiona
şi un „vătaf”.
Numărul cel mai mare de membrii pe care i-a avut sindicatul a fost de 102. În luna septembrie 1931,
numărul membrilor era de 99. Acesta nu era fix întrucât pentru cei care pretindeau taxe mai mari de transport,
erau excluşi fără altă formalitate.
Bilanţul sindicatului încheiat la 31.XII.1930
438
– Încasări efective în cursul anului 1930: 28.493 lei, (exceptându-se soldul depus la banca „Înfrăţirea“ în
sumă de 60.000 de lei).
– Plăţi efectuate în cursul anului 1930: 28.486 lei
Sold numerar la 31.XII.1930: 7 lei
– La care se adaugă depunerea de la banca „Înfrăţirea“ 60.000 de lei
Sold real 31.XII.1930: 60.007 lei
În anul 1931 „s-a tras de la bancă“ 20.000 de lei, pentru a cumpăra saci, pentru cereale, sumă destul de
mare pentru acele vremuri.
2. SINDICATUL MUNCITORILOR MANUALI DIN PORTUL OLTENIŢA
A luat fiinţă la 16 mai 1928 şi a fost recunoscut ca persoană juridică prin sentinţa Tribunalului nr.44 din
12 iulie 1928. Pe toată durata existenţei lui, sindicatul a funcţionat în două camere în casa lui Mitică Vornicu,
situată pe strada mea, adică pe colţul format de intersecţia străzii C. Alimăneşteanu, acum str. Alexandru
Iliescu, cu strada gării, acum bulevardul Republicii, vizavi de restaurantul lui Stelian şi apoi Mituş Mirescu.
Sindicatul a început cu 25 de membrii. În 1931 numărul membrilor de sindicat la curent cu cotizaţia era
de 70. Afară de aceştia, mai erau 14 inşi calificaţi de muncitori, dar nu sunt înscrişi ca membrii în
sindicat.Muncitorii hamali erau muncitorii manuali din port. Oamenii care cărau cu spinarea saci de cereale
din căruţe sau din vagoane, de pe mal în şlep, mergând pe un dulap – o scândură groasă de până la 10 cm şi
lată de circa un metru, lungă de peste 8-10 metri. Pe atunci nu existau macarale şi nici benzi rulante. Copil
fiind, pe mulţi din ei i-am cunoscut şi i-am văzut la lucru, pe malul Dunării.
Sediul sindicatului lor era bine aşezat pentru că, fiind vizavi de restaurantul lui Stelian-Mituş Mirescu,
din când în când se mai cinsteau cu câte o cinzeacă de ţuică.
Preşedintele sindicatului era Gheorghe Mihăilescu, poreclit şi arhicunoscut în Olteniţa sub numele de
Burtică. Țin minte că purta mustăţi spre a-l imita pe Stalin, despre care lumea începuse să aibă cunoştinţă.
Avea înclinaţii şi vederi spre comunism pe care avea să şi le dezvăluiască odată cu venirea regimului comunist
la putere, Burtică numărându-se printre primii membrii de partid din Olteniţa.
Din statutul sindicatului:
Art. 2 Scopul sindicatului este:
a) De a apăra prin toate mijloacele interesele profesionale ale membrilor adică ale tuturor lucrătorilor
care profesează meseria de mai sus şi sunt membrii ai sindicatului.
b) A cerceta tot ce este în legătură cu profesiunea şi ar putea fi de folos acesteia, atât pentru sporirea
cunoştinţelor profesionale ale membrilor, cât şi pentru infăptuirea îmbunătăţirilor cerute de nevoile obşteşti
ale membrilor sindicatului.
c) De a lucra pentru dezvoltarea simţământului de unirea tuturor celor care ocupă aceeaşi profesiune sau
profesiuni asemănătoare sau sunt întrebuinţaţi în aceeaşi întreprindere.
Averea sindicatului: cotizaţiile
Art. 6 Averea sindicatului se compune din:
– sumele adunate din taxele de înscriere ( intrare) în sindicat de 20 de lei
– cartea de membru 10 lei
Cotizaţiile săptămânale care se plătesc în modul următor: cota la clasa I-a se plăteşte 15 lei săptămânal,
fiind o singură clasă, şi cota la clasa a II-a începătorii 5 lei.
Drepturile şi datoriile membrilor
Art . 8 Orice membru are datoria să plătească regulat cotizaţiile sale, să ia parte la toate lucrările sindicatului,
să sprijine în orice împrejurare cererile sindicatului, să aducă la cunoştinţa acestuia ştirile folositoare
profesiunii şi să lucreze pentru ajungerea scopului urmărit de sindicat, să se supună tuturor hotărârile adunării
generale şi ale congresului ….
Art.13 Orice membru al sindicatului rămas în urmă cu 12 cotizaţii săptămânale va fi considerat demisionat,
dacă nu-şi va plăti cotizaţia în urma unei înştiinţări etc.,etc.
În modificarea adusă statutului s-a adăugat art.13 bis, în care se prevăd ajutoarele membrilor în caz de
nenorocire. Ajutoare pentru deces: 7000 lei pentru muncitorul membru de sindicat,4000 lei pentru soţia sa şi
1500 lei pentru un copil. S-a mai adăugat un aliniat nou care spunea:
d) Dreptul de ajutor în caz de boală naşte după 4 săptămâni de cotizaţie neîntreruptă înainte de îmbolnăvire
439
– iar dreptul pentru caz de deces, naşte după 52 săptămâni de cotizaţie neîntreruptă înainte de deces.
Ajutoarele se acordă în caz de boală şi sunt aceleaşi prevăzute în „dispoziţii tranzitorii“ din Statutul Sindicatului
Muncitorilor Pietrari.
Cinstea membrilor din comitet, înţelegerea dreaptă a datoriilor de către fiecare dintre membrii, precum
şi simţămintele de sacrificiu şi abnegaţie de care sunt animaţi cei asociaţi se oglindeşte minunat în încheierea
situaţiei anuale ale casei.
Bilanţul încheiat la 31 XII 1930
Muncitorii manuali au avut contracte colective de muncă încă din 1923 când nu erau organizaţi în sindicat.
Din acel an au încheiat contracte cu „Casele de cereale“ şi alte contracte cu societăţile pentru exportul cărbunilor
(Lipa Theiler, inginer Vlasov, Alfred Lowenbach). Un al treilea contract de muncă a fost încheiat în 1924 cu
depozitarii de lemne din Turtucaia şi din Olteniţa şi cu negustorii de coloniale din Turtucaia. La 31 mai 1927
au încheiat contract colectiv de muncă cu NFR (Navigaţia Fluvială Română).
În 1926 a încheiat contract cu RMS prevăzându-se pentru încărcarea unui vagon de tutun (după greutate)
între 250 şi 670 lei.
În 1931-1932, au încheiat contract colectiv de muncă cu societăţile care transportau piatră pentru pavarea
străzilor oraşului.
Plata muncitorilor se făcea la sediu în fiecare seară după lucrul executat, când venea cu banii ipistasul
(cum se numea magazinerul casei respective).
Odată cu ipistas din acestea, i-a înşelat pe hamali cu 3.000 lei. Dar muncitorii i-au pus în vedere „să nui
mai frusteze căci (ei nu umblă cu judecată) dar mănâncă bătaie soră cu moartea”.
Muncitorii şi la Olteniţa, precum şi în alte oraşe, au avut de suferit de pe urma conflictelor de muncă survenite
din pricina încercărilor nereuşite de spoliere ale caselor mari.
Un astfel de conflict au avut cu NFR Agenţia Olteniţa – care a cerut scăderea salariului cu 30 %. Nu s-a
acceptat oferta muncitorilor cu o scădere de 10-15 %. Conflictul a ajuns la tribunal care a fixat preţurile de
încărcare şi descărcare pentru vagoane după cursul de atunci al pieşii, adică cu un scăzământ de 20-25 % deci
cu mult în defavoarea muncitorilor, după părerea acestora.
Un alt conflict care a luat proporţii s-a ivit între sindicat şi societăţile furnizoare de cărbuni (”Calea”,
”Granitul”, ”Turcoaia”). Conflictul a luat naştere în anul 1929 când muncitorii au deferit dosarele tribunalului
şi un memoriu în care cereau ca să se lucreze cu sindicatul în port şi să nu se aducă oameni din Cadrilater.
Judecata a durat 6 luni de zile în faţa Comisiei de Arbitraj.
Iată spicuiri din memoriul adresat de sindicat Primului Preşedinte al Tribunalului:
„Preţul de 170 lei cerut de noi pentru încărcarea unui vagon de 10.000 kg este preţul plătit din 1928 şi
1929 până acum de către patronii reclamaţi, şi nici situaţia pieţii, nici scăderea preţurilor, nici îmbunătăţirea
stării muncitorilor n-ar justifica o scădere”.
Ei acceptă preţul de 160 lei de vagon, cu condiţia ca să se încheie un contract colectiv de muncă, să se înlăture
exploatareaa lucrătorilor manuali calificaţi şi organizaţi, de elemente străine, flotante, fără legătură cu
munca din port, şi să se evite astfel consecinţele unei situaţiuni care a început să-şi arate roadele prin revolte
440
1928 1929
Încas`ri 35.440 lei încas`ri 73.980 lei
Pl`\i – pl`\i 44.466 lei
Sold 35.440 lei sold 29.514 lei
ÎNCAS~RI PL~|I
Din cotiza\iile pe anul 1930 49.600
Soldul din anul 1929 29.114 Ajutoare de boal` 7.120
Ajutoare de deces 14.500
Chelt. De administra\ie 3.954
div. chirii,salarii 23.425
TOTAL 79.114 TOTAL 48.999
recente ale muncitorilor nedreptăţiţi şi muritori de foame.
Decizia Comisiei de Arbitraj a fost în favoarea societăţilor şi marilor întreprinderi pentru procurarea
pietrei, acordându-le deplină libertate de a angaja muncitori de oriunde fără să fie legaţi de acest sindicat, întrucât
muncitorii din Olteniţa n-au fost până acum salariaţii societăţilor menţionate mai sus. După 6 luni sindicatul
a atacat această hotărâre a Comisiei de Arbitraj, dar tribunalul a dat o a doua hotărâre : „Autoritatea lucrului
judecat”.
După lămuririle date de preşedintele sindicatului muncitorilor, motivul principal al înlăturării lor de la
munca din port este următorul: Sindicatul înţelegea să muncească dar să se plătească muncitorilor până la ultimul
kilogram, pe câtă vreme cei din Cadrilater să-şi valorifice munca. Ca o dovadă că marile întreprinderi
vor să profite înşelând buna credinţă a muncitorilor, ni se relatează următoarele:
Sindicatul a rugat într-o bună zi pe căpitanul portului să facă tonajul pietrei din şlepul „Daniel“ descărcat
de alţi muncitori decât de cei din asociaţie. Rezultatul constatării a fost că s-au găsit 20 vagoane şi 2 tone nedeclarate.
După măsurătoarea muncitorilor înşişi erau nedeclarate 57 de vagoane. şlepul BL era declarat pe manifestul
venit de la carierele de piatră din Dobrogea de 60 de vagoane, după calaj erau 76 de vagoane, căpitanul
de port făcând constatarea, a declarat o cantitate medie între cea declarată şi cea reală, adică 70 de vagoane.
şi în acest din urmă caz a fost înşelat statul cu 10 vagoane. „Carierele sunt proprietăţile lor,şlepurile proprietăţile
lor, personalul de la vamă … al lor, atunci cine să controleze societăţile acestea mari?, se întreba semnificativ
şeful sindicatului?
Muncitorii deşi cu teamă că tot asupra lor vor cade belelele, au îndrăznit totuşi să ceară de la Ministerul
de Finanţe doi inspectori: unul la carierele de piatră, altul să controleze registrele de la Olteniţa pentru că se
frustrează în mod sistematic statul.
Pentru certificare, sindicatul a prezentat şi procesele verbale ale căpitanului portului cu cele două constatări
găsite, de mai sus. Cazul a fost adus şi la cunoştinţa Ministrului Muncii care a rămas uluit şi a exclamat: „Lasă
că-i aranjăm noi“. Întradevăr s-au trimis inspectori pentru efectuarea anchetei, dar nu pentru a constata şi da
la iveală neregulile, ci pentru a muşamaliza totul. Tot societăţile de granit au fost mai tari. Ceva mai mult, sau
pierdut dosarele. şeful sindicatului căutând mai mult interesele statului decât ale muncitorilor din portul
Olteniţa, a cerut să i se acorde îngăduinţa de a căuta el însuşi dosarul pierdut în arhivele ministerului. L-a găsit
dosit în anul 1919 în loc să fie pus în regulă la 1929,iată „o mică“ eroare de la 1929 la 1919. Aceasta înseamnă
şperţuism spunea şeful sindicatului, s au frustrat mult muncitorii, dar mai mult statul pentru că miliardarii care
conduceau aceste societăţi“ au captivat cu bani, organele statului. În alte ţări ca Germania sau Anglia nu s-ar
fi ajuns până la a face reclamaţii. Ba chiar Ministerul Muncii făcea atent Ministerul de Finanţe să trimită o anchetă
severă şi incoruptibilă ca să pună mâna pe ăştia, dar nu s-a făcut”!
Descurajaţi că vor putea să ajute statul de a-şi recâştiga pierderile pricinuite de aceste societăţi, sindicatul
şi-a întors din nou privile spre interesele sale personale.
Se gândea din nou să meargă la Ministerul Muncii cu un memoriu în care să ceară un inspector cu scopul
de a determina acele societăţi şi marile întreprinderi pentru procurarea pietrei, să încheie un contract colectiv
de muncă cu Sindicatul Muncitorilor Portuari.
Un al treilea conflict l-a avut în anul 1911 cu „Casele de cereale“ care cereau scăderea preţurilor la încărcarea
şlepurilor cu 30%. Muncitorii au redus numai cu 10%.
Atunci s-a încheiat un document specific vremii care se numea „proces verbal de neîmpăcare“ şi dosarul
s-a deferit tribunalului. Între timp s-a făcut împăcarea convenindu-se pentru a reduce cu 15% şi încheindu-se
un contract colectiv care a fost trimis la Ministerul Muncii pentru autentificare. Cu acest contract s-au înfăţișat
ambele părţi în ziua judecăţii la tribunal pentru a se restitui Ministerului Muncii dosarul, spre a se considera
închis litigiul şi implicit procesul.
Felul cum au înţeles muncitorii să-şi valorifice munca şi să-şi apere interesele lor în portul Olteniţa, era
rar în ţară şi de aceea merita să fie luat ca exemplu. Conflictele lor cu marile întreprinderi şi cu „aparatul administrativ“
reflecta ceva din starea generală de după primul război mondial.
Această stare se preconiza să dureze numai atâta vreme cât statul nu va socoti să-şi apere singur interesele.
Această stare de lucruri trebuie privită, analizată şi înţeleasă în contextul ei real.
Conflictele reflectau strict revendicări cu privire la sfera muncii, adică plata muncii să-şi aibă corespondent
în efortul depus, cu alte cuvinte, raporturi de muncă, fără a li se da o tentă politică sau altă interpretare similară,
aşa după cum au fost interpretate în anumite scrieri după 1944.
441
3. SINDICATUL MUNCITORILOR PIETRARI DIN PORTUL OLTENIŢA
Acest sindicat a fost înfiinţat la 14 martie 1931, alegându-se un comitet format din 7 membrii în frunte
cu acelaşi muncitor (cu gura) Gheorghe Mihăilescu zis „Burtică“ sufletul ambelor sindicate ale muncitorilor
din port.
S-a înfiinţat pe lângă societatea anterioară „ca specialitate“ pentru susţinerea intereselor muncitoreşti şi
de solidaritate în întreprinderea aceasta de descărcarea pietrei în port.
La 27 mai 1931 a fost recunoscut ca persoană juridică de către Tribunalul Ilfov, secţia I-a civilă prin
sentinţa nr.36 / 1931, în registrul special la nr.25 / 1931.
Statutul era acelaşi cu al sindicatului muncitorilor manuali, cu deosebirea că s-a mai adăugat:
Dispoziţii tranzitorii:
Art.40 Din fondul general al sindicatului se vor plăti ajutoare după cum urmează:
a) Unui membru activ în caz de boală suma de 300 lei săptămânal; în cazul când boala reclamă intervenţii
excepţionale, rămâne la aprecierea comitetului de a hotărâ cu majoritate de voturi suma ajutorului ce I se va
acorda;
b) Ajutorul de 300 lei se va acorda timp de 6 săptămâni, iar după expirarea acestui termen, comitetul, tot
cu majoritate de voturi, va hotărâ dacă ajutorul se va mai acorda sau nu;
c) Unui membru activ în caz de deces I se va acorda un ajutor de 400 lei familiei lui, iar pentru decesul
soţiei unui membru i se va da aceluia suma de 3000 lei, iar pentru un copil 1000 lei.
d) Aceste drepturi se pierd dacă membrul respectiv a întrerupt plata cotizaţiilor rămânând cu 6 săptămâni
în urmă. La vremea respectivă, faptele au dovedit că cele trei sindicate cu membrii conştienţi şi solidari au
ştiut totdeauna să-şi apere drepturile lor sociale.
4. UNIUNEA GENERALA A MICILOR INDUSTRIAŞI SI MESERIAŞI PATRONI, DE TOATE
BRESLELE, DIN ROMÂNIA MARE – FILIALA OLTENIŢA (U.G.M.I.M.P.R.)
Din anul 1924 până în 1926, un oarecare domn N.Zaharescu reprezenta filiala Olteniţa fără niciun membru.
De-abia la 8 august 1926 s-a luat hotărârea de a se desfăşura activitatea pe baze serioase alegându-se
primul comitet format din:
N. Zaharescu preşedinte, I.Studinsky Gusti şi I.Popovici vicepreședinţi, C. Dumitrescu Ceauşu secretar,
Alexandru Cătălui casier şi încă 10 membrii. (Pe primii 4 i-am cunoscut).
Această uniune, datorită puterii economice, seriozităţii şi experienţei în afaceri şi comerciale pe care o
dobândiseră în timpul relativ scurt, a funcţionat până în pragul declanşării celui de-al doilea război mondial.
Numărul membrilor ajunsese la 132.
Scopul înfiinţării este menţionat în statutul uniunii, din care am apreciat demn de reţinut cuprinsul articolului
2:
„De a ocroti interesele generale ale micilor industriaşi şi meseriaşi patroni, de a favoriza dezvoltarea lor,
de a sprijini justele lor doleanţe în faţa autorităţilor, potrivit intereselor generale economice ale ţării.
A -De a ridica prestigiul micilor industriaşi şi meseriaşi patroni,
B -De a face înlesniri tuturor membrilor ei, şi de a putea lua lucrări de la stat, judeţ şi comună,
C -De a înlesni procurarea materialelor acelora care au luat lucrări prin Uniune şi tuturor membrilor pentru
prosperitatea industriei şi meseriei din întreaga ţară.”
Cu alte cuvinte, filiala din Olteniţa este o solidarizare a micilor industriaşi şi meseriaşi patroni pentru
susţinerea intereselor, pentru a lua lucrări la stat, comună, etc.. ..pentru a căpăta credit şi pentru a se ajuta reciproc.
Fondurile rezultate din taxe de înscriere, din cotizaţii, donaţii şi cota de 1% din valoarea lucrărilor contractate
prin Uniune. Din toate aceste încasări se vărsa la centru o cotă de 10%.
În anul 1928 se contractează un împrumut de 700.000 lei prin banca „Olteniţa”. Din 1928 până în anul
1931, se rambursase – se plătise – mai mult de jumătate din sumă.
Banca devenind falită, restul din datorie trebuia să fie rambursată Societăţii Naţionale de Credit Industrial.
Toţi membrii împrumutați, garantau unul pentru altul cu garanții imobiliare.
Activitatea filialei era destul de diversificată şi dispersată.
442
FOTOGRAFIE FĂCUTĂ PE SCĂRI LA INTRAREA PRINCIPALĂ ÎN FAŢA CORPORAŢIEI DIN
OLTENIŢA, POLICLINICA DIN ZILELE NOASTRE
Cu ocazia constituirii comitetului Uniunii Generale a Micilor Industriaşi şi meseriaşi Patroni de Toate
Breslele din România Mare
FILIALA OLTENIȚA la 8 august 1926.
Rândul de jos de la stânga la dreapta:
1.Alexandru Cătălui croitor de lux. 2.Ion Studinschi Gusti, avea motor de tăiat lemne şi avea casa în
partea de nord a grădinii publice lângă casa învăţătorului Teodorescu Rică (Radu).3.Poliţaiul oraşului .4.—
5.Anton Apostolescu (brutarul),6.N.Zaharescu(care a reprezentat filiala Olteniţa din 1924 până în 1926 fără
niciun membru),7.—,8.Mihalache Buzilă cismar de profesie, comerciant, 9.—
Rândul doi, la mijloc (de la stânga la dreapta)
Marinescu (Talpălată)2.Gh.Beja cel cu ochelari, croitor comerciant, 3.N.Chirlomez curelar, comerciant,
4.Munteanu Ion, 5. Costică Țală croitor comerciant, 6. Ion Lovin cismar comerciant,7.Ion Dubazu, 8.—-
Rândul 3 de sus (de la stânga la dreapta).
Gheorghe Mică era om de serviciu din rurală, 2. I.Porojan frânghier comerciant,3.—4.Manole Iordoc
comerciant,5.—6.—7.Marin Neamţu croitor comerciant, 8.—9.—-10. Victor Bărbieru frizer.
Iată principalii beneficiari:
– fabrica de pâine (manutanţa) Olteniţa,
– construirea clădirii – sediul primăriei Spanţov,
– reparaţii la multe clădiri de primării din împrejurimi,
– un grajd montă vite în comuna Chiselet,
– un ghişeu la aviaţia civilă în valoare de 700.000 lei ce a fost executat în colaborare cu centrala (cota de
1% s-a împărţit în două).
În timpul din urmă s-a încheiat provizoriu un contract cu Corpul II Armată pentru exploatarea unei păduri
din judeţul Odorhei, tăiatul, transportul cu vagonetul şi cu carele până la gara Augustin. Contractul acesta s-a
ridicat la 22.000.000 lei.
Până în 1931 filiala nu a avut clădirea proprie. În anul 1928 primăria a cedat un teren cu condiţia ca să
construiască o clădire chiar în acel an. Dar din lipsă de fonduri nu s-a putut realiza, deşi era într- o perioadă
plină de prosperitate.
Declanşarea celui de-al doilea război mondial avea să marcheze începutul declinului acestei uniuni.
443
5. „SFATUL NEGUSTORESC“ SOCIETATEA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR
COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE, SECŢIA OLTENIŢA.
La 5 martie 1931 a avut loc convocarea negustorilor din localitate la care au răspuns circa 100 de inşi. În
prima zi de constituire s-au înscris 30 de membrii. La sfârşitul anului 1931 numărul trecea de
iar încasările din cotizaţii ajungeau la 2.000 lei.
La 18 martie 1931 s-a făcut confirmarea secţiei de către „Sfatul negustorilor din Bucureşti“ cu expresia:
“Nădăjduim că negustorimea va fi strâns unită în jurul organizaţiei „Sfatului Negustoresc“ care de 20 de
ani luptă neîncetat pentru apărarea revendicărilor comerţului din ţara Rmânească”.
Rolul acestei secţiuni pentru negustori era de a formula toate doleanţele şi de a se lua măsuri de îndreptare.
Preşedinte (ss)I.Stoenescu.
6. ASOCIAȚIA BRUTARILOR PATRONI.
S-a constituit în mai 1930 în vederea fabricării pâinii la manutanţa oraşului. În ziua de 19 mai a aceluiaşi
an, s-a aprobat încheierea contractului cu primăria. Din asociaţie făceau parte 6 brutari: Anton Apostolescu,
Ion Dragne, Vasile Uleu, Ion Deacu, Niculae Stoica şi Petre Buzatu.
În 1930 făceau toţi la un loc ceea ce făceau fiecare în parte. În schimb au scăpat de concurenţa pe care leo
făcea manutanţa ca întreprindere deosebită. Acum brutăriile serveau numai pentru vânzarea pâinii. Din cei
de mai sus, numai Vasile Uleu se profilase pe simigerie. Avea prăvălia pe strada mare între magazinul lui Voicu
Mantu şi restaurantul lui Mihai Popa.
Odată cu trecerea anilor crescând populaţia oraşului, iar oamenii preferând pâine de cumpărat în locul
celei făcute în casă, fiind şi mai comod, brutarii iar au trecut la fabricarea pâinii, fiecare în brutăria lui. Unii
dintre ei făceau şi covrigi, care erau vânduţi pe stradă, fiind puşi pe un fel de crăcan din lemn, cu mai multe
crengi. Băieţi tineri, mergeau pe stradă ţinând în mână crăcanul cu covrigi şi strigând cât îi ţinea gura:”calzi
covrigii…!”. Mai târziu, în peisajul olteniţean, ca simigiu recunoscut a fost Marin Gingaşu, care a locuit între
debitul de tutun al lui Eremia Drumulescu şi magazinul de coloniale al lui Ilie Miroiu, în casele lui Vornicu.
vis-a-vis de hotelul lui Ioniță Vornicu.
7.CORPORAŢIUNEA MESERIAŞILOR DIN OLTENIŢA
Spre deosebire de munca brută cu braţele, munca propriu zisă manuală este o altă formă a activităţii sociale.
Din datele statistice rezultă raportul dintre profesiuni şi sunt suficient de elocvente asupra caracterului
de oraş-port-Olteniţa.
Într-o listă de 818 cetăţeni cu drept de vot, câţi erau în anul 1901, am găsit:
351 de muncitori cu brațele 22 de chirigii
20 de birjari 15 cerealiști
15 samsari 11 comercianți
9 profesiune privată ? 3 bogasieri (manufacturiști)
3 arendași 15 cârciumari
10 cismari 26 de lăutari
288 de diferite profesiuni 30 n-au profesie menționată
Numărul capilor de familie, muncitori cu braţele reprezintă aproape jumătate din total şi de 13 ori mai
mare decât al cerealiştilor.
Potrivit recensământului din anul 1927, locuitorii oraşului nostru se împărţeau pe profesii astfel:
– 1822, muncitori cu braţele,
– 803 meseriaşi (patroni, lucrători, ucenici),
– 266 comercianţi stăpâni,
444
– 241 funcţionari de stat, judeţ, comună, instituţii publice,
– 235 servitori,
– 171 agricultori, grădinari, crescători de vite,
– 132 salariaţi particulari, comerciali,
– 14 pensionari,
– 4 industriaşi stăpâni,
– 164 alte profesiuni,
– 3.963 fără profesie (întreţinuţi de alţii).
Muncitorii cu braţele sunt a cincea parte din totalul populaţiei, întrec de două ori pe cei manuali şi de 7
ori pe comercianţii stăpâni.
Meseriaşii au fost organizaţi în corporaţie înainte de primul război mondial. „Corporaţia meseriaşilor din
Olteniţa“.
Îm anul 1903 era condusă de un comitet format din 11 membrii care aveau un preşedinte pe St.P.Gheorghiu,
o comisie de 2 arbitrii şi încă 4 supleanţi.
Comisarul guvernului era Petrache N.Mihăilescu.
SITUAŢIA PRIVIND STRUCTURA MESERIAŞILOR ÎMPĂRŢITĂ PE PROFESIUNI ŞI PE
NAŢIONALITĂŢI ÎN ANUL 1903, DUPA DATELE CORPORAŢIEI DIN OLTENIŢA.
După război, la 1 mai 1927 s-au pus bazele reînfiinţării Corporaţiei din Olteniţa.
Până atunci meseriaşii erau înscrişi la Corporaţia din Turtucaia unde trebuiau să se ducă să-şi achite cotizaţiile.
Cel care a luptat cel mai mult făcând mari sacrificii, numai ca să apere interesele meseriaşilor,
punându-i la adăpostul unor legi ocrotitoare, a fost Iancu Popovici de profesie cofetar.
El a donat chiar steagul corporaţiei care poartă data de 1 mai 1927 şi care l-a costat câteva zeci de mii de lei.
Numele Corporaţiei trebuie să fie „Gr.Trancu-Iaşi“ adică numele fostului ministru care a aprobat reînfiinţarea
ei.
Peste un an însă, venind la Departamentul Muncii şi Ocrotirilor sociale Niculae Lupu, acesta a aprobat
numele corporaţiei „Alexandru Ioan Cuza“ aşa cum de altfel îl ceruse întâiul comitet de organizare. Corporaţia
445
Felul
meseriilor
Nr.
brevetelor
Nr.
carnetelor români israeliți austroung. bulgari greci turci germani Alte naț.
cismari 36 11 47 – – – – – – –
croitori 18 6 24 – – – – – – –
mecanici 9 6 9 – 3 – 1 – 2 –
pietrari 57 12 62 – 6 1 – – – –
dulgheri 13 4 16 – 1 – – – – –
rotari 11 5 14 – 2 – – – – –
tinichigii 2 2 3 1 – – – – – –
brutari 5 1 2 – – 2 2 – – –
cusătorese 13 – 11 – 1 – – – 1 –
modiste 1 – – – 1 – – – – –
frânghieri 2 – – – – – – – 2 –
bărbieri 5 1 2 – – – 2 2 – –
ceasornicari 2 1 1 2 – – – – – –
tâmplari 3 4 6 – 1 – – – – –
plăpumari 2 – 2 – – – – – – –
curelari 2 1 1 2 – – – – – –
TOTAL 181 54 200 5 15 3 5 2 5 –
n-a început să funcţioneze la Olteniţa decât de la 28 martie 1928 când s-a ales un comitet format din 12 membrii.
La 22 iunie 1928 a avut loc o solemnitate deosebită prilejuită de sfinţirea drapelului.
CORPORAŢIUNEA* MESERIAŞILOR DIN OLTENIŢA
Fotografie făcută la 1 mai 1927 cu ocazia reînfiinţării Corporaţiunii meseriaşilor din Olteniţa.
Comitetul Corporaţiunii meseriaşilor din Olteniţa format dintr-un număr de 20 de inşi reprezentând toate
breslele. Ca însemn de recunoaştere a acestei calităţi, toţi au prins la piept în partea stângă o rozetă dintr-un
material încreţit, având la mijloc un mugure care simbolizează tendinţa de înflorire, de care are prinse două
panglici colorate reprezentând tricolorul românesc. Cu trei excepţii care sunt îmbrăcaţi în costume de culoare
mai deschisă, în rest toţi sunt îmbrăcaţi în haine de culoare neagră şi cu încălţămintea lustruită impecabil.
Pe feţele tuturor se poate citi sentimentul de seriozitate şi răspundere, dată de solemnitatea evenimentului,
faţă de toţi meseriaşii şi breslele pe care le reprezenta.
Rândul unu de jos pe scaune, de la stânga la dreapta.
1. Niţă Ciocan negustor, comerciant, avea magazin de feroase.
2. Anton Apostolescu, poreclit brutaru, avea brutărie pe strada mare între magazinul lui Mihalache Buzilă
şi Cristea Cuţitaru, magazin de veselă, tacâmuri, obiecte din sticlă, etc.
____________________________________
*) în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția 1975, ultimul valabil în perioada regimului comunist,
la corporație scrie, (în orânduirea feudală), Forma specifică de organizare a activității economice a meseriașilor,
breaslă. Organizație pseudomuncitorească creată de burghezia imperialistă cu scopul de a opune sindicatelor
de clasă ale proletariatului uniuni profesionale în care rolul conducător îl au patronii.
Adaug eu aici, inexact, pentru că în anul 1927, România, Mare – deci și Oltenița, nu se aflau în orânduirea
feudală, nu era o organizație muncitorească, și nici nu a fost creată de burghezia imperialistă pentru simplul
motiv că România nu a fost niciodată imperialistă.
Corporațiunea a fost creată de meseriași spre a-și apăra singuri interesele sociale și economice. Nu a
fost creată cu scop și interes politic. Nici unul din membrii acestui comitet nu a făcut politică.
446
3.——————-
4. Iancu Popovici, cofetar, pe strada mare, unde după el a avut cofetărie madam Pricop,-cel cu mănuşi
albe şi cu diagonala cu tricolorul românesc pe piept, pe care scrie „Preşedinte”.
5. Mihalache Buzilă – cismar, patron de atelier şi negustor-comerciant de încălţăminte, avea toată gama
de încălţăminte (de la opinci la cisme), magazin pe strada mare, între manufactura lui Țilică Turcu (pe colţ) şi
brutăria lui Anton Apostolescu (brutaru). Pe tricolorul în diagonală pe piept scrie: „vicepreşedinte”.
6. Dumitru Oprea negustor, locuia pe penultima stradă spre gară.
7. Marinescu cismar poreclit talpălată.
Rândul doi, (de la mijloc) în picioare.
1. Vasile Fundeneanu, negustor, cerealist.
2. Nae Creţu cismar, asociat cu Mihaela Buzilă. Nae Creţu a murit în anul 1938, rămânând soţia lui cu trei
băieţi şi o fată.
3. Tudorică Antilică, tâmplar, cu atelierul pe colţ, penultima stradă spre gara C.F.R.
4.——————-
5. Victor (cunoscut de olteniţeni sub porecla de Victor bărbieru, pentru că era frizer, cu prăvălia pe strada
mare, exact vizavi de clădirea policlinicii).
6. Chirlomez N (asociat cu Dumitru Stoian Stoienescu,avea atelier de curelărie şi magazin pe Piaţa Mercur,
în spatele băii comunale, lângă restaurantul lui Buciumeneanu, care a avut un băiat doctor),
7. Dumitru Stoian Stoienescu-curelar- asociat cu N.Chirlomez,
Rândul trei (ultimul de sus)
1.——————-
2.——————-
3.——————-
4. Gheorghe Măglaşu (denumirea vine de la măglele de sare) îmbrăcat în haine de culoare deschisă, cel
care ţine drapelul, pe care se află lucrat în fir, chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza în ţinută de gală şi pe
care scrie – despre corporaţiune- „Fondată la 27 mai 1927”.
5. Viţa Ilie brutar, avea brutăria spre piaţă, în spatele restaurantului lui Nicu Mănescu.
6.——————–
(Ca persoane i-am cunoscut pe toţi, dar nu le mai ţin minte numele la toţi. Locurile goale pot fi completate
de cei care i-au cunoscut. Locurile goale pot fi completate de cititor pe măsura identificării).
Foto stânga:
Ministerul Muncii, Sănătăţii şi ocrotirilor sociale
Casa generală a asigurărilor sociale
Casa asigurărilor sociale Bucureşti
Casa asigurărilor sociale din Olteniţa
(aceasta scrie pe firma de la balcon)
De menţionat că făceau parte din corporaţie şi meseriaşii
din Olteniţa-Rurală, care erau însă în număr redus.
447
S I T U A Ţ I A
De membrii „Corporaţiei“ pe anii 1928-1931 din Olteniţa Urbană și Rurală
S I T U A Ț I A
Meseriașilor de profesii în anul 1931
S I T U A Ţ I A
ÎNCASĂRILOR CORPORAŢIEI PE ANII 1928-1931
AJUTOARE
Cotizaţiile se situau între 3 şi 18 lei săptămânal. Ajutorul de înmormântare varia între 2 şi 5.000 lei. În
caz de boală se acorda între 35 şi 280 lei săptămânal. Mărimea pensiei era direct proporţională cu anii de cotizaţie.
La 24 ani de plată primea o pensie de 3.000 lei.
*) pentru anul 1931, sumele sunt mai mici față de anii precedenți întrucât datele pe care le-am găsit se
referă de la începutul anului până la 1 august 1931.

                              

 incendiu-new

 

 

 

 

Un echipaj de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet a acționat  timp de 35 de minute pentru lichidarea incendiului, evitând posibilitatea propagării arderii la locuinţa proprietarului şi alte bunuri materiale

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul s-a produs din cauza jocului copiilor cu chibriturile în apropierea materialelor combustibile

 

 

În data de 29.10.2016, ora 15.42, pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet au fost solicitați să acţioneze pe raza comunei Dorobanțu, pe strada Lucian Blaga, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un adăpost de animale dintr-o gospodărie, proprietate individuală, aparţinând lui Ionuț R.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta violent, cu flacără şi cu fum dens la un adăpost de animale și la un depozit de plante furajere, existând pericol de extindere la bunurile materiale aflate în imediata apropiere.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul s-a produs din cauza jocului copiilor cu chibriturile în apropierea materialelor combustibile. În fapt, fiul proprietarului, în vârstă de 5 ani, fiind lăsat nesupravegheat în gospodărie, s-a jucat cu chibriturile lângă depozitul de plante furajere, inițiind arderea, care ulterior s-a extins.

Un echipaj de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet s-a deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ de 35 minute.

În urma incendiului au ars: acoperișul adăpostului de animale pe o suprafață de aproximativ 35 de metri pătrați și circa 30 de baloți de paie, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ 1.500 de lei.

Echipajul de stingere a lichidat incendiul în limitele găsite, evitând pericolul extinderii arderii la casa proprietarului, fiind astfel posibilă salvarea mai multor bunuri în valoare de aproximativ 30.000 de lei.

afis-maria-bogatu-copyDragi prieteni, ne face plăcere să vă anunțăm că pe data de 7 noiembrie 2016, ora 11:00, la sediul Muzeului Muzeul CivilizatieiGumelnita, va avea loc vernisajul expoziției de sticlă cu titlul „Căutări” a artistei Maria Măcianu Bogatu.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 7 noiembrie 2016 – 31 ianuarie 2017.
Vă așteptăm în număr cât mai mare!”

  Chirnogi -eveniment spiritual la sfarsitul toamnei 2016

 
          Intr-o splendida zi de toamna calda  ,ultima  duminica din luna octombrie  – comunitatea din Chirnogi  a fost din nou in comuniune    . O parte din membrii consiliului local  in frunte cu primarul localitatii dl.ing. Irinel Roman alaturi de preotii din Chirnogi (Postolea Adrian ,Burulean Fanel,Ionita Danut) avand ca invitat de onoare pe preotul bucurestean Razvan Godescu ( cel care a tinut un deosebit  si emotionant cuvant de invatatura ),s-au strans in biserica sf. Nicolae din centru civic si au plecat pe jos in procesiune catre locul unde  s-a ridicat o noua troita cu hramul sf Ioan Iacob Hozevitul. Procesiunea a avut in frunte copii  de la scoala nr 1 Chirnogi  imbracati in stihare albe cu lumanari in mana ce au batut toaca  deschizand astfel drumul  catre o  o latura a unei lumi spiritualizate  ce pastreaza traditiile stramosesti romanesti  si prezinta  altfel de valori celor importate astazi gen (halloween).
          Acolo copii din Chirnogi ( scoala nr 3 indrumati de invatator Doina Roman) au deschis  manifestarea cu un deosebit recital de versuri crestin ortodoxe ,apoi in sunetul  celor trei clopote ale bisericii sf Nicolae  au dezvelit o frumoasa troita  din stejar sculptat acoperita cu o panza tricolora de mari dimensiuni ,copii retragandu-se a urmat slujba specifica sfintirii  crucii  ,preotii participanti incheind cu un scurt cuvant  de folos catre cei prezenti ,apoi a urmat dl primar Roman care  a adresat cuvinte frumoase celor care au construit aceasta  troita si tuturor participantilor. In incheiere  epitropul bisericii sf Nicoale a facut si cateva precizari  si a adus multumiri celor care s-au implicat   in  realizarea  si montarea  acestui monument crestin ( Alexandru Gherghina, Dobre Ionut ,consilierul Ion Stefan ,fam  Bold Ion,fam Taranu Liliana ,Checiu Florica  si altor care s-au implicat cu cate putin  si pe care ii stie Dumnezeu).Totul s-a terminat cu o agapa crestina.
Corespondentul  Radio Tv Oltenita, Relu Cotoban , a solicitat d-lui primar al localitatii  Chirnogi un scurt interviu pe care il transcriem  aici
chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_002159-846 Interviul : reporter : Domnule primar Irinel Roman  va vedem mereu prezent la fel de fel de manifestari  ,cum reusiti sa fiti prezent ?
 
 Primar Roman Irinel :  Eu am inteles inca de la primul mandat ca  nu mai sunt   dedicat   numai un grup restrans (familie ,prieteni ) ci sunt dedicat  intregii comunitati . Intr-adevar nu-i usor sa fii prezent pretutindeni unde ti se cere,dar cu eforturi sustinute ,fac de multe ori slalom printre fel de fel de evnimente  si incerc sa fiu prezent. Nu doresc in principiu sa refuz pe nimeni . Aici fac o paranteza si doresc sa  multumesc in special familiei mele ce ma sustine si ma intelege ,de multe ori  neputand nici in timpul liber (cum este si cazul zilei de astazi -duminica ) sa fiu in totalitate alaturi de familia mea ,dar le multumesc  inca odata astazi pentru suportul moral si pentru stoicismul cu care imi suporta programul foarte aglomerat.
 
 reporter : Iata -va la sfintirea unei alte troite  ridicate in localitatea dumneavoastra ,stiti cumva a cata troita este  ridicata in Chirnogi ?
 
 Primar R : Daca nu ma insel este  a noua  din care una ridicata in mandatul predecesorului meu iar celelalte opt in timpul primului meu mandat ,aceasta este chiar prima construita in acest al doilea mandat ,sper sa fie un semn de bun augur pentru noi toti din cadrul comunitatii  din Chirnogi .
                                                                                                                                                                                               reporter :  Oamenii mai sunt si curiosi,cateodata si un pic refractari si intreaba  exista  in ridicarea acestor  troite  consumare de fonduri  din bugetul local ,sau ceva de acest gen ?
 
Primar R :  Va raspund imediat si deschis la aceasta  intrebare . Nu  s-au  cheltuit bani pentru ridicarea acestor Troite  din fondurile comunitatii  ele sunt doar contributii particulare ale unor locuitori sau unor grupuri de locuitori . Noi mai mult i-am consiliat asupra locului de amplasment (sa nu incurce ,cu  ceva ,sa fie o pozitie reprezentativa ,chestiuni de estetica si bun gust ,s-au cate un sfat tehnic de la meseriasii nostri cand au fost lucrari mai monumentale ,nimic altceva ).  Pai ca sa va raspund un pic mai transant  de ce sa ne mai miram  cand in aceasta localitate  stramosii celor ce au ridicat astazi 9 troite au construit acum peste o suta de ani 4 biserici ,acest lucru explica totul cred eu . 
 
 
 reporter : troita de astazi  cam ce istorie are ?
 
 Primar R 
 
 Troita de astazi este o expresie a unei vointe extraordinare ,aceasta troita fiind ridicata  pe cheltuiala si cu osardia unei femei vaduve ,ceva cam ca in povestirile biblice . Are si un hram mai special  este inchinata sfantului Ioan Iacob Hozevitul Romanul. 
 
 reporter :
 Cu ce ganduri ati venit astazi  la aceasta troita ?
 
 Primar R :
  Chiar am venit cu multa placere ,m-a bucurat ideea ,cand am auzit imediat am raspuns pozitiv  acestei invitatii desi am si astazi un program incarcat ,dar am vrut sa transmit un   semnal pozitiv ca sunt un primar al intregii comunitati ,ca sunt un primar  atasat de oameni si mai ales  ca   ma adresez tuturor categoriilor si starilor sociale asa cum am venit astazi cu multa placere la invitatia unei femei simple ,pensionare si vaduve  care a dorit sa daruiasca  localitatii Chirnogi acest mic monument crestin . Ii multumesc pe aceasta cale si o felicit  cu acest prilej ! .
 
 reporter : Nu stiu ,dar va intreb  aceste troite influenteaza cumva in vreun fel  viata cotidiana  domnule primar  a localitatii pe care o conduceti ?
 
Primar Roman Irinel  :
Poate o sa va mire  raspunsul meu ,dar Sigur influenteaza viata comunitatii in sens  pozitiv ,adica oamenii se gandesc macar o secunda cand trec pe langa aceste troite la Dumnezeu si atunci incearca macar sa fii mai buni ,mai corecti,mai prietenosi unii cu ceilalti . Al doilea aspect este unul strict gospodaresc  si anume : oriunde s-au construit troite  oamenii intretin spatiul din jurul lor ,fac multa curatenie,planteaza flori  ,au alei cu pavele,banci este un loc foarte ingrijit in concluzie si pe langa care iti este drag sa treci , se intretine prin dragostea  si purtarea de grija a localnicilor nu este in grija primariei . Si in al treilea  rand ,dar nu in ultimul  este si un aspect de promovare al  localitatii noastre -de fiecare sau aproape de fiecare data la cate o troita s-au scris articole in reviste (Lumea Credintei ,Obiectiv de Calarasi ,Glasul Tutrakanului -bineinteles Radio TV Oltenita ),au fost invitati personalitati locale sau din Bulgaria ,Canada ,Calarasi si Bucuresti  oameni de cultura sau politici  toti si-au dat mana  in acest demers spiritual ,iar comuna noastra  a devenit mai cunoscuta in tara si  peste hotare .
  
reporter :
 
 Domnule  Primar Irinel Roman  nu imi ramane decat sa va felicit  pentru aceste cuvinte frumoase ,pentru implicarea dumneavoastra in viata localitatii  si sa va doresc mult succes ,inteleg ca deja  puneti in umbra  activitatilile celorlalti edili din Calarasi prin aceste dese evenimente pe care le creeati si la care participati cu bucurie .
  
Primar Roman  Va multumesc si va invit si pe viitor la astfel de evenimente in care sunt prezenti toate  generatiile  copii,adulti si persoane varstnice ,aici se realizeaza transferul  de energii pozitive intre generatii la astfel de evenimente !.. A CONSEMNAT-Corespondentul  Radio Tv Oltenita, Relu Cotoban !s3320014s3320001 s3320004 s3320005 s3320007 s3320010 s3320011 s3320012 s3320014 s3320015 s3320017 s3320018 s3320019 s3320020 s3320021 s3320022 s3320023 s3320024 s3320025 s3320026 s3320027chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000229-781 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000231-147 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000242-627 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000304-634 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000311-521 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000313-674 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000318-881 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000330-474 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000339-214 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000346-550 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000359-900 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000434-096 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000441-440 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000449-977 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000741-728 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000747-024 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000755-908 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000802-902 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000806-425 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_000930-643 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_001729-350 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_001945-967 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_001946-628 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_002159-846 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_002254-221 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_002303-250 chirnogi-sfintire-troita-30-oct-2016_003521-620

ceasDuminică, 30 octombrie, (în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 octombrie), în România se va reveni la fusul orar aflat cu două ore înaintea UTC (timpul universal coordonat), respectiv la „Timpul Legal Român”.

Ora 4.00 va deveni ora 3.00. În noaptea de sâmbătă spre duminică vom dormi cu o oră în plus. Trecerea de la ora de vară nu va fi simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.

Trei ţări din UE (Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia) vor reveni la ora UTC, în timp ce Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora UTC+1. La rândul lor, Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor fixa ceasurile la ora UTC+2.

Timpul Central European (CET) va rămâne cu 6 ore înaintea Timpului European Standard (EST). CET va fi cu o oră înaintea UTC (de la două ore decât era iniţial) şi EST va fi cu cinci ore înaintea UTC (faţă de patru ore cât era iniţial).

În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940 ora de vară a fost folosită din prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. A urmat o perioadă între 1941-1979 când s-a renunţat la această schimbare orară. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) se trecea la ora de vară la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Din 1997 se foloseşte ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. În România, ora de vară are o diferenţă faţă de UTC de 3 ore.SURSA-http://www.arenamedia.ro/index.php/arena-news/social/actualitate-social/21667-romania-trece-la-ora-de-iarna

director-concurs_6789Actualii directori de unitati de invatamant care nu promoveaza concursul vor reveni, in vacanta intersemestriala, pe catedra care le-a fost rezervata, a declarat purtatorul de cuvant al MENCS, Mirabela Amarandei.

„Actualii directori de unitati de invatamant care nu promoveaza concursul revin, in vacanta intersemestriala, pe catedra care le-a fost rezervata. Miscarea de personal va avea loc in vacanta intersemestriala pentru a asigura in acelasi timp, pe de o parte, continuitatea actului de predare la clasa, iar, pe de alta parte, instalarea celor care au castigat concursul sau delegarea”, a explicat purtatorul de cuvant.

Potrivit acesteia, in situatia in care in urma concursului raman functii de directori sau directori adjunct vacante acestea vor fi ocupate fie prin detasare in interesul invatamantului, fie prin delegarea atributiilor, potrivit articolului 24 din metodologia de organizare a concursului.

Metodologia de organizare a concursului prevede ca numirea se face la propunerea consiliului profesoral, cu avizul consiliului de administratie. Un numar de 7.197 de candidati au fost admisi in urma probei scrise a concursului. Proba interviului si evaluarea CV-ului se desfasoara in perioada 17 octombrie – 17 noiembrie la nivelul comisiilor judetene de concurs. Afisarea rezultatelor este programata in data de 18 noiembrie.

Contestatiile pentru proba de interviu pot fi depuse in intervalul 21 – 23 noiembrie. Solutionarea contestatiilor si afisarea rezultatelor finale sunt prevazute pentru intervalul 24 noiembrie – 9 decembrie. Sunt declarati „admisi” candidatii care au realizat un punctaj de cel putin 35 pentru fiecare proba.

Ultima etapa a concursului – validarea in consiliul de administratie al inspectoratului scolar a rezultatelor finale si transmiterea acestora la minister – este programata in data de 16 decembrie.sursa-https://www.portalinvatamant.ro/articole/diverse-31/concursul-de-directori-de-scoli-ce-se-intampla-cu-profesorii-care-nu-promoveaza-6789.html?utm_source=legislatiamuncii-27102016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

politiaTrei tineri, bănuiţi de furt, reţinuţi de poliţişti

 

Poliţiştii au reţinut pentru 24 de ore trei tineri, bănuiţi că au sustras bunuri din două autoturisme.

În zilele de 05 şi 20 octombrie a.c. poliţiştii au fost sesizaţi de faptul că persoane necunoscute le-au sustras bunuri din autoturism.

 

 

 

Cercetările demarare de îndată de poliţişti au condus la identificarea cu operativitate a trei tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani, unul din localitatea Slobozia judeţul Ialomiţa, iar ceilalţi doi din comuna Dragalina, judeţul Călăraşi, bănuiţi de săvârşirea celor două fapte de furt.

Faţă de cei trei a fost luată măsura reţinerii pe o perioadă de 24 ore fiind depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Astăzi tinerii urmează să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunere de arestare preventivă.

 

 

 Mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pus în aplicare de poliţişti

 

Un bărbat din comuna Ulmeni care a săvârşit infracţiuni la regimul rutier a fost condamnat la închisoare.

Poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au pus în executare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Judecătoria Olteniţa pe numele unui bărbat de 29 de ani, din comuna Ulmeni, judeţul Călăraşi.

Bărbatul a fost condamnat la doi ani şi patru luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de conducerea unui autovehicul fără permis de conducere, sub influența băuturilor alcoolice și refuz de recoltare mostre biologice.

Acesta a fost depus în Penitenciarul Slobozia pentru executarea pedepsei.

anofm-locuri-de-munca

 

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 1.460 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

  • Spania – 816 locuri de muncă: 800 muncitor necalificat în agricultură, 1 maseur, 15 șofer camion;
  • Germania – 151 locuri de muncă: 1 tâmplar (alternativ dulgher), 15 electrician în construcții, 1 zugrav – vopsitor, 1 dispecer, 3 commis de cuisine, 1 personal service, 4 recepționer, 1 chef de pârtie, 3 specialist restaurant, 1 laborant fizică, 1 operator stivuitor, 1 dezvoltator aplicații Android, 1 mecanic industrial, 5 mecanic auto, 1 senior manager proiect aplicații mobile, 1 inginer în aeronautică, 3 mecanic de locomotivă, 1 instalator, 6 chef de rang, 3 ospătar, 2 bucătar, 29 asistent medical, 3 montator instalații electrice, 6 sudor, 3 operator în mecatronică, 3 tâmplar, 3 operator mașini, 6 operator CNC, 3 operator mașini, 3 hamal, 3 comisionar, 3 finisor caroserii auto, 1 manager front office, 1 commis patiser, 1 demichef de pârtie, 1 manager restaurant, 18 personal în gastronomia de sistem, 1 inginer sisteme integrate, 1 integrator sistem IT, 1 dezvoltator web front-end, 1 diriginte de șantier, 1 administrator sistem IT, 2 dezvoltator software, 1 tehnician electronist;
  • Italia – 140 locuri de muncă: 110 asistent medical, 30 îngrijitor persoane;
  • Slovacia – 87 locuri de muncă: 30 șofer autocamion transport internațional, 7 îngrijitor persoane/infirmier, 50 șofer camion de mare tonaj;
  • Austria 80 locuri de muncă: 30 cameristă, 20 bucătar șef, 15 chelner, 15 ajutor bucătar;
  • Marea Britanie – 61 locuri de muncă: 60 îngrijitor persoane la domiciliu, 1 supervisor podgorie;
  • Slovenia – 59 locuri de muncă: 20 electrician, 15 lăcătuș mecanic/mecanic, 8 sudor, 8 instalator, 8 specialist sănătate și securitate în muncă;
  • Republica Cehă – 25 locuri de muncă: 15 șlefuitor/pilitor, 10 șofer profesionist camion (Europa);
  • Norvegia – 12 locuri de muncă: 6 tâmplar, 2 brutar, 2 patiser, 1 ambalator și asistent panificație, 1 șofer distribuitor;
  • Bulgaria – 10 locuri de muncă: 10 operator în industria de prelucrare a lemnului;
  • Finlanda – 6 locuri de muncă: 2 UX designer, 2 dezvoltator Java, 2 dezvoltator interfete/front – end developer;

 

  • Ungaria – 6 locuri de muncă: 5 muncitor în prelucrarea lemnului; 1 șef de schimb;
  • Irlanda – 5 locuri de muncă: 5 clontolitor tranșator carne;
  • Luxemburg – 2 locuri de muncă: 1 dezvoltator digital, 1 inginer software și dezoltator aplicații mobile.

Detalii cu privire la ofertele angajatorilor din UE, precum și modalitatea de aplicare pentru       aceste locuri de muncă pot fi găsite pe portalul național EURES  – www.eures.anofm.ro.

 

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

alcool-contrafacut
Am avut în vedere perioada de vârf a economiei româneşti anul 1938 şi declinul economic urmat după
23 august 1944, odata cu începerea penetrării şi instalării la putere a regimului comunist român de sorginte
sovietică, care a culminat cu prima perioadă în care, mai întâi localurile de mai sus au fost închise, iar apoi au
fost preluate gratis, fără excepţie, deşi prin exponenţii locali ai regimului, prin abuz de putere, altfel spus deposedare
forţată de proprietăţi, fără nici o explicaţie, invocând aşa-zisa „naţio nalizare”, acţiune necerută de
nimeni, dar făcută în numele aşa-zisei clase muncitoare, care de fapt în 1944 nu prea exista.
Se vorbea de „dictatura proletariatului”, însă acestea, ca multe alte teorii, erau vorbe goale. În U.R.S.S.
dictatura proletariatului se rezuma la dictatura lui Stalin, iar cei de la noi l-au copiat, dictatura proletariatului
în România, fiind de fapt, mai întâi a lui Gheorghiu Dej şi apoi a lui Ceauşescu.
Cei mai vârstnici, cred că îşi mai aduc aminte, că pentru comunişti, aceasta a fost perioada cea mai plăcută
din viaţa lor pentru că acţionau fără nici o noimă şi fără nici o regulă, potrivit bunului plac al fiecăruia, fără ca
să dea socoteală nimănui de ceea ce făcea. Mulţi dintre ei erau tentaţi să creadă că aşa va fi totdeauna, să iei
totul de-a gata, fără să-şi dea seama că de unde iei şi nu mai pui la loc se termină odată.
Această zăpăceală, acest dezmăţ generalizat fusese ridicat la rang de politică de stat.
Printr-o bună parte din aceste localuri, anterior anului 1944, au trecut militari ai armatei germane, în drumul
lor spre răsărit, cu un comportament demn, civilizat, fără a supăra pe nimeni, plătindu-şi integral consumaţia.
Nu ştiu dacă au avut ordin în acest sens de la superiorii lor, sau aşa le-a fost creşterea, însă nu au
supărat pe nimeni cu nimic.
Spre sfârşitul lunii august 1944, când şi-au făcut apariţia pe strada mare în Olteniţa, cu căruţele trupele
sovietice, în aceeaşi zi localurile şi magazinele au tras obloanele şi toţi negustorii au închis. Aşa după cum o
vor dovedi faptele ulterioare, au avut dreptate ca să procedeze astfel.
La mai puţin de o săptămână de la sosire, militarii armatei sovietice începeau să-şi arate „clasa”, comportamentul
şi cultura.
Intrau cu forţa prin localuri, la orice oră din zi sau din noapte, cu automatul la spate dacă era soldat, sau
cu pistolul la brâu dacă era ofiţer, nu plăteau nimic niciodată din ce consumau şi nici unul nu ieşea treaz.
Beţi, deabia se mai ţineau pe picioare, ieşeau în faţa localului, luau automatul de la spate, îl îndreptau în
sus şi-l descărcau, indiferent câte cartuşe ar fi avut.
Olteniţenii nu mai văzuseră aşa ceva până acum. Începea să se confrme că ceea ce se auzise despre ei –
de la militarii noştrii care au fost pe front – şi din alte surse, este adevărat.
Nici un olteniţean autohton, trecut de 70 de ani, cred că nu-şi mai aduce aminte să fi văzut, de când au intrat
în Olteniţa şi până au plecat, vreun militar german îmbrăcat dezordonat, nebărbierit, sau beat pe stradă,
după cum nici un militar sovietic, indiferent de grad, nu ieşea treaz din local.
Dorinţa militarilor sovietici, fără excepţie, se rezuma în principal la trei solicitudini permanente în următoarea
ordine:
– băuturi alcoolice, în cantităţi îndestulătoare, nu prea conta calitatea, doreau doar să fie tării cu multe
grade şi numai în caz de lipsa acestora, în mai mică măsură, preferau vinuri. Dar slăbiciunea şi preferinţa lor
era vodka, însă pe la noi atunci nu prea se pomenea aşa ceva. Bărbaţii din Olteniţa consumau numai ţuică,
rachiu sau drojdie. Cereau câte un deţ, dorobanţ sau cinzeacă. Cinzeaca era un fel de sticluţă de formă conică
de aproximativ 0,16 litri. Ruşii în schimb beau cu litra.
– a doua preferinţă erau femeile, fie tinere, fie bătrâne, fie frumoase, fie urâte, nu prea conta pentru ei
pentru că aproape în permanenţă, erau într-o stare vizibilă şi avansată de ebrietate, parcă erau disperaţi. De
aceea femeile căutau pe cât posibil să-i evite pentru că ştiau ce le-aşteaptă, fugeau din calea lor, se ascundeau
prin podurile caselor, ale grajdurilor, prin porumbare, prin pivniţe, pe unde credeau că sunt mai în siguranţă.
– a treia preferinţă erau ceasurile. Nu conta aspectul, marca, mărimea sau calitatea, pentru ei principala
pretenţie era doar să funcţioneze, mai cu seamă că, tot de la ei am aflat că mulţi dintre ei, până când au intrat
în România nici nu văzuseră ceasuri.De altfel parte din ei nici nu cunoşteau ceasul. Îl puneau la mână şi te în-
486
treba : scolco? Adică pe româneşte înseamnă: cât este (bineânţeles că se refereau la oră).
Eu i-am văzut pe viu şi ca mine mulţi alţii, aşa că suntem în măsură să-i apreciem la adevărata lor „valoare“
din punct de vedere al civilizaţiei dar mai ales al comportamentului.
Comparativ cu armata germană, militarii ruşi erau cu cel puţin 50 de ani rămaşi în urmă, dacă nu cu mai
mult.
Ulterior datei de 23 august 1944, exponenţii regimului comunist din România, mulţi din ei şcoliţi mai
înainte la Moscova, în solda Kremlinului, aveau să declanşeze un exces de propagandă favorabilă ridicând în
slăvi calităţile „Armatei roşii eliberatoare”, glorificând-o în mod nemeritat.
Singura ”calitate” a lor – dacă aceasta se poate numi calitate, era că erau mulţi, neimaginat de mulţi, şiruri
interminabile, un fel de puhoi de diferite vârste.
Primul val de militari ruşi care au sosit în Olteniţa, erau îmbrăcaţi dezordonat, aveau un aspect de epuizare,
de disperaţi cu feţe descompuse, cu priviri dubioase şi înfiorătoare, cu uniforme atipice, care erau diferite de
la un militar la altul, o ţinută de circumstanţă, dacă nu ar fi avut armă automată n ai fi fost tentat să crezi că-i
militar, cu foarte puţine excepţii toţi fumau, iar pe cap purtau bonete, chipiuri de diverse tipuri, neorientate ordonat
spre faţă, fesuri, filee de damă din plasă, lucruri şi obiecte inimaginabile şi, dacă nu imposibil,cel puţin
destul de greu de redat în cuvinte. În picioare aveau cizme, dintr-un fel de pânză tare, nu din piele.
Mai târziu am aflat de la un militar rus, care în fapt la origine era un basarabean (mai degrabă şi mai mult
român decât rus) rezervist concentrat din Chişinău, un învăţător pe nume Vania Ivanciuc – dacă o fi fost adevărat
cum mi-a spus el, în acele împrejurări prea multă bază nu puteai să pui pe nimeni care era folosit ca translator
între ruşi şi români şi concomitent, parcă un fel de propagandist, care mi- a spus că ruşii din prima linie, erau
efective de sacrificiu, că erau în marea lor majoritate puşcăriaşi, infractori de drept comun, cărora le-a dat drumul
din lagăre, i-a băgat pe front în prima linie ca trupe de şoc, iar cei care vor scăpa cu viaţă, după terminarea
războiului, sunt graţiaţi de la sine şi rămân liberi.
După cum se vede în privinţa „măsurilor luate în extremis de dictatori“ acestea adesea prezintă similitudini.
Aşa după cum Stalin hotărâse să bage în linia întâi pe front puşcăriaşii, tot aşa şi Hitler stabilise prin articolul
222 din Codul Penal German, aceleaşi măsuri.
Iată cum atât în cazul, lui Stalin cât şi al lui Hitler (parcă au fost vorbiţi în această privinţă) tratamentul
şi consecinţele puşcăriaşilor erau aceleaşi.
* * *
Basarabeanul rus, sau rusul basarabean – Dumnezeu ştie ce o fi fost în realitate, cu mici deficienţe de pronunţie,
dar cu vizibil accent basarabean, care vorbea fluent româneşte, locuia cu alţi camarazi ai săi, într-o
magazie mare din lemn, ce servea la depozitarea temporară a cerealelor, proprietatea lui Dinu Chioseaua, care
era situată aproape paralel cu curtea noastră, în faţa casei bătrâneţti.
Pe acest loc, în anul 2000 se află casa Vioricăi Pârvu, mai la sud a lui Mihai Obadă, iar în faţa acesteia,
casa lui Costel Manciu, vândută, după moartea soţiei sale de către copii la SC Nutricom.
Magazia şi casele înserate mai sus, situate pe strada Constantin Alimăneşteanu – cum se numea în anul 1944
şi mai înainte, denumirea la care s-a revenit din anul 1997, timp în care s-a numit Alexandru Iliescu fost ilegalist
comunist, până la 17 noiembrie 1996 şi apoi din decembrie 2000 în continuare i s a dat din nou numele de
Alexandru Iliescu.
Prin urmare, cam acesta a fost adevăratul comportament al militarilor sovietici, ca trupe de ocupaţie, şi
nicidecum falsa armată roşie cu statut declarat de armată eliberatoare, cum se spunea, pentru că în fapt nu a
avut de cine să ne elibereze, aşa cum fals s-a învăţat la istorie în şcoli,mai bine de patru decenii. Dar cum se
întâmplă în viaţă, mai devreme sau mai târziu adevărul iese la suprafaţă.
Acum după revoluţia din decembrie 1989, despre regimul şi ideologia comunistă sovietică şi cea impusă
României după 23 august 1944 şi îmbrăţişată de nişte pigmei, ştim aproape totul prin intermediul Institutului
Naţional pentru Studiul Totalitarismului, din publicaţiile sale periodice, fondat la 13 aprilie 1993, având sediul
în Bucureşti str. Arhitect Grigore Cerchez nr. 16 sectorul 1 Bucureşti, consiliul ştiinţific al acestui institut fiind
format în principal din oameni de ştiinţă, foşti la rândul lor deţinuţi politici sub regimul comunist din România.
Prin intermediul acestui institut care a avut acces şi la documentele din arhiva Moscovei, acum se cunoaşte
oficial pe bază de date şi documente, scopurile, mijloacele şi prigoana ca şi represiunea sălbatică dezlănţuită
de regimul comunist, asupra intelectualităţii din România şi în final asupra propriului său popor. Prin urmare
aceste practici şi metode diabolice nu mai constituie un secret pentru nimeni. În plus după revoluţie a apărut
487
o întreagă literatură în această privinţă, emisiunea specială de la televizor intitulată „Memorialul Durerii“ şi
multe altele.
I.
Despre existenţa, locul, patronii şi alte date privind restaurantele, grădinile de vară, bodegile, cârciumile
din Olteniţa şi Olteniţa rurală şi gheţăriile aferente, separat de cunoştinţele mele, relaţii de la diverşi etc. cele
mai detailate informaţii utile, am primit de la cel mai în vârstă chelner aflat în viaţă în anul 2003, respectiv de
la SAVU-ION-STELIAN,din Olteniţa rurală, arhicunoscut şi în Olteniţa în anul 2002 de oamenii mai în vârstă
sub numele de „nea Stelică chelneru-piticu“ pentru că este de statură mică.
SAVU I. STELIAN, Stelică chelneru s-a născut la 20 martie 1922 locuieşte în Olteniţa rurală pe strada
9 mai la nr.24 şi m-a uimit cu memoria sa de om simplu cu patru clase primare. Din această cauză, în semn de
mulţumire şi respect redau mai jos biografia lui,care probabil seamănă cu a altor chelneri care de mult sunt în
lumea drepţilor, el fiind cel mai bătrân.
După terminarea şcolii primare, la vârsta de 12 ani a început să lucreze ca băiat de prăvălie – cum se
obişnuia să se spună în urmă cu 6-7 decenii, – la restaurantul lui Dumitru Enciulescu. Localul lui
Enciulescu era situat pe strada mare (Argeşului cum i se spune acum)lângă casa cu etaj a lui Ion Gadeaua (pe
numele său oficial Radu Ion). Ion Gadeaua – care la şcoala primară a fost coleg cu Dr. Cernea Ilie, acesta din
urmă în anul 2002 trăia, iar la 20 iulie, de Sf. Ilie, în plenitudinea facultăţilor mintale şi cu discernământ, împlinise
91 de ani şi intrase în anul 92 de viaţă.
Ion Gadeaua la etaj avea locuinţă, avea un băiat şi două fete, iar la parter, avea un salon spaţios de coafură,
manichiură, pedichiură şi frizerie de lux, vizavi de restaurantul – cafenea şi hotel- al lui
I.Vornicu.
Voi mai avea prilejul să vorbesc despre regretatul nostru Ion Gadeaua, care a fost cel mai bun meşter din
oraş în materie de frizerie şi coafură, toată lumea selectă a oraşului la el se servea, şi poate că tocmai de aceea,
ca mulţi alţii, a suferit complet nevinovat, de pe urma ororilor regimului comunist şi a securităţii. În treacăt
arăt numai că a fost arestat şi închis, făcând 5 ani de puşcărie, pentru o culpă imaginară, presupusă şi niciodată
dovedită (pentru că în realitate nu a existat) iar separat de aceasta, după ce casa i-a fost confiscată tot fără
motiv, a şi fost demolată.
Mi-a spus personal, pentru că mă serveam la el când locuia la bloc pe strada gării, că a fost eliberat cu
condiţia ca niciodată să nu ceară vreo socoteală nimănui şi nici să vorbească sau să-i spună cuiva despre cele
păţite de el pe timpul detenţiei.
Iată un exemplu concret de ororile comise de regimul comunist, cu un om simplu, absolut şi complet
nevinovat, care nu a făcut nici un fel de politică niciodată. În asemenea situaţii s-au aflat mii de oameni. Bătaie
de joc.
Fostul cârciumar Dumitru Enciulescu a avut un băiat Ion Nenciulescu, care a fost un foarte bun şi pasionat
fotbalist care era poreclit Ciucă. Juca fundaş pe partea dreaptă, iar adversarul în foarte puţine cazuri şi cu mare
greutate reuşea să treacă de el. Ion Enciulescu, care mai târziu a fost arbitru – cititorul va avea prilejul să vadă
la locul potrivit fotografii cu el – a făcut parte din perioada de aur a fotbalului olteniţean. Ion Enciulescu a decedat
în anul 1971 în vârstă de 52 de ani.
Ion Enciulescu a avut două fete, din care cea mai mică se numeşte Silvia Lavrinenco, în anul 2002 avea
48 de ani şi este contabilă la port la fostul Navrom. Dau aceste detalii şi explicaţii pentru că odată cu trecerea
timpului, să se mai cunoască, cât de cât, geneza persoanelor pe care le menţionez aici.
La restaurantul lui Dumitru Enciulescu – Stelică chelnerul – de statură mică dar ager în mişcare, nici nu
ştiai cum făcea câte o piruetă pe călcâi, aşa se întorcea de repede, a lucrat mai bine de trei ani, după care s-a
mutat la cârciuma lui Anghel Brotea dinspre piaţă. După ce cârciuma i-a fost închisă şi luată de regimul comunist,
aici a funcţionat o perioadă scurtă de timp, Biroul Oficiului Rpartizării Forţelor de Muncă Olteniţa,
iar mai apoi pentru prima dată de la înfiinţare „Notariatul de Stat“ mai întâi raional şi apoi local Olteniţa,
ambele instituţii reprezentând structuri specifice ale regimului comunist.
Până la înfiinţarea notariatului de aceste probleme, se ocupa o secţie a judecătoriilor.
Cârciuma lui Anghel Brotea se afla exact pe locul, respectiv colţul unde se află în anul 2002 societatea
comercială „Comstar“ aşa s-a numit după revoluţia din decembrie 1989, fostul O.C.L.M. adică Organizaţia
Comercială Locală Mixtă Olteniţa, întreprindere care deţinea monopolul comerţului de stat pe tot oraşul. Cârciuma
lui Anghel Brotea era exact pe colţul format de intersecţia străduţei Nicolae Belea cu actualul bulevard
488
al Republicii, ambele străzi poartă aceste denumiri de câteva decenii.
Cârciuma lui Anghel Brotea avea vizavi, tot pe colţ brutăria de pâine a lui Ion Dragnea. Acesta a avut o
fată frumoasă ca o artistă de cinematograf şi inteligentă. Se numea Sica Georgescu a fost şefă de cabinet a ultimului
ministru de finanţe necomunist care s-a numit Alexandrini, înainte de instalarea guvernului comunist
condus de Petru Groza care s-a numit Vasile Luca de etnie maghiară care în realitate se numea altfel, venit în
România de la Moscova după şcolire şi instruire, o dată cu Ana Pauker, ministru de externe de mai târziu al
României. Iată cine era numită să reprezinte interesele României în domeniul politicii externe şi a diplomaţiei.
Apoi a fost izgonită de Gheorghe Gheorghiu Dej.
Printre alte isprăvi Ana Pauker este cea care a făcut cadou ruşilor, cu de la ea putere, Insula Şerpilor din
Marea Neagră în fapt teritoriu românesc, în posesia căruia nu am intrat nici până în momentul de faţă (în
2004).
La cârciuma lui Anghel Brotea – care era prin tradiţie neam de mocani – care avea şi o turmă de oi, Stelică
chelnerul a lucrat vreo trei ani. După trei ani la Dumitru Enciulescu şi trei ani la Anghel Brotea, Stelică învăţând
bine meseria de chelner, făcându-se şi băiat mare, a plecat la Bucureşti.
Deprins cu toate categoriile de clienţi – la Dumitru Enciulescu veneau numai negustori, comercianţi şi
oameni mai emancipați de pe strada mare, iar la piaţă la Anghel Brotea, clienţii erau mai de mâna a doua, chirigii,
ţărani, birjari, căruţaşi etc. – Stelică chelnerul a plecat la Bucureşti şi s-a angajat pe bulevard la barul
„ZISU”, cu pretenţii minime din partea lui.
La barul „ZISU“ cu o clientelă bogată, programul era continuu, de dimineaţa până seara şi de seara până
dimineaţa. Pentru că chelnerii mai bătrâni şi mai vechi, nu numai că nu aveau răbdare dar şi pentru a se menaja,
Stelică a fost băgat numai în schimb de noapte, adică de seara până dimineaţa.
Din această cauză, deşi tânăr, totuşi surmenajul se resimţea după o jumătate de an s-a transferat de la
barul „ZISU“ la restaurantul „TROCADERO“ ca ospătar unde a lucrat vreo doi ani.
Diferenţa între chelner şi ospătar nu e semnificativă. Atâta doar că, substantivul chelner reprezintă
o denumire mai aristocratică, provine din germană de la „kellner”, în timp ce ospătar este un termen mai social,
un angajat din sectorul comercial care serveşte consumatori într-un restaurant şi încasează contravaloarea consumaţiei.
Viaţa tumultoasă şi trepidantă a Bucureştilor din acei ani, contrasta puternic cu atmosfera liniştită, provincială
cu care Stelică chelnerul era deprins, asfel că se întoarce la Olteniţa şi se angajează chelner la restaurantul
lui Mihai Coman care avea vad comercial bun şi grădină de vară.
Stelică a venit la Olteniţa nu numai pentru că nu se acomoda cu viaţa de Bucureşti dar şi pentru că, concomitent,
trebuia să facă şi perioada de „premilitari”.
Pentru că după 23 august 1944 nu a mai existat „premilitărie”, aşa că probabil şi unii oameni în vârstă au
uitat, iar cei tineri nici nu au pomenit arăt că „PREMILITĂRIA”, constituia o sumară pregătire militară obligatorie
organizată în România înainte de cel de al doilea război mondial, pentru tinerii – deci numai băieţi – de
vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani. Chiar după denumire, ne putem da seama că era vorba de o perioadă premergătoare
armatei propriu-zise.
Pe timpul acestei pregătiri se purta uniformă kaki ca şi militarii şi se asemăna mult cu uniforma militară
a actualilor militari din unităţile de „vânători de munte”.(pantaloni pană, bocanci şi bască cu insignă).
Când se făcea perioada de „premilitar“ recrutul se adapta mai uşor şi mai repede cu armata pentru că deja
era deprins cu comenzile, cu ordinele şi cu disciplina militară în general.
La premilitară, Stelică l-a avut comandant pe locotenentul-colonel Dumitru Băiculescu în perioada în
care acesta a fost şi primar al oraşului Olteniţa.
Am relatat pe larg modul cum a evoluat acest om, pentru că pe de o parte cunoştea bine situaţia restaurantelor,
grădinilor de vară şi cârciumilor din oraş, iar pe de altă parte, pentru ca generaţiile actuale şi viitoare
să aibă posibilitatea să înţeleagă cum se învăţa o meserie, fiindcă cu şase-şapte decenii în urmă nu prea existau
şcoli profesionale, fiecar meserie se învăţa cel mai bine în mod practic, la faţa locului, lucrând efectiv în domeniul
de activitate respectiv, în compania celor care erau deja meşteri consacraţi.
Era absolut necesară perioada uceniciei, timp care era mai mic sau mai mare în funcţie de perspicacitatea
fiecăruia şi de modul în care acumula cunoştinţele şi deprinderile necesare.
Cei care apreciau şi atestau modul de însuşire a calităţilor profesionale, erau – în egală măsură – patronul
şi clientul. Nu existau comisii şi era un domeniu în care nu exista metoda derogărilor. În fapt derogarea era un
489
document, în ultima instanţă o hârtie, care nu putea înlocui o experienţă dobândită concret prin practică, în
timp.
Patronul era direct interesat să-şi atragă o clientelă cât mai numeroasă, selectă şi permanentă, neavând
nevoie de reclamaţii sau de nemulţumiri. În acele vremuri nu exista condică de sugestii şi mai ales de reclamaţii,
aceste modalităţi fiind înfiinţate de regimul comunist, prin care, invariabil clienţii îşi manifestau nemulţumirile
cu privire la modul nesatisfăcător în care erau serviţi.
La chelneri de exemplu, după cum mi-a spus el, examenul, nu se dă în scris, era simplu: dacă nu puteai
să duci măcar trei farfurii cu ciorbă într-o mână însemna că nu eşti bun, deci nu corespunzi. Scurt, practic şi
la obiect aşa era pe atunci.
Vremea a trecut şi a venit timpul ca Stelică chelnerul să plece militar. Îmi spunea că spera, ca să fie reformat,
adică să nu îl ia în armata pentru că era cam mic de statură, dar n-a fost să fie aşa.
Armata a făcut-o în perioada 1943-1945, mai precis, timp de trei ani, trei luni şi trei zile. Despre această
coincidenţă cu trei m-am convins că mi-a arătat livretul militar.
A fost pe front în Basarabia şi Moldova. Cine vede perioada anilor 1943-1945, poate este tentat să creadă
că nu a făcut mare lucru, însă nu a fost să fie aşa. A fost încercuit de trei ori de trupele sovietice, care se
succedau în permanenţă, puhoaie interminabile de oameni, dar soartă a fost îngăduitoare cu el şi – după cum
singur mi-a spus – a scăpat şi el ca alţii cu fuga.
Îmi spunea că la ruşi nu a fost vorba de tactică de luptă sau de vreo strategie, ei au biruit pentru că practic,
era vorba de valuri de oameni, disperaţi şi inconştienţi, în mare parte beţi, care parcă ieşeau din pământ ca un
furnicar.
În asemenea împrejurări, unitatea din care făcea parte, împreună cu altele, Dumnezeu le mai ştie, s-au retras
în dezordine, cum a putut fiecare şi după o scurtă perioadă plină de imprevizibil la tot pasul – spaţiul şi
timpul nu-mi permite o amplă descriere a perioadelor inerente prin care a trecut – s-a refăcut şi regrupat la
Alba-Iulia. Cum a ajuns acolo, nici el nu prea ţine minte, nu numai pentru că de atunci au trecut zeci de ani,
cât mai ales pentru că deplasările şi mişcările de trupe se făceau pe timp de noapte, iar fiecare folosea timpul
mai mult pentru dormit, fiindcă oboseala se acumulase în timp şi erau epuizaţi fiziceşte.
De aici Stelică, făcând parte din Regimentul 3 Artilerie grea şi cu aceasta, s-au îmbarcat 580 de cai în
mai multe garnituri de tren şi au mers până în localitatea Varajdalota din Cehoslovacia.
Concomitent au mai sosit multe maşini de la Divizia I-a, au intrat 3 baterii pe poziţie pe linia frontului.
Frontul avansa iar unitatea lui (Stelică) s-a oprit în localitatea Socolnice la 12 km de oraşul ceh Brno,
unde a staţionat 48 de zile pentru menţinerea ordinii.
Deplasarea se făcea de regulă cu căruţele. A traversat Cehia şi Ungaria, cu scopul de a se întoarce în ţară.
A intrat în România pe la Arad, şi după mai multe peripeţii unui traseu aşa de lung şi plin de surprize la tot
pasul, a ajuns, nu mai ştie cum, după 23 august 1944, într-o pădure deasă, muntoasă, din apropierea oraşului
Sinaia. Știa, din auzite că este vorba de Sinaia însă nu aveau voie să coboare în oraş pentru că rușii în stare de
ebrietate îi făceau prizonieri și îi trimiteau cu vagoane C.F.R. de marfă în U.R.S.S.
De la Sinaia au fost îmbarcaţi în tren şi tot pe timp de noapte, cu vagoane de marfă, au fost duşi la Bucureşti
în Dealul Spirii. Au urmat alte mişcări de trupe. Apoi au fost duşi din Dealul Spirii în comuna Vadu
Lat, iar de aici în comuna Clejani din judeţul Vlaşca.
În această comună, fără a şti de ce – după cum nici nu ştie de ce au fost deplasaţi dintr-un loc în altul – au
stat degeaba, aproape un an, până în luna iunie 1945, când au fost adunaţi, şi în pripă comandantul, un colonel,
le-a spus scurt: sunteţi liberi, s-a terminat războiul. „Aşa m-am lăsat la vatră, venind acasă, fără nici-un leu în
buzunar şi cum am putut.”
Iată o mărturie şi o dovadă zguduitoare care arată că ostaşii români, în iunie 1945, încă se mai aflau sub
arme, în stare de război, având asupra lor arme şi muniţie, cu echipamentul respectiv, deşi al doilea război
mondial se încheiase la 9 mai 1945, când Germania semnase actul de capitulare necondiţionată în faţa armatei
sovietice.
Stelică chelneru îmi spune că nu îşi dă seama de aceste mişcări, manevre,-ce o fi fost – dar înclină să
creadă că această unitate militară română – ca şi multe altele- intenţionat au fost dislocate în direcţii, pe rute
şi în localităţi neimporante, mai puţin cunoscute de ruşi, spre a fi scoase de sub supravegherea şi din evidenţele
Comandantului armatei sovietice care, spre sfârşitul ostilităţilor, după ce armata română contribuise în mod
hotărâtor la alungarea trupelor germane, doreau să lase falsa impresie că au acţionat singuri.
Îmi spune Stelică, că de exemplu în masivul muntos Tatra, trupele germane aveau o concentrare masivă
490
de militari şi tot felul de armament şi chiar aviaţie care au opus o rezistenţă greu de imaginat. Aici, ca de altfel
pe tot teritoriul Cehoslovaciei, în luptele date împotriva nemţilor, armata română a pierdut mii de oameni,
ajungând chiar pe teritoriul Austriei.
La un moment dat, cuvântul de ordine al comandanţilor sovietici, pentru români era, „nazat“ adică înapoi.
Acesta era comportamentul sovieticilor şi adevărata faţă a armatei roşii eliberatoare, deşi recunoscuse meritul
ostaşilor români, dovedit prin decoraţiile acordate şi prin ordinele de zi date de marii comandanţi sovietici.
Aceasta nu întâmplător ci- aşa după cum o vor dovedi faptele ulterioare – să nu se RECUNOASCĂ
ROMÂNIEI STATUTUL DE ȚARĂ COBELIGERANTĂ, SPRE A NU PUTEA FI SCUTITĂ, NICI PARȚIAL,
DE DESPĂGUBIRILE DE RĂZBOI FAȚĂ DE U.R.S.S.
Stelică chelneru, a stat acasă câteva luni pentru a se reface din punct de vedere fizic şi moral,după care în
toamna anului 1945 s-a angajat la restaurantul lui Stelian Mirescu, tatăl arhicunoscutului, priceputului şi inegalabilul
său fiu Miruş Mirescu. Restaurantul se afla pe colţ la intersecţia bulevardului gării (actualul Republicii)
cu strada Constantin Alimăneşteanu (acum Alexandru Iliescu), peste drum de casa lui Mitică Vornicu la est,
unde îşi avea sediul Sindicatul Hamalilor din Portul Olteniţa iar la nord se afla restaurantul lui Nicu Mănescu.
Înainte de Revoluţia din decembrie 1989, atât casa lui Stelian- Mituş Mirescu cât şi a lui Mitică Vornicu
au dispărut, au fost demolate de regimul comunist, iar în locul lor s-au construit blocuri. Deasemeni au murit
mai întâi Stelian Mirescu, apoi Mitică Vornicu şi la urmă Mituş Mirescu.
Cu ani în urmă Mituş Mirescu, după ce a ieşit la pensie, a cumpărat de la doctorul ginecolog Dumitru
Basu o motocicletă Simson. Mituş Mirescu, graţios cum era din fire, în fiecare zi, odată dimineaţa şi apoi dupăamiaza,
făcea câte o cursă cu motocicleta până la port.
Restaurantul lui Stelian-Mituş Mirescu, era unul din cele mai bine cotate din oraş, fiind recunoscut şi
frecventat şi de clienţi din Bucureşti. Restaurantul, având dedesubt o pivniţă mare, în permanenţă plină cu butoaie,
avea trei camere:
– prima pentru oamenii care făceau parte din lumea interlopă, alcoolici împătimiţi, oameni decăzuţi, dependenţi,
cu alte cuvinte indivizi care zilnic consumau băuturi alcoolice şi care, în fapt, reprezenta clientela de
bază datorită cărora exista restaurantul.
– a doua cameră, cea de la mijloc, era destinată pentru funcţionari, conţopişti, cu precizarea că,în acele
vremuri, nu oricine era funcţionar public. Indiferent de nivelul studiilor, funcţionarul era considerat de lume
intelectual pentru simplul motiv că preocuparea de bază pentru el era scrisul.
– a treia şi ultima cameră din fund, cu o atmosfră mai intimă, cu multă linişte, cu feţe de masă albe, curate,
apretate, era pentru lumea mai selectă ca: moşieri, mai frecvent era Aristide Penu, apoi cerealişti ca: Costică
Postolea – poreclit şi Boulică – Costică Grigoropol, ambii vecinii noştrii, Dinu Chioseaua, preotul Gheorghe
Sachelarie şi alţii.
În acele vremuri oamenii nu se amestecau în sensul că fiecare „îşi cunoaşte lungul nasului“ cum se spune
şi fiecare sta la masă cu cei de teapa lui.
Restaurantul avea- paralel şi cam de aceeaşi suprafaţă cu clădirea – o frumoasă şi renumită grădină de
vară. Pe jos avea pietriş curat, mărunt cam de dimensiunea unei cireşe, iar pe deasupra, pe un schelet din lemn,
avea viţă americană altoită şi printre ea, intercalate zorele albastre.
Parcă şi clienţii aveau altă educaţie pentru că nimeni nu-şi permitea să arunce pe jos, mucuri de ţigară,
beţe de chibrit sau hârtii. La fiecare masă avea frapieră şi cum apărea clientul, venea şi chelnerul şi-i prelua
comanda. Gheaţa era naturală, adusă în timpul iernii cu săniile când îngheţa Argeşul.
Pentru clienţii care rămâneau mai târziu, spre sau chiar după miezul nopţii, Mituş Mirescu personal îi
delecta. Le cânta la chitară romanţe, „La Paloma“ şi multe altele, cu paharul transversal pe corzi, scoţând nişte
sunete şi melodii extraordinar de plăcute.
Dar pe măsură ce regimul politic, puterea comunistă avansa şi se consolida, viaţa provincială statuată în
timp, aparent lipsită de griji, începea să-şi piardă din liniştea ce constituia pentru olteniţeni un fel de medicament
social util, binefăcător, reconfortant, un fel de tonifiant.
Toate restaurantele şi cârciumile mai întâi au fost închise şi apoi a urmat o formă de confiscare, aşa zisa
naţionalizare. De fapt ce era în realitate naţionalizarea? Era o deposedare forţată, necondiţionată de nimic,
abuzivă, luarea cu japca mai pe direct spus, în stilul specific, propriu regimului comunist, a tuturor bunurilor
pe gratis la care nu aveai voie nici cel puţin să ai cea mai sensibilă reacţie de nemulţumire. În opinia exponenţilor
regimului comunist era ca atunci când ți se ia ceva tu să te simţi mulţumit şi eventual satisfăcut de isprava
lor. Ce bine au dus-o comuniştii care în acele vremuri s-au ocupat de astfel de acţiuni şi măsuri bolşevice.
491
Nu dădeau socoteală nimănui de nimic, iar adevăraţii proprietari nu avea cui să se plângă pentru că autorităţile
locale şi judeţene erau împânzite şi conduse tot de comunişti.
* * *
Dacă restaurantele şi cârciumile au fost închise şi apoi naţionalizate, Stelică chelneru ca mulţi alţii, a fost
nevoit să se profileze şi să se orienteze spre altă meserie, decât cea pe care o învăţase de copil şi anume s-a
angajat să lucreze la zidărie, la investiţii în cadrul Șantierului Naval Oltenița.
Cam în jurul datei de 15 iunie 1949, după închiderea tuturor localurilor particulare – că de stat nu existau
încă deloc – comerţul trece integral în proprietatea statului – în fapt a partidului pentru că partidul reprezenta
statul, personalul de acum înainte fiind numit de exponenţii regimului comunist, în exclusivitate numai pe criterii
de origine socială, deci politice.
Astfel Stelică chelnerul revine în domeniu comerţului, de unde a ieşit la pensie în urmă cu 20 de ani. Cu
toate că are sprijin în familie şi în copiii cu care locuieşte, totuşi în deplasările pe care le face prin oraş, greutatea
celor peste 80 de ani şi statul în picioare 50 de ani, acestea s-au acumulat în timp şi îl obligă să se sprijine în
baston cu care, se îndreaptă spre amurgul vieţii ca oricare dintre noi, având încă o memorie demnă de invidiat.
Ei bine, providenţa mi-a oferit prilejul şi fericita ocazie ca şi posibilitatea de a-l întâlni pe acest om, unic
în felul lui, în viaţă, martor al unor evenimente, date, întâmplări şi informaţii de excepţie, spre a le putea transmite
generaţiilor viitoare, pentru că aşa ceva nu se mai găseşte în nici-o arhivă şi nici oameni martori oculari,
bătrâni în viaţă nu mai sunt.
II.
Prin urmare să încep periplu pentru a aduce la cunoştinţa contemporanilor, cum şi generaţiilor care vor
urma, numărul impresionant de restaurante, grădini de vară şi cârciumi, existente înainte şi după al doilea
război mondial în Olteniţa, cum şi atmosfera provincială din perioada respectivă, în care grijile erau mult mai
puţine, fuga după căpătuială şi pricopseală rapidă era mai lentă, iar oamenii aveau parcă mai mult bun simţ,
caracter şi omenie. De fapt aceste trăsături constituiau averea lor socială. Pe atunci erau foarte puţin oameni
care nu se ţineau de cuvânt.
Imensa majoritate a cârciumarilor şi a negustorilor în general, duceau împreună cu familiile lor o viaţă
decentă, lipsită de extravaganţă şi opulenţă, nu plecau în concediu nici la munte nici la mare, iar despre străinătate
nici nu putea fi vorba. Pentru ei era un eveniment chiar un simplu mers la Bucureşti.
De altfel pentru lucruri şi obiecte mărunte ca volum în Olteniţa, a existat un om foarte cumsecade, cinstit
şi de cuvânt, care, aproape zilnic se deplasa cu trenul la Bucureşti Se numea Ilie Mitulescu, locuia pe strada
mare şi era arhicunoscut de lume sub numele de Ilie Voiajoru. Nu exista adresă sau obiect despre care Ilie
Voiajoru să nu cunoască unde se găseşte în Bucureşti şi cât costă. Cu fiul cel mai mic Georgică Mitulescu am
fost coleg la şcoala primară. Mai târziu el a plecat din Olteniţa şi s-a făcut inginer silvic, stabilindu-se la Braşov.
M-am referit mai sus la acest gen de avere – caracter şi bun-simţ – nu întâmplător pentru că după revoluţia
din decembrie 1989 şi după abolirea teoretică, formală, a regimului totalitar, dictatorial, comunist – spun teoretic
pentru că practic, şi după anul 2002, sub forma mentalităţilor cu care este greu să te lupţi, se menţine ca o prelungire
ca efect al regretului după imense privilegii, a lipsei de griji, deoarece partidul-stat îi ocrotea şi avea
grijă de viaţa fidelilor săi, şi sub forme diversificate de metode, sisteme şi modalităţi, le asigura existenţa.
Prin democraţie, fiecare a înţeles ce a putut, ce i-a convenit, ce a vrut, ce s-a priceput, cu toate că aceasta
înseamnă o sumă de drepturi şi libertăţi ale fiecărui membru al societăţii, pretinse şi respectate într-un cadru
civilizat.
Aşa se face că o parte din populaţie, între 6 şi 8%, a dobândit într-un timp relativ scurt, averi imense, nesperate,
cu alte cuvinte şi mai pe înţelesul tuturor, s-au îmbogăţit, însă au sărăcit în cinste, corectitudine şi omenie.
Unii dintre ei chiar în moralitate.
Sub o aparentă tranziţie – începută în anul 1990, care încă este în continuare în anul 2002 şi cine ştie când
va ajunge spre aşa zisa economie de piaţă funcţională – s-a proliferat o speculă devastatoare, dezlănţuită, sălbatică,
lipsită de cele mai elementare scrupule, folosită de oameni împotriva semenilor săi, potrivit barbarului
dicton „care pe care”. Păcat de acest veşnic, paşnic, chinuit, îndurător şi pedepsit popor a cărui existenţă a fost
lăsată în voia hazardului, pe mâna celor care după revoluţia din decembrie 1989, le-a încredinţat conducerea
ţării.
Termenul de „economie de piaţă”, nu apare cel puţin în Dicţionarul Explicativ al limbii române, ultimul,
editat în 1975, cu o vădită tentă de interpretare lexicografică comunistă, valabil la momentul abolirii comu-
492
nismului, acesta probabil că s-a considerat că termenul în sine nu este de sorginte comunistă, era o idee atipică,
neconcepută de sistemul economic socialist sovietic, de unde provenea doctrina.
O parte a populaţiei, din varii motive, mai mult forţată, a recurs la devastatorul flagel social cu toate implicaţiile
şi consecinţele incurabile pe care le-a generat, care se cheamă generic „corupţie”.
Făcând iar apel la dicţionarul de mai sus acesta explică termenul de „corupţie”, după părerea mea cu indulgenţă,
ca fiind „o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie”.O mai categoriseşte şi ca
„desfrâu şi depravare”. Eu însă, cu umilele mele cunoştinţe, date de o experienţă de viaţă medie, sintetizez
termenul de „corupţie“ succint, în două vorbe, şi anume: „Pericol Social”.
Stimulată tacit prin tolerare şi prin neluarea măsurilor adecvate, eficiente de combatere, la început treptat
dar progresiv, de structurile statului de drept care, prin însăşi raţiunea existenţei lor, au ca obiect prioritar de
activitate, interzicerea şi eradicare fenomenului de corupţie care a evoluat rapid căpătând dimensiuni naţionale
ce atentează şi afectează siguranţa statului (justiţie şi poliţie în primul rând), statul prin însăşi structurile sale
abilitate, este deja pe punctul de a scăpa situaţia de sub control, cu care se confruntă, făcându-i cu greu faţă.
Bande organizate, clanuri înarmate, ce nu s-a întâmplat niciodată în România de când există, acţionează
în stil mafiot în plin centrul capitalei, în grupuri, ziua în amiaza mare, furând bani, valută de la casele de
schimb, bijuterii de la gâtul sau de la mâinile femeilor, acostând maşini care transportă bani de la bănci la diverse
societăţi, făcând uz de arme, iar la nevoie suprimând fizic persoanele care i-ar incomoda să-şi pună în
aplicare planurile de infracţionalitate şi criminalitate.
Au spart conducte magistrale sustrăgând cantităţi vagonabile de petrol, ţiţei, motorină, benzină, producând
adevărate lacuri de produse petrolifere şi distrugând însemnate suprafeţe de culturi agricole, situaţii care conduc
la dezechilibre ecologice. Au depăşit orice limită a imaginaţiei. Oare ce va mai urma? Dacă nu se va lua măsuri,
corupţia se va generaliza.
Au ajuns până acolo încât, chiar faţă de organele de poliţie, faţă de jandarmi să riposteze hotărât sau din
disperare cu forţa. Au agresat poliţişti şi chiar ofiţeri de poliţie.
Posedă paşapoarte, deşi sunt daţi în urmărire generală la frontiere, părăsesc totuşi ţara, cu toate că nu sunt
păsări zburătoare ale cerului, tot pe la graniţe ies, apoi sunt daţi în urmărire generală prin INTERPOL.
Sfidează legea, justiţia, forţele de ordine, deşi comit o serie întreagă de abateri de o deosebită gravitate,
deşi există acte grăitoare, probatorii la dosarele cauzei, totuşi, infractorii sunt puşi în libertate, chiar dacă au
comis crime, culmea, sub pretextul că „NU PREZINTĂ PERICOL SOCIAL”. Lumea consternată se întreabă:
oare până unde se va ajunge ? oare ţara asta a noastră îşi va reveni vreodată ? Nimeni nu mai crede în nimic!
Oare a pomenit cineva din ţara asta vreodată să arestezi 14 poliţişti pentru că sunt complici cu hoţii? Apoi
să le dai drumul pentru interpretarea unui articol, ca şi când cei care au legea în mână ar fi frizeri sau chelneri
şi nu o înţeleg ?
Lucrurile au mers atât de departe încât cu trei ani în urmă am văzut pe posturile de televiziune cum se
face contrabanda cu ţigări în cantităţi de ordinul milioanelor de dolari, cu avioane militare de mare capacitate,
care au aterizat şi au decolat de la Aeroportul Internaţional Otopeni-Bucureşti, în zone strategice, pentru care,
la început cadre militare spuneau că nu înţeleg şi nu ştiu despre ce e vorba, ca până la urmă să se depisteze că
sunt implicaţi generali, comandanţi superiori din cadrul aviaţiei militare. Apoi marfa de contrabandă – ţigările
– au fost transportate cu camioanele care, pentru siguranţă au fost însoţite de echipaje de maşini de poliţie.
Oare ce să mai înţeleagă lumea?
S-a mers până acolo încât, s-a spus chiar de către ministrul de interne de atunci, juristul Gavril Dejeu, ca
şi de către şeful statului, Emil Constantinescu, că a fost organizat un flagrant care a reuşit. Ca apoi presa să
spună că în contrabanda cu ţigări ar fi implicat – în afară de alţii – însuşi Dragoş Constantinescu fiul preşedintelui
Emil Constantinescu. La aflarea unor asemenea lucruri, un om normal nu rămâne consternat ? Însă, cu
timpul, peste aceste evenimente şi fapte grave s-a aşternut uitarea.
În portul Constanţa, prin intermediul vapoarelor, în containere, s-a descoperit că s-a făcut contrabandă cu
ţigări străine, cafea, băuturi, cu copii, prostituate, transfugi, oameni, de toate naţiile, autoturisme, etc.
Oare acestea să fie darurile aduse nouă de democraţie? Hoţiile?…În decada a doua a lunii februarie 2000,
ni s-a prezentat la televizor cazul doctoriţei Daniela Bartoş ministrul sănătăţii, deci demnitar al guvernului,
cum la un semafor, când se afla la stop, i s-a furat din propria-i maşină geanta cu acte şi bani.
Mergând pe relaţia cauză-efect, după evenimentele din decembrie 1989, diverşi indivizi, aflaţi şi duşi de
valul conjuncturilor nesperate vreodată, pe diverse funcţii importante, în graba lor după înavuţire şi căpătuială,
rapidă şi masivă, au cedat corupţiei, situaţie care la rândul ei a condus la criza de autoritatea exponenţilor di-
493
verselor structuri ale statului.
Cu sau fără intenţie, demnitarii şi politicienii, nu şi-au dat seama că corupţia este ca o boală care netratată
– deloc sau la timp – se agravează şi nu se mai poate vindeca ?..
Nu trebuie să mă străduiesc spre a demonstra şi dovedi cele succint prezentate mai sus, întrucât în realitate,
acestea sunt mult mai ample, atât ca speţă, cât şi ca frecvenţă şi volum, deoarece fenomenul respectiv ca şi
starea alarmantă de violuri şi de perversiuni, de nesiguranţa cetăţeanului pe stradă, în mijloacele de transport
în comun sau individual, în propria locuinţă, în faţa blocurilor, în lift, oriunde, sunt arhicunoscute la nivel
naţional, fiind mediatizate intens, prezentate la posturile de televiziune, de presa centrală şi locală cotidiană şi
la radio.
Fenomenul corupţiei prin amploarea lui a ajuns – deşi târziu – să preocupe Consiliul Suprem de Apărare
a ţării, Guvernul, Preşedinţia şi chiar organismele internaţionale au ajuns să ne atragă atenţia şi să ne
condiţioneze chiar primirea noastră în Uniunea Europeană în funcţie de modul în care se acţionează pentru
eradicarea corupţiei.
Despre toate acestea voi mai avea prilejul să vorbesc în lucrarea de faţă, la timpul potrivit pentru că acest
subiect de amploare, este de interes general şi naţional şi deci inepuizabil după cum se poate observa.
Până acum nu am pomenit nimic de devalizarea băncilor, la baza căreia a stat de fapt tot corupţia, lipsa
de încredere a oamenilor în aceste instituţii care, altădată, considerau băncile ca pe cele mai serioase instituţii
ale statului.
Dat fiind faptul că şefii lor au fost numiţi pe criterii politice, şi preferându-se mai mult amatorismul decât
profesionalismul, suntem puşi în faţa faptelor împlinite faţă de care, rămânem uimiţi.
Aşa ceva, în ţărişoara noastră bogată dar chinuită, nu a fost niciodată şi îmi e groază să-mi pun întrebarea
cine este de vină, pentru că răspunsul – pe care-l deduc – mă cutremură! CLASA POLITICĂ.
* * *
Şi acum să revin la situaţia RESTAURANTELOR, GRĂDINILOR DE VARĂ şi CÂRCIUMILOR DE
ALTĂDATĂ DIN Olteniţa, înfiinţate de oameni, pentru oameni, iar locurile cum şi unde au fost amplasate în
profil teritorial, parcă au fost alese în funcţie de o schiţă a străzilor oraşului de o administraţie invizibilă. Spun
aceasta pentru că – cu puţine excepţii – la aproape toate intersecţiile şi colţurile străzilor, existau asemenea localuri,
corespunzător stării materiale a populaţiei din zonă sau cartierul unde acestea funcţionau. Şi ca să nu
îmi scape vreuna, o s-o iau de la est spre vest, altfel spus de la Gara C.F.R. Olteniţa spre centrul oraşului.
1. RESTAURANTUL GĂRII exista chiar la parter, în imobilul gării C.F.R., în partea de nord a sălii de
aşteptare clasa a II-a, a casieriei de bilete şi a mesageriei. Activitatea şi-a încetat-o înainte de 1940, pentru că
era particular şi criză de spaţiu, în cele trei încăperi a funcţionat pentru o perioadă scurtă de timp, sala de
aşteptare clasa I pentru călători mai selecţi, iar în celelalte încăperi, tot pentru o perioadă scurtă de timp, a
funcţionat un punct medical şi un post de miliţie, parcă prin 1948, care apoi s-a extins în încăperile respective,
suprimând punctul medical şi sala de aşteptare clasa I-a care nu-şi mai avea rostul din moment ce nici vagoane
de clasa I nu mai erau.
În aceste condiţii miliţia s-a extins în trei camere, începând să-şi facă simţită prezenţa şi justificarea ca
organ de opresiune al regimului pentru care de altfel fusese înfiinţată.
Regimul politic instaurat după 1944, începea să-şi demonstreze „echitabilitatea“ prin desfiinţarea diferenţelor
în ce privesc clasele sălilor de aşteptare. Precizez că pasagerii, chiar dacă aşteptau în clasa
sau a II-a, nu plăteau nici-o taxă însă fiecare se orienta în funcţie de rangul său social. Altfel spus, fiecare se
ducea unde era el. Prin urmare, indiferent pe ce căi o luăm, se ajunge în acelaş loc care se chema bun simţ.
Ori regimul a apreciat că şi această trăsătură trebuie să dispară, şi a dispărut.
Clienţii acestui restaurant din gară, erau oameni ocazionali, în tranzit, din toate categoriile sociale, care
soseau sau plecau în şi din gara Olteniţa. Bineînţeles că cei care „semnau condica mai des la restaurant“ erau
salariaţii staţiei, fără ca să depăşească limita.
2. MIELUŞ CHIOSEAUA (tatăl lui Paul Chioseaua), care a decedat în 2003. După moartea tatălui său,
Paul Chioseaua, a ţinut cârciuma cam până prin anul 1948. Cârciuma ocupa primele două încăperi din capătul
casei lui Mieluş Chioseaua. Imobilul era situat la vreo 300 m de gară. Cârciuma era cam de categoria a doua.
Nu avea decât băuturi fără grătar şi mâncăruri. Era frecventată mai mult de ceferiştii navetişti şi de cei locali,
fiind mai departe de ochii şefilor. După 1949, cârciuma fiind închisă şi ca să scape de gura celor care îi scoteau
ochii că a fost fiu de cârciumar, exploatator, neavând altă sursă de existenţă pentru el şi familie, Paul Chioseaua
a fost nevoit să se angajeze ca muncitor la Șantierul Naval Olteniţa unde a lucrat până la ieşirea la pensie în
494
urmă cu 25 de ani.
Cârciuma ca şi casa bătrânească a fost situată la primul colţ pe partea dreaptă, când vii de la gară spre
centru, la intersecţia străzii gării, bulevardul Republicii cu strada I.H.Rădulescu.
Casele din această zonă au fost demolate, iar în locul lor regimul comunist a construit blocuri, situaţie
despre care voi mai avea prilejul şi obligaţia morală să mai scriu, pentru că această stare de lucruri, i-a avantajat,
i-a oficializat şi i-a legalizat pe cei străini de oraş, iar pe locuitorii autohtoni i-a deposedat de proprietăţi, de
agoniseala părinţilor şi a lor de o viaţă, stresându-i pentru totdeauna.
Nu se poate trece cu vederea faptul că, la Olteniţa, ca de altfel în toată ţara, regimul comunist, odată cu
acţiunea demolării caselor şi construcţia blocurilor, separat de obiectivul urmărit de încazarmare, a realizat şi
distrugerea elementului auohton, adică a olteniţenilor veritabili de baştină, născuţi şi înmormântaţi aici, spre
a nu mai fi posibilă legătura cu trecutul. În plus, prin demolare se diminua simţitor independenţa omului.La
bloc nu mai putea creşte porc, păsări etc., nu mai avea unde să-şi pună o brazdă de ceapă, usturoi, un minim
de grădină, astfel că-l determina să devină exclusiv consumator, iar existenţa lui să depindă în exclusivitate de
piaţă. Începeau să apară primele metode de deposedare care urmau să se generalizeze sub diferite metode.

 

 

 

denisÎn urma activităţilor de căutare întreprinse de poliţişti, în seara de 24 octombrie 2016, Spânescu Denis-Cristian, de 13 ani, sat Răzvani, oraşul Lehliu -Gară, judeţul Călăraşi, a fost găsit în zona Garii de Nord din municipiul Bucureşti şi predat tatălui său.

 

Minorul plecase de la domiciliu, în ziua de 23 octombrie a.c. în jurul orei 08 00 şi nu a mai revenit.

denisSPÂNESCU DENIS-CRISTIAN

 

Poliţiştii desfăşoară activităţi pentru găsirea unui minor de 13 ani, din sat Răzvani, oraşul Lehliu -Gară, judeţul Călăraşi care a plecat de la domiciliu.

 

Dispariţia lui Spânescu Denis-Cristian a fost sesizată de bunicul său, la data de 23 octombrie a.c. Minorul a plecat de la domiciliu în jurul orei 08 00 şi nu a mai revenit.

 

Poliţiştii au demarat verificările pentru găsirea minorului, care a fost pus în urmărire.

 

 

 

Semnalmente:  1.70 m, greutate 50 – 60 kg, şaten, păr tuns normal, ochii căprui, faţă normală, era îmbrăcat cu un hanorac cu glugă de culoare bleumarin; pantaloni de culoare neagră, pantofi sport de culoare neagră cu ramă de culoare albă.

 

Cetăţenii care pot furniza informaţii care să conducă la găsirea persoanei dispărute sunt rugaţi să contacteze cea mai apropiată unitate de Poliţie sau să apeleze gratuit numărul de telefon 112!

 

 

 

daniela-cretu-aldeFOTO-Jurnalul de Calarasi——–Noi, cei din ALDE, preferăm să avem un discurs sincer şi onest. Noi spunem că nu putem mări salariile, decât pe baza investiţiilor, pe baza creşterii potenţialului economic şi al performanţei. Pensiile se pot mări doar dacă avem mai multe locuri de muncă stabile şi bine plătite. Eu cred că acesta e un gest de onoare şi acesta e conceptul care a stat la baza viziunii noastre despre economie. Din acest motiv discuţia noastră s-a învârtit în jurul unei chestiuni esenţiale: ne angajăm într-o competiţie în care supralicităm şi noi alături de celelalte partide în privinţa creşterii salariilor şi a pensiilor sau ne vedem mai departe de drumul nostru?
Ideea noastră de bază este următoarea: bunăstarea nu poate fi disociata de libertate şi de democraţie, dar în acelaşi timp libertatea economică şi democraţia trebuie să creeze bazele unei dezvoltări durabile. Dacă vrem să facem promisiuni întâi trebuie să asigurăm premizele unei creşteri economice solide şi sustenabile.
Am hotărât să ne axăm pe elemente puternice care să dea încredere oamenilor că programul nostru este unul viabil. Programul nostru economic are trei idei fundamentale. Primul reprezintă identificarea tuturor resurselor pe care le are România. România nu e o ţară săraca. România are multe resurse, care fie sunt neglijate, fie sunt irosite, fie sunt canalizate pe o direcţie greşită, fie sunt victimele unei decizii politice crispate şi ale unei voinţe politice vlăguite sau care, înainte de a face un pas înainte, se uită întâi în spate să vadă ce zic alţii.
Al doilea pas este utilizarea eficientă a resurselor, pornind de la proiecte ambiţioase, curajoase şi care se bazează pe încrederea dintre autoritatea centrală şi locală, partenerul economic şi populaţie. Noi propunem un program amplu de investiţii, care să poată mări potenţialul economic şi performanţă economică pe termen lung, deci în slujba tinerei generaţii. La urma urmei, tânăra generaţie e finalitatea acestui plan. Tânăra generaţie cu oportunităţi, cu spirit antreprenorial şi cu încrederea în locurile în care ea s-a născut şi s-a educat. Acest program pe termen lung, poartă numele „România, cea de-a 7-a putere economică a Europei!”. Poate că unii gândesc că acest program nu este credibil pe termen lung. Noi spunem că da, pentru că ne bazăm şi pe proporţia pe care România o are în demografia Europei şi pe resursele pe care România le are şi în acelaşi timp pe structurile instituţionale, de la cele bancare, până la cele ale economiei de piaţă, pe care le poate construi.
Programul nostru are un concept central şi anume „Programul celor 100 de miliarde de euro”. E un proiect investiţional amplu şi care utilizează pârghiile economice ale statului în relaţie cu mediul de afaceri şi cu populaţia României. El se bazează pe 6% din PIB, anual, pentru investiţii, se bazează pe absorbţia integrală a fondurilor europene dedicate investiţiilor şi competitivităţii, se bazează apoi pe o filosofie nouă a ajutorului de stat.
Vrem să se înţeleagă bine pentru toată lumea, că fără ALDE şi din punct de vedere politic, dar şi din punct de vedere economic, economia românească nu va putea să meargă bine pentru că suntem obligaţi să funcţionăm ca un fel de busolă, să aliniem un pic economia românească care, la fel ca şi întreaga ţară, merge ca o navă în funcţie de cum bate vântul. Vrem să fim busola economiei, să nu lăsăm lucrurile să derapeze. Promisiuni am am tot văzut, totul creşte.
Toate lucrurile acestea sigur că sunt dezirabile, dar ele trebuie să se bazeze pe o creştere economică. Altfel, demagogie şi populism cât cuprinde.
Creşterea economică pe care vrem să o asigurăm se va putea realiza numai în contextul în care va există disponibilitate de forţă de muncă pe piaţa muncii în România.
În momentul de faţă, există în pofida cifrei de şomaj, o criză de mână de lucru. De ce această criză? Nu pentru că nu ar exista oameni mai bine sau mai puţin calificaţi, ci pentru că România a devenit principala tara de emigraţie din Europa.
Peste două milioane de romani au plecat să-şi caute de lucru în străinătate. În acest context suntem mult mai preocupaţi de posibilitatea aducerii înapoi în ţară a unor romani care să lucreze. Ne interesează mai mult cum am putea, printr-un program coerent, să aducem înapoi în România 500 de mii de oameni care să ocupe locurile de muncă ce pot fi acoperite. Sunt firme numeroase din Moldova până în vestul ţării, în Banat, care caută să angajeze oameni.
Unul din capitolele pe care le vedem esenţiale este modul în care asigurăm repatrierea unui număr important de romani oferindu-le condiţiile necesare.
În acest sens, propunerea noastră va fi să înfiinţăm un Minister al Repatrierii Romanilor. Nu un departament pentru diaspora, care se ocupă cu diverse programe pentru cei care locuiesc în străinătate. Este foarte necesară aceasta componenta, dar mai important este cum reuşim să ne aducem romanii înapoi şi să le oferim condiţii pentru a veni înapoi.
Astăzi, nimeni nu rosteşte nimic despre viitorul României. Toţi ne preocupăm, după cum vedeţi, de luptele intre partide, de micile comentarii, aluzii, ironii pe care unii sau alţii le fac, care sunt luate şi preluate şi rostogolite în presă. Nimeni nu se gândeşte la generaţia viitoare a României. Generaţia viitoare înseamnă, în primul rând, a le da ocazia să se realizeze profesional în România şi atunci, libertăţile de care ne bucurăm cu toţii – ca cetăţeni europeni – nu vor împiedica pe nimeni să plece să-şi caute un loc de muncă în străinătate. Ne-am gândit foarte mult cum să realizăm o structură de integrare a elementelor care pot să concure la stabilizarea tinerilor în România. Ideea este de a crea o structură integratoare, care, pornind de la educaţie, mergând la economie şi la piaţa muncii, să le ofere aceste oportunităţi.
ALDE a examinat modele utilizate de industriile competitive din diverse târî pentru lansarea şi dezvoltarea de noi afaceri în domeniul privat. Considerăm modelul naţiunii START-UP aplicat de Israel, care s-a concretizat cu rezultate excelente, ca fiind compatibil şi cel mai potrivit pentru România.
Acest model de economie bazată pe inovare, pe dezvoltare tehnologică, pe start-up-uri este modelul pe care vreau să îl introducem în România. România nu poate rămâne o ţară cu o economie competitivă bazată exclusiv pe costul redus al forţei de muncă. Acesta este lucrul esenţial pe care trebuie să-l înţelegem.
Modul în care a funcţionat economia în perioada 2004-2008 este un atu important pentru a demonstra oamenilor că nu venim cu promisiuni deşarte, că avem o experienţă solidă, o pricepere care să ne ajute că aceste obiective să le ducem la bună îndeplinire.
Nu ne vom alătura corului de populism şi demagogie care riscă să se reverse în campania electorală. Preocuparea esenţială este calitatea vieţii şi nivelul de viaţă al cetăţenilor, dar aceste lucruri le facem numai în condiţiile în care vom putea să fim parte dintr-un proiect economic bazat pe creştere solidă, sustenabila, care să ducă România acolo unde ne dorim: să devină a 7-a putere economică.

Daniela Crețu
Preşedinte, ALDE Călărași-sursa-http://realitateadincalarasi.ro/2016/10/21/nu-ne-vom-alatura-corului-de-populism-si-demagogie-care-risca-sa-se-reverse-in-campania-electoraladaniela-cretu-presedinte-calarasi/

20161022_1244101T E A T R U L C O M U N A L
Din luna iunie 1928 se ia în discuţie pentru prima dată transformarea „Cazinoului comunal din grădina
publică“; în „Ateneu popular şi teatru“, în care scop s-a instituit o comisie care să analizeze acestă problemă
sub toate aspectel ei.
În luna aprilie 1929, se revine asupra ideii apărute şi concepute cu un an mai înainte, invocându- se motivul
că „actualul local, proprietatea primăriei – Cazinoul comunal – tot închiriindu-se de primărie, a servit antreprenorilor
ca local de consumaţie – varieteu, şi cum acest local se află chiar în plin centru oraşului, se admite
să i se schimbe destinaţia în scopul arătat mai sus“.
A fost angajat arhitectul Ion Cernescu pentru întocmirea plnurilor şi proiectului.
Devizul estimativ a ajuns la suma de 1.442. 000 lei. Fiind prezentat şi adus la cunoştinţă Consiliului Tehnic
Superior acesta a venit cu unele modificări, situaţie care a impus întocmirea unui nou deviz a cărei valoare, de
data aceasta se ridica la 2.354.100 lei.
La licitaţia pentru darea în antrepriză a localului s-a prezentat oferta „Cooperativei de construcţie şi producţie
Bucureşti“ pentru executarea lucrării, încadrându-se în valoarea din deviz, dar oferta cooperativei nefiind
suficient de convingătoare, a fost respinsă.
Apoi, s-a prezentat şi a fost aprobată oferta „Uniunii Generale a Muncitorilor Industriaşi şi Meseriaşi
Patroni de toate breslele din România Mare“, prin reprezentantul său Romeo Răşcanu, cu un rabat de 21,51%
care înseamnă 310.147,20 lei, raportat la valoarea vechiului deviz şi 506.366,91 lei, raportat la valoarea celui
de al doilea deviz.
S-a încheiat contractul la 22 decembrie 1929. Se încep lucrările în anul următor. Delegatul Uniunii cere
o prelungire a cedări cazinoului transformat în teatru până la 15 august 1930, cerere care i-a fost aprobată.
Dar chiar şi în septembrie edificiul mai avea mult până să fie terminat. Pentru lucrările executate până în
septembrie s-a plătit suma de 1.496.339 lei.
Acum delegatul Uniunii a găsit cu cale că să părăsească şantierul invocând motivul că primăria nu i-a făcut plăţile
la timp (ceea ce într-o oarecare măsură era adevărat) şi deci nu mai poate continua lucrările. Motivul real însă
era cu totul altul. Lucrările au fost executate necorespunzător şi se temeau să nu cadă teatrul pe ei.
Întradevăr la expertiza făcută de un inginer de la Serviciul Tehnic Superior, s-a constatat lipsa de rezistenţă
a edificiului. Mai corect, planşeul fiind greşit şi calculat şi executat, ameninţa cu prăbuşirea.
Atunci, Uniunea care se ştia obligată prin contract, a trebuit să admită continuarea lucrărilor printr-un alt
delegat. Dacă nu s-ar fi trimis un nou delegat, primăria ar fi avut dreptul şi obligaţia să continue ea lucrăruile
246
în contul acelei Uniuni, urmând să o acţioneze în judecată pentru a se stabili răspunderile în cazul în care se
constatau pagube.
Odată cu venirea celui de al doilea delegat – pe numele său G. Voiculescu – terminarea construcţiei se
prelungeşte, se amână pe data de 15 decembrie. Cu toate că cheltuielile de consolidarea planşeului trebuiau
suportate, deci să cadă în sarcina Uniunii, totuşi consiliul comunal – cu excepţia a doi membri – M. Banu şi
Vasile Teodoru – a admis ca să se plătească construcţia plafonului în suprafaţă de 47, 42 m.p. cu 9.000 lei m.c.
Afară de aceasta, o altă concesie făcută Uniunii la care – cum spuneam – cei doi consilieri M. Banu şi
Vasile Teodoru, pe bună dreptate s-au opus, a fost şi aceea că s-a plătit arhitectului Witterunik suma de 30.000
lei drept onorariu pentru refacerea, completarea şi întocmirea proiectelor necesare acestei construcţii cum şi
pentru toate calculele şi detaliile de execuţie.
În aceste împrejurări situaţia financiară încheiartă la 22 noiembrie 1930 se prezintă astfel:
– plăţi făcute primului delegat al Uniunii 1.496.339 lei,
– plăţi făcute celui de al doilea delegat al Uniunii 505.076 lei
– instalaţii de calorifer, apă, lumină, canal, sonerie, alte plăţi
(din care se deduce garanţia) 1.489.214 lei
TOTAL 3.490.629 lei
– din care s-a plătit anterior 2.865.475 lei
REST DE PLATĂ 625.154 lei
La recepţia provizorie din 24 ianuarie 1931 s-a încheiat proces-verbal cu următoarea situaţie:
Lucrarea s-a ridicat la suma de 5.044.258,70 lei
Din care s-a plătit 3.068.475,00 lei
Rămas de plată 1.978.783,70 lei
Ultimele cheltuieli s-au făcut cu mobilierul, decorarea sălii, aparat cinematografic, aparat de radio, etc.,
precum şi cu serbarea inaugurării, a doua zi de Crăciun, respectiv pe 26 decembrie 1930. La vremea respectivă
inaugurarea teatrului a fost unul din cele mai importante evenimente ale anului 1930. parcă şi Dumnezeu era
bucuros de acest eveniment. Cu două zile înainte a nins liniştit şi zăpada de vreo 10 15 cm se aşternuse uniform.
În clinchetul de clopoţei atârnaţi de gâtul cailor cu panglici roşii, cu cozile împletite, săniile de piaţă, mânate
de birjari îmbrăcaţi frumos ca de sărbătoare, una după alta, se opreau la intrarea dinspre centrul de la grădina
publică, opreau şi din ele coborau oameni de vază ai oraşului care făceau exces de politeţe, salutându-se
reciproc şi făcând risipă de reverenţă faţă de doamne. Pe scena teatrului comunal avea să vină în timp mari
personalităţi ale culturii, ştiinţei şi mai ales ale muzicii româneşti despre care voi vorbii la timpul respectiv.
Nu pot trece cu vederea că nelipsitul preot Gheorghe Sachelarie de la marile evenimente ale vremii avea
să oficieze o slujbă religioasă, în prezenţa personalităţilor de atunci: I. Deculescu primar, Aristide Penu, Vasile
Fundeneanu, doctorul Sava, profesorul Alexandru Stoicescu directorul liceului, foştii primari Hristache Danielescu,
N. Saitan, Costică Nica şi prefectul judeţului Ilfov dr. Constantin Deculescu.
Teatrul comunal, statuia şi monumentul eroilor 1916-1919, din grădina publică
La inaugurarea monumentului, primarul Ionel Deculescu a invtat pe Majestatea Sa, regele Ferdinand, care na
putut onora cu prezenţa evenimentul. În stânga se văd casele lui Mitică Deculescu, unde după venirea la
putere a regimului comunist a funcţionat ani buni dispensarul TBC, cu doctorii L. Doicescu şi Mitică Păcuraru,
iar când degradarea clădirii a avansat, a fost un timp depozit de legume şi fructe al AGROCOOP. Pe locul ei,
azi se află un garaj al BCR.
247
COPIE
P R O C E S – V E R B A L
Azi 13 Iulie 1929, fiind fixat prin publicaţia noastră No. 2298 din 8 Iulie 1929, a se ţine licitaţie publică
în Pretoriul*) Primăriei Oraşului Olteniţa, din Judeţul Ilfov, pentru Darea în întreprindere a executării lucrărilor
necesare transformărei actualului local proprietatea comunei „Cazinoul comunal“ în sală de teatru – festivităţi
conform planurilor şi devizului respectiv pe suma de lei 1.442.000 lei;
Noi I. Deculescu Preşedintele Comitetului Interimar în unire cu Casierul şi Secretarul comunei constituiţi
în comisia de licitaţie conform legii, la ora 10 dim., am deschis licitaţia conform publicaţiei sus menţionate
care a fost afişată în tot cuprinsul oraşului Olteniţa, după cum se constată din procesul- verbal în ziua de 13
Iulie 1929 de Poliţia locală, inserându-se această publicaţie şi în Monitorl Oficial no. 127 din 13 Iulie curent
pagina 7079.
Declarând licitaţia deschisă am pus în vedere amatorilor ce vor să concureze să ne depună ofertele însoţite
de garanţiile legale de 10% din preţul oferit în plicuri închise conform legii asupra contabilităţei publice a statului
şi apoi după ce am făcut strigările legale am început licitaţia pentru darea în întreprindere a lucrărei de
transformare a localului susmenţionat.
Pentru care s’a prezentat următoarele oferte, pe care deschizându-le în prezenţa tuturor celor de faţă am
constatat că:
– Dl. Cristache N. Anghel din Buc. str. Agricultorilor No. 32 s-a oferit a executa lucrarea cu un rabat de
8% -opt la sută – sub deviz.
– Dl. Romeo Răşcanu delegat al Uniunii Generale a Micilor Industiraşi din Bucureşti s-a oferit a executa
lucrarea cu un rabat de 21,51% sub deviz.
*) PRETORIU: sala în care se desfășoară licitația
– Dl. Mihai Mihalache Arhitect din Buc. str. Cercului nr. 12, s-a oferit să execute lucrarea cu n rabat de
10,21 sub deviz.
– Inginerul Ernest Lonj str. Emancipată No.11 din Buc. se oferă a executa lucrarea cu un rabat de 12,3%
sub deviz.
Văzând că preţul cel mai avantajos a fost oferit de dl.Romeo Răşcanu – Uniunea Generală a Micilor Industriaşi,
adjudecăm în mod provizoriu asupra D. sale: Darea în întreprindere a lucrării susmenţionate cu un
rabat de 21,51%, două zeci şi una lei, bani cinzecişi unu% sub deviz.
Numitului i s’a reţinut de casierul comunal garanţia legală de 10% în suma de 70.000 – şaptezecimii lei
efecte consemnate sub recipisa Casei Depunerii No. 011131/929, iar celorlalţi concurenţi li sa restituit garanţiile.
Drept pentru care am dresat prezentul pr.verbal semnat de cei de faţă
PREŞEDINTE Concurenţii au Arh. M. Mihalcea
(ss) I. Deculescu primit garanţiile Ing. Ernst Lonj
C. Anghel.
ADJUDECĂTOR, Ptr. Uniunea Grală a
micilor industriaşi/ss/R. Răşcanu
CASIER
(ss) indescifrabil Secretar (ss) Motrună.
Se anexaeză copiile xeroxate.
Pentru conformitate,
Amu Paul.
248
249
SOCIETATEA ARHITECŢILOR ROMÂNI
C O N V E N Ţ I E.
Încheiată între subsemnaţii:
Proprietar: Dl. Primăria Oraşului Olteniţa reprezentată prin Dnul Primar I. Deculescu
Arhitect: Dl. Ion Cernescu domiciliat în Bucureşti strada Ţepeş Vodă No. 40.
I. Sub – semnatul dorind a construi sală de teatru şi monument pe terenul ce posed în Olteniţa strada Cantacuzino
nr. – însărcinez pe Dl. Arhitect Ion Cernescu a întocmi schiţe însoţite de o evaloare sumară, planurile
de execuţie, devizul, detaliile la scară mare, a supraveghea executarea lucrărilor, a verifica situaţiile de plată
şi a face recepţiile provizorie şi definitivă – iar – într’un cuvânt a efectua toate lcrările de arhitecură necesare
pentru realizarea construcţiei ce proectez.
II. Pentru efectuarea tuturor lucrărilor specificate mai sus, accept a plăti D. lui Arhitect un onoraiu de lei
40.000 (patruzeci mii lei) calculat asupra valorii totale a lucrărilor executate, în conformitate cu tariful de onorarii
al Societăţii Arhitecţilor Români.
La semnarea prezentei convenţii, am numărat D.lui Arhitect ca acompt suma de lei zeci mii.
III. Subsemnatul arhitect, accept în total condiţiile de mai sus.
Olteniţa, în 29 mai 1929.
Proprietar Primar, Arhitect
(ss) I. Deculescu Ion Cernescu
Str. Ţepeş Vodă no.40 Bucureşti
*) Notă. în scriere s-a respectat grafica timpului.
**) Formularul de „CONVENŢIE“ era făcut pentru convenţiile încheiate între proprietar (persoană privată)
şi arhitect.
***) în dreptul cuvântului „proprietar“ semnează Ion Deculescu, însă în calitate de primar al oraşului.
Cuvântul ”acompt” înseamnă aconta – adică avans.
Pentru conformitate,
Amu Paul
250
251
Nr. 1429, Iunie 6
1929
Domnule Prefect,
Avem onoarea a înainta aici alăturat în dublu exemplar, copie după procesul-verbal dresat de comisia interimară
a acestui oraş în şedinţa de la 27 Maiu 1929 cu No. 17/929, prin care a aprobat planurile şi Devizul
dimpreună cu toate actele aferente, referitoare la transformarea actualului local proprietatea comunei „Cazinoul
Comunal“ într’o sală de teatru-festivităţi, întocmite de către Dl. I. Cernescu – Arhitect din Bucureşti strada
Ţepeş Vodă No. 40 – angajat special de comună – pe sumă de lei 1.442. 000, – rugându-vă să binevoiţi a dispune
înaintarea lor locului în drept pentru cuvenita aprobare.
Odată cu prezentul înaintăm în dublu exemplar, planurile, devizele şi toate actele susmenţionate, rugânduvă
să binevoiţi ca după aprobare să ni se restituieun exemplar pentru punere în execuţie.
Preşedinte
(ss) I. Deculescu
Aplicat ştampila primăriei
Secretar,
(ss) St. Motrună.
Dlui Prefect al Jud. Ilfov.
Bucureşti.
*) Sublinierea îmi aparţine pentru a scoate în evidenţă demersurile pentru transformarea „Cazinoului Comunal“
într-o sală de teatru-festivităţi. S-a respectat grafica timpului.
Pentru conformtate,
Amu Paul.

s3120008Capitol din cartea MONOGRAFIA ORASULUI OLTENITA de PAUL AMU !
Evreii, sosind pe meleagurile noastre – iată că din acest punct de vedere îi putem numi și oltenițeni, pentru
că intenția lor a fost ca să rămână pe aici definitiv – și-au adus o contribuție și au avut un rol important în dezvoltarea
orașului, participând în decursul vremurilor la progresul general al urbei noastre. Ținând seama de
necesitățile dezvoltării dintr-o perioadă sau alta, ei au desfășurat activități comerciale dintre cele mai diverse,
adaptându-se cerințelor imediate ale oamenilor. Astfel că, în perioada 1866-1899, în Oltenița au existat următorii
meșteșugari evrei: 23 de tinichigii, 4 fierari, 4 zugravi, 3 geamgii și un tâmplar.
În concordanță cu modelele, preferințele și gusturile oamenilor privitoare la port, în condițiile unei populații
în curs de creștere sub aspect numeric, și-ai mai desfășurat activitatea: 26 de croitori evrei – și de aceeași etnie
– 6 cizmari, un pălărier, un ceaprazar și un curelar. În domeniul meseriilor de lux, în aceeași perioadă au existat
următorii meșteșugari evrei: 3 giuvaergii, un argintar, 5 ceasornicari (care se mai numeau și orologieri) și un
arămar (căldărar) – din aramă.
În perioada de referință (1866-1899) meseriașii evrei, dețineau următoarele structuri, sub aspectul ponderii
față de totalul meșteșugarilor: 5% tâmplari, 25% fierari, 30% cizmari, 50% zugravi și croitori, 75% tinichigii,
100% giuvaergii, ceasornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor
meșteșugărești în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii
evrei, era faptul că o mare parte a produselor și serviciilor erau vândute sau prestate consumatorilor direct
de către producători (80%), iar cealaltă parte era valorificată prin intermediul unor comerciați sau prin
magazine proprii ca celel ale tinichigiilor: Ciffer Mendel, Ciffer Iosif, Ițig Ungar, tâmplarul lui Time H. All,
sau al croitorului Zissu Herman.
Dintre evreii oltenițeni meseriași din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XXlea
îi amintim pe: Ciffer Mendel (strada Concordiei), Ciffer Iosif (strada Carol I nr. 41)(fostă Concordiei), Bercovici
Aron (strada Nencu nr. 10), Braunstein Samuel (strada Concordiei nr. 69), Hers Haim (strada Concordiei),
tinichigii: Bercovici David, Heiner Iancu, Marcu Isaia (strada Concordiei), fierari: Cofleru Calman, Avram
Calman (strada Traian), Iancu Moise (strada Traian), zugravi, Gheltner Samuel (strada Concordiei nr. 39), tâmplari,
Manciu Israil (strada Traian), Moise Benti (strada Traian nr. 201), Marcu Israil (strada Concordiei nr.
145), Braunstein Israil (strada Traian), Zamlusla Simaeva (strada Traian nr. 257), Leibu Israil (strada Traian),
Zissu Herman – croitori: Friedman Avram (strada Traian nr. 22), Goldenberg Iosif (strada Concordiei nr. 35),
Iacob Iosif (strada Matache nr. 67), Maer Ufaru (strada Monumentului), Iancu Solomon – cizmari, Iancu David
(strada Concordiei), Solomon Sticlaru (Saxu) – geamgii: Silberman Aron – curelar Herșcovici Thoba, ceaprazar
Moritz Elman – pălărieri Smilovici David (strada Concordiei), Friedman Nathan David, Steinberg Avram (strada
Traian nr. 186), Leibu Solomon (strada Concordiei nr. 125), Moscu Solomon – giuvaergii și ceasornicari,
Haimovici Samuel (strada Carol nr. 159), Wexler M. (strada Carol nr. 1) fotograf, acestuia urmându-i apoi românul
Ion Barton.
Strada Argeșului din zilele noastre, cunoscută dintotdeauna și sub numele de ”Strada Mare” s-a numit
Carol I, iar mai înainte strada Concordiei, iar actualul bulevard al Tineretului s-a numit strada Traian.
În comportamentul și activitatea lor, meșteșugarii evrei au manifestat nu doar un înalt grad de profesionalism,
promptitudine, respectarea promisiunilor etc., dar și înclinația spre spiritul inovator, adaptarea rapidă la
nevoile și pretențiile societății pentru a ține pasul cu moda. Asemenea remarci sunt făcute de personalități ale
vremii, cum ar fi Radu Rosetti în lucrarea sa ”La Roumanie et les Juifs” cât și poetul Alexandru Macedonski,
în articolul ”Evreii ca meseriași”. Iată ce afirma primul în lucrarea de mai sus: ”…îmi este (…)imposibil să vorbesc
de rău pe meșteșugarul aparținând acestei rase; el este demn de tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor
neobosit, el nu dă prilejul la critici”. Iar secundul (Alexandru Macedonski) spunea că: ”peste tot și în
orice timp ei au excelat ca meseriași… îndemânarea lor, gustul lor, temeinicia muncii lor, le asigură un loc de
onoare aproape în toate meseriile”… Ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari
de lux, constructori de mașini, ipsozari, fabricanți de oglinzi, etc., în sfârșit se ocupă de orice și muncesc din
greu și cinstit în toate direcțiile”.
Aceste aprecieri făcute la modul general, cu caracter de trăsături ale meșteșugarilor evrei le întâlnim și la
meseriașii evrei din Oltenița. Ca dovadă într-o revistă locală din acele vremuri intitulată ”Ulcica noastră” cu
caracter literar și umoristic, referindu-se la ceasornicarul și bijutierul local care își desfășura activitatea în Oltenița
de trei decenii, Smilovici David scria:
179
”Brățări, ceasornice, inele,
La Smilovici ceasornicarul,
Frumoase, tari, că peste ele,
Putear-ai trece chiar cu carul.”
Dar situația evreilor în general, și deci și a celor din Oltenița nu era nici simplă și nici ușoară, sub aspectul
legalității în sensul că, exercitarea meseriei, era reglementată de Legea meseriilor din 1902 care la articolul 4
prevedea că: ”Subiecții unui stat străin pentru a fi admiși să exercite o meserie, trebuie să dovedească existența
în țara lor a dreptului de reciprocitate pentru români. În aceste condiții, evreii fiind considerați străini, iar pe
atunci ei neavând stat propriu, nu puteau dovedi existența dreptului de reciprocitate. Excepții făceau cei care
având protecție străină și cei ce obținuseră cetățenia română în urma războiului de independență, însă numărul
acestora era foarte mic și nu erau cei din Oltenița în situația aceasta. Dar intervenția Regelui Carol I, care a
amendat această lege a făcut ca evreii pământeni să se bucure de libertate profesională.
Concomitent cu activitatea desfășurată de meșteșugarii evrei, ei sunt cei care au pus bazele primei societăți
industriale pe acțiuni din Oltenița. Astfel că în 1898, ei au fondat societatea pe acțiuni ”Dunărea” – este vorba
de cunoscuta ”Moara Dunărea” căreia îi aparținea o fabrică de cherestea și o moară comercială sistematică
(1910). Evreii oltenițeni au participat nu numai la formarea capitalului social, ci și la administrarea acestuia.
Unul dintre aceștia a fost Isac M. Binder. Acesta reclama pe 24 octombrie 1917, primarului orașului, Ioan
Bărbulescu, pagubele pricinuite societății de către trupele bulgare de ocupație care au scos din magaziile societății,
situate în curtea fabricii de cherestea, 40 de tone de grâu, din care 30 de tone erau vândute Biroului
Britanic. În Oltenița și-a desfășurat activitatea din 1912 și o stație de export a petrolului aparținând societății
petrolifere româno-americană ”Astra Română”, cea mai mare societate de profil din România a acelor ani, la
care erau acționari și evrei. Administrarea stației de export era asigurată de funcționari și experți evrei ce locuiau
în Oltenița.
Cu privire la activitatea comercială la evrei, aceasta, dintotdeauna s-a bucurat de un prestigiu și o importanță
deosebită. Reputatul şi cunoscutul economist german Werner Sombart, vorbind despre calitățile evreilor spunea
că ”genul comercial se datora unei educații ancestrale” și de asemeni, tot el mai spunea că: evreii favorizează
dezvoltarea economică a țărilor și orașelor în care se stabilesc”. Și întradevăr, această afirmație s-a verificat și
în cazul evreilor din Oltenița, care alături de greci, bulgari, aromâni sau români, au impulsionat dezvoltare
vieții social-economice pe atunci a tânărului nostru oraș ridicându-l la rangul de principal centru economic din
sudul județului Ilfov și principalul port (de altfel singur) la Dunăre, cu un export mare de cereale, lână, piei
brute și tăbăcite dar și de cherestea sau petrol.
Evreii erau atât angrosiști cât și comercianți en-detaile și de mărunțișuri. Într-un cuvânt, vindeau și cumpărau
tot ce era marfă pe piața internă sau externă. După negustorii greci, evreii se concentrează în special pe
comerțul cu cereale, cei români sau bulgari, în comerțul en-detaile cu băuturi spirtoase (cârciumarii) și produse
de băcănie, comercianții evrei fac un comerț diversificat, de la produse de manufactură, cereale, cherestea,
mașini agricole și de cusut, produse petrolifere, uleiuri, vopsele, ciment, până la articole de voiaj, modă, articole
de lux (ceasuri și bijuterii) sau flori.
În 1882, din 40 de comercianți de cereale, mai mult de jumătate erau greci, ceilalți erau români, evrei sau
bulgari.
În 1892-1893, din 25 de cârciumari, majoritatea erau români și câțiva bulgari. În 1891-1892 din 8 comercianți
de coloniale (băcani) 7 erau români și un evreu, Sabetai Haim.
În 1901, însă, evreii erau singurii care comercializau:
– armărie (căldări): Albin David;
– argintării: Leibu Solomon;
-bijuterii: același Leibu Solomon, la fel și ceasuri.
– lemn de construcții (cherestea): Feslau Leibu. Tot feislau Leibu se ocupa și de: mașini de cusut,
sobe, saci.
– pălării pentru bărbați: Albin David, Kamerling Mendel și Solomon I. M.
– articole de voiaj: Albin David, Kamerling Mendel, Lotzcar Marcu, Leibu Solomon.
– coroane și flori: Kamerling Mendel.
– ape gazoase (sifoane): Binder Iosif.
Tot în anul 1901:
– din 7 manufacturi existente, 5 aparțineau comercianților evrei: Herscovici Marcu, Kamerling Mendel,
180
Katz Iosif, Lotzcar Marcu, Neuman K.
– din 4 magazine care vindeau umbrele, 3 aparțineau comercianților evrei: Albin David, Kamerling Mendel
și Leibu Solomon.
– din 3 depozite de lemne de foc, 2 aparțineau negustorilor evrei: Binder Iosif și Feslau Leibu.
– din 3 magazine care vindeau mănuși, 2 aparțineau comercianților evrei: Kamerling Mendel și Leibu
Solomon.
– din 4 parfumerii existente, 3 aparțineau evreilor: Albin David, Kamerling Mendel și Solomon I. M.
– din 3 magazine care vindeau postavuri, 2 aparțineu comercianților evrei: Albin David și Kamerling
Mendel.
– din 3 magazine cu produse de tinichigerie, 2 aparțineu evreilor comercianți – meseriași: Ciffer Iosif, și
Ciffer Mendel.
– din 2 magazine care vindeau uleiuri, unul aparținea evreului Feslau Leibu.
– din 3 comercianți chiristigii, 2 erau evei: Aronescu Iancu și Aronescu Samoil.
– din 2 magazine (depozite) care vindeau ciment, unul aparținea evreului Feslau Leibu.
– din 2 magazine (en-gross) de coloniale, unul aparținea evreului Feslau Leibu.
– din 2 magazine care vindeau confecții de damă, unul aparținea comerciantului evreu Kamerling Mendel.
– din 2 magazine care vindeau covoare, unul aparținea comerciantului evreu Kamerling Mendel.
– din 2 magazine care vindeau frânghii, unul aparținea evreului Feslau Leibu.
– din 2 magazine care vindeau produse petrolifere, unul aparținea comerciantului evreu Binder
Marcu & Fiii.
– din 2 magazine care vindeau jucării, unul aparținea lui Leibu Solomon.
– din 2 magazine care vindeau lacuri și vopsele, unul aparținea comerciantului evreu Aronescu Samoil.
– din 4 magazine care vindeau încălțăminte, unul aparținea comerciantului meseriaș evreu Goldenberg Iosif.
– din 4 prăvălii de brașovenii, unul aparținea evreului Neuman Rașela.
– din 2 comercianți care exploatau pădurile, unul era evreu, Feslau Leibu. Comercianții evrei mai vindeau
produse de mercerie: Sabetai Herman și Neuman Leibu.
În materie de noutăți și modă în 1885 vindeau: Neuman Leibu, David L. Kessler, Avram Wexler, și Bercovici
Aron.
Produse de fierărie vindeau: Herscovici Marcu, Bercovici Aron, Aronescu Samoil și Isaia Marcu.
Comercianții evrei erau prezenți și în alte sectoare comerciale, cum ar fi: comerțul cu cereale, băuturi spirtoase,
produse de băcănie și multe altele, chiar dacă numărul lor era mic în comparație cu cel al comercianților
greci, români, armeni sau de alte naționalități.
În comerțul cu cereale, emblematic în acea vreme pentru orașul și portul Oltenița, anuarele comerciale
atestă existența unor comercianți și misiți evrei: Aronescu Iancu, Goldstein Abraham, Fischelsohn Heinrich și
Hornstein Moritz.
În comerțul cu vinuri (en-detaile) erau prezenți: Goldenberg Marcu, Brinder Marcu & Fiii.
În 1909 Weiss N. ținea berărie, iar D. Ventura cafenea și hotel (”Cafe Ventura” și ”Hotel Ventura”).
În 1901 în orașul nostru își desfășura activitatea filialele a 3 societăți de asigurare având agenți locuitori
evrei cu activități economice și în alte sectoare cum au fost:
Feslau Solomon agent al societății ”Dacia – România”,
Ciffer Marcu agent al societății ”Naționala”,
Isaia Marcu agent al societății ”Unirea”.
Iată altă activitate cu caracter unic. Este vorba de prima și singura agenție de informații din oraș care a
aparținut evreului Goldstein Abraham.
Caracteristic pentru comercianții evrei era și adaptarea rapidă la nevoile pieței, schimbând o gamă de produse
cu alta, sau cumulând noi categorii de produse cerute de piață. Astfel că Goldstein Abraham care în 1901
ținea o agenție de informații, în 1905 s-a lansat în vânzarea de mașini agricole, iar din 1909 în comerțul cu cereale,
pentru ca în 1938, la vârsta de 69 de ani să-l găsim acționar al firmei ”Filsar” S.A.R. (Societate Anonimă
Română) cu sediul în București strada Verzișori nr. 14, pentru producția de fire vigogne și țesături de bumbac.
Aronescu Samoil care în 1901 vindea cherestea, în 1905 vindea și mașini agricole.
Cele inserate mai sus sunt de natură să demonstreze amploarea foarte mare a afacerilor unor comercianți
ca Feslau Leibu, Kamerling Mendel și alții care, prin lanțul de magazine pe care îl posedau aveau o putere
economică considerabilă care prospera de la un an la altul.

radio-tv-oltenitaANUNŢ
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Olteniţa, cu sediul în localitatea Olteniţa, str. Portului , nr.3 , judeţul Călăraşi organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor contractuale vacante de:
– administrator financiar I ( contabil ) (S) – 1 post
– secretar I (S) – 1 post ,
conform HG 286/23.03.2011.
Calendarul concursului :
Depunerea dosarelor : la secretariatul unităţii , în perioada 25 oct-14 nov. 2016 , în zilele lucrătoare , în intervalul orar 900-1400 ;
Selecţia dosarelor depuse : 15.XI.2016 ;
Afişarea rezultatelor în urma selecţiei dosarelor depuse : 15.XI.2016, ora 1400;
Depunerea contestaţiilor în urma selecţiei dosarelor depuse : 16.XI.2016, în intervalul orar 900-1200 ;
Afişarea rezultatelor în urma contestaţiilor depuse : 16.XI.2016, ora 1600;
Susţinerea probei scrise : 17.XI.2016 , ora 900;
Afişarea rezultatelor probei scrise : 17.XI.2016 , ora 1600;
Depunerea contestaţiilor în urma susţinerii probei scrise : 18.XI.2016, în intervalul orar 900-1200 ;
Afişarea rezultatelor contestaţiilor în urma susţinerii probei scrise : 18.XI.2016, ora 1600;
Susţinerea probei practice : 21.XI.2016 , ora 900;
Afişarea rezultatelor în urma susţinerii probei practice : 21.XI.2016 , ora 1600;
Depunerea contestaţiilor în urma susţinerii probei practice : 22.XI.2016, în intervalul orar 900-1200 ;
Afişarea rezultatelor contestaţiilor în urma susţinerii probei practice : 22.XI.2016, ora 1600;
Susţinerea inteviului : 23.XI.2016 , ora 900;
Afişarea rezultatelor în urma susţinerii interviului : 23.XI.2016 , ora 1600;
Depunerea contestaţiilor în urma susţinerii interviului : 24.XI.2016, în intervalul orar 900-1200 ;
Afişarea rezultatelor contestaţiilor în urma susţinerii interviului : 24.XI.2016, ora 1600;
Afisarea rezultatelor finale : 25.XI.2016 , ora 1100 .
CANDIDAŢII DECLARAŢI ADMIŞI SE VOR PREZENTA LA POST ÎN DATA DE DE 02.XII.2016 .
Pentru participarea la concurs ,candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Pentru administrator financiar ( contabil ) I ( S ) :
1)   studii superioare în domeniul economic, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
2)   vechime în specialitatea studiilor: minim 5 ani;
3)   cunoştinţe de operare PC: Windows, Microsoft Office, Internet Explorer.
Pentru secretar I ( S ) :
1)   studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
2)   vechime în specialitate sau în specialități înrudite cu atribuțiile specifice postului : minim 5 ani;
3)   cunoştinţe de operare PC: Windows, Microsoft Office, Internet Explorer .
Relaţii suplimentare la sediul Liceului Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Olteniţa :
Compartimentul secretariat , tel. 0242515792 , persoana de contact Gaţea Florina- secretar şef .

DIRECTOR,
PROF. ELENA BECHERU

politia-arestari

 

Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au reţinut, în ziua de 19 octombrie a.c., pentru 24 de ore şase bărbaţi bănuiţi că au săvârşit infracţiuni cu violenţă. Aceştia au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Astfel, activitatea infracţională a trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 24 şi 29 de ani, toţi din Dor Mărunt a fost probată de poliţişti, aceştia fiind cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi distrugere în două dosare penale.

Totodată, poliţiştii Secţiei 8 Poliţie Rurală Tămădau Mare şi din cadrul Postului de Poliţie Ileana, au documentat activitatea infracţională a trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 30 şi 45 ani, din Ileana, care în ziua de 15 octombrie a.c., în timp ce se aflau într-o societate comercială din comuna Ileana ar fi tulburat ordinea şi liniştea publică şi ar fi lovit mai multe persoane.

Cei şase vor fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară cu propunerea de arestare preventivă.

Comunicat de presăimg_20161020_092628

 

 

Astăzi, 20 octombrie 2015, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Călăraşi a organizat Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţii promoţiei 2016, la sediul CRFPA Călărași precum și la sediul Agenției Locale Oltenița.

Pentru organizarea acestui eveniment au fost contactaţi 198 agenţi economici care au oferit  un număr de 154 de locuri de muncă adresate persoanelor fără experiență în muncă, cele mai multe dintre acestea fiind disponibile în domenii de activitate precum: confecţii textile, alimentaţie publică, servicii și comerț, agricultură, transporturi, sănătate precum și alte activități.

La cele două acţiuni au participat 19 angajatori, 12 la bursa organizată în Călărași și 7 la bursa de la Oltenița, dintre aceștia enumerăm: Centru de Sănătate Vital SRL, SC Pilis SRL, Easy Asset Management IFN S.A, SC Iltex SRL, SC Cabinet Medical Dr. Topologeanu Gabriela SRL, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, SC Gemia Conf SRL, SC Fantasma SRL, SC D&G Group SRL, Asociația pentru Inovație, Cultură și Antreprenoriat, I.I Bogdanovici Laura Gabriela, Cabinet Medical Vital Top SRL, SC Danika Voiaj SRL.

Un număr de 254 absolvenți promoția 2016 au participat la cele două acțiuni (143 la Călărași și 111 la Oltenița), iar în urma desfăşurării interviurilor cu agenţii economici, 49 de tineri au fost selectaţi pentru a ocupa un loc de muncă, aceştia urmând a se prezenta în zilele următoare la sediile angajatorilor pentru a-şi dovedi abilităţile.

Alți 4 tineri absolvenți au fost încadrați pe loc în meserii/ocupații precum: inginer zootehnist, șofer autoturisme precum și asistent medical generalist.

Persoanele participante la Bursă care nu dețineau nicio calificare au avut posibilitatea de a se înscrie la unul dintre programele de formare profesională oferite gratuit de AJOFM Călărași,

La acțiunea organizată la Călărași, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi prin Serviciul de Dezvoltare a Deprinderilor de Viață Independentă, a bifat acest eveniment prin prezența unui grup de tineri proveniți din centrele de plasament însoțiți de educatorii săi.

 

Compartimentul  Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

vacanta-elevi-noiembrie_6765Copiii inscrisi in anul scolar 2016-2017 in invatamantul primar si prescolar vor avea vacanta de o saptamana in perioada 29 octombrie – 6 noiembrie.

Urmatoarea vacanta pentru toti elevii este vacanta de iarna 2016, cand elevii vor fi liberi de sambata, 24 decembrie 2016 pana duminica, 8 ianuarie 2017.

Acestia se vor intoarce la scoala luni, 9 ianuarie 2017 si vor intra din nou in vacanta pe 3 februarie, adica dupa doar trei saptamani de scoala.

Este vorba de vacanta intersemestriala 2017, care se desfasoara in perioada 4 februarie – 12 februarie.

Urmatoarea vacanta pentru elevi in semestrul al II-lea este vacanta de primavara 2017.Sursa-https://www.portalinvatamant.ro/articole/invatamant-primar-103/cand-incepe-vacanta-de-toamna-pentru-invatamantul-primar-si-prescolar-6765.html?utm_source=legislatiamuncii-19102016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

106571936_1_644x461_curatatorie-perne-bucuresti-timisoara-bucuresti_rev004PUNCT DE LUCRU IN OLTENITA-in fata magazinelor UNION(IN PARCARE)

Vi se ofera servicii profesionale de curățare a pernelor din puf și pene la cel mai bun raport calitate/preț de pe piață.
Întreg procesul de curățare durează între 5-10 minute și se face în prezența clientului.

Procesul de curățare este 100% ecologic și se desfășoară în mai multe etape:
1. penele se scot din pernele vechi și se introduc într-un aparat special, unde:
– penele se dezinfectează cu o lampă UV;
– penele se aspiră de praf;
– penele se aerisesc;
– penele se scarmănă.
2. în cea de-a doua etapă, penele trec printr-un separator, aici sunt colectate toate gunoaiele din pernă;
3. în ultima etapă, după ce au trecut prin separator, penele intră direct într-un dos de pernă nou (de calitate germană). Materialul din care este confecționat dosul de pernă este 100% bumbac și este foarte des, astfel încât penele să nu pătrundă prin el. De asemenea aveți posibilitatea să alegeți dimensiunea și culoarea dosului de pernă.

În București avem două puncte de lucru,unul în piața Obor și unul în piața Matei Ambrozie.

Avem doua puncte de lucru și în Timișoara în piața veche, Lipovei și în piața Aurora.

Prețurile variază în funcție de dimensiunea pernei de la 18 la 29 de lei. DATE DE CONTACT      TEL 0769 594 356 sau 0729 782 644.    email-contact@globalperne.ro           20161019_150312SITE-www.globalperne.ro

politia-2
Inspectoratul de poliţie Judeţean Călăraşi scoate la concurs 7 de posturi de polițiști, majoritatea de specialiști. Astfel, cei care sunt economişti, sociologi, electronişti, informaticieni sau au o altă specializare pe care noi o căutăm, pot ocupa unul dintre locurile scoase la concurs, de ofițer sau agent.

 

Înscrierile se fac în perioada 19-23 octombrie a.c., personal, indiferent de localitatea unde îşi are domiciliul candidatul şi doar la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Călăraşi.

 

Mai multe detalii referitoare la condițiile de participare, tematica și bibliografia, documentația necesară pentru întocmirea dosarului de candidat și probele de concurs le găsiți accesând pagina web https://cl.www.politiaromana.ro/ ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs sau la sediul inspectoratului.

 

 

Un echipaj al politiei rutiere impreuna cu luptatori din cadrul Serviciului de Actiuni Speciale efectueaza un control in trafic, in Craiova, marti, 21 mai 2013. REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Polițiștii din Călăraşi au reţinut pentru 24 de ore un bărbat care, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, ar fi creat un prejudiciu de aproximativ 5.000.000 de lei, prin evaziune fiscală.

La data de 17 octombrie a.c., poliţiştii de investigare a criminalității economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Călăraşi, au luat măsura reţinerii pentru 24 de ore, împotriva unui bărbat, de 50 ani, din localitatea Olteniţa. județul Călăraşi, bănuit de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Acesta este bănuit că, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale având ca obiect principal de activitate comercializarea materialelor reciclabile, în perioada 2008 – 2009, nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii toate veniturile obţinute de societate şi ar fi înregistrat în evidenţa contabilă achiziţii fictive de deșeuri metalice, de la mai mulţi furnizori din ţară, cu scopul de a diminua baza impozabilă și implicit de a prejudicia bugetul de stat.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este de 4.756.597 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe venit.

Astăzi,  bărbatul a fost prezentat Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, instanţa dispunând luarea măsurii controlului judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

 

Radovanu- Accident rutier- poliţiştii au întocmit dosar penal

 

În seara de 17 octombrie a.c., în comuna Radovanu, judeţul Călăraşi, un tânăr de 20 ani, din localitate pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi a neadaptării vitezei la condiţiile de drum, ar fi pierdut controlul autoturismului, s-ar fi răsturnat şi plonjat în şanţ.

Trei pasageri aflaţi în autoturism au suferit vătămări corporale.

 

 

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind  de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat, dar a refuzat recoltarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din verificările efectuate de poliţişti se pare că şoferul avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal.

Site acreditat SEAP
---------------