Stop radio-ptr. a viziona materialele video!

Social

radio oltenitaA doua lucrare cu caracter monografic este scrisă de doctorul Dinu Mareş, medic principal de specialitate
internist, intitulată „Olteniţa şi împrejurimile sale”. Cartea a apărut în anul 1980, când autorul ei era în vârstă
de 42 de ani. A fost tipărită la editura „litera”. Intreprinderea poligrafică „Bucureşti-Noi”, strada Hrisovului,
nr. 18A, şi s-a vândut cu 16 lei bucata.
Doctorul Dinu Mareş care are domiciliul stabil în Bucureîti, acum în vârstă de 62 de ani (în anul 2003)
fiind pensionar, a funcţionat ca medic principal de specialitate internist la Policlinica Olteniţa şi la Comisia de
expertiză medicală a capacităţii de muncă, 27 de ani, perioadă în care, aproape zilnic, a făcut naveta Bucureşti-
Olteniţa, cu maşina sau cu trenul.
„Olteniţa şi împrejurimile sale” a fost prima şi ultima lucrare monografică despre oraşul nostru, scrisă şi
publicată în timpul regimului comunist. Prin urmare, necondiţionat, cartea, aşa cum era practica şi procedeul
impus de regimul comunist, obligatoriu, trebuia să fie supusă cenzuri, pentru că altfel, apariţia ei era de neconceput.
Aşa după cum se observă chiar din titlul, subiectul principal îl constituie Olteniţa, cu extindere la localităţile
– mai mult sau mai puţin – limitrofe.
Nota dominantă care rezultă chiar din subtitlul „Istorie şi contemporaneitate”, arată dintr-un început –
caracterul istoric al lucrării care, ca problematică, este depăşit de „contemporaneitate” prin aceasta înţelegânduse
perioada regimului comunist aflat la putere în România, deoarece scopul celor care i-au dat „undă verde”
în vederea publicării, a fost tocmai acesta de a scoate în evidenţă „meritele excepţionale ale regimului, acţiunile
comunistilor pe timpul ilegalităţii lor, realizările deosebite ale regimului instaurat, la putere după 23 august
1944”.
Fără a-i pune parte doctorului Dinu Mareş, autorul lucrării „Olteniţa şi împrejurimile sale”, trebuie
zic eu – să manifestăm înţelegere, să fim obiectivi şi să acceptăm că fără a fi scrisă în „nota timpului” şi cu
vădită tentă politică, pe placul regimului comunist, lucrarea nu putea vede lumina tiparului.
Spun aceasta pentru că au fost voci şi persoane care au considerat cartea „o blasfemie”, pentru care, eu
nu-mi pot lua răspunderea să-i contrazic. Unul dintre aceştia a fost şi prietenul meu, olteniţeanul autohton
Nicu Vornicu şi nu numai el.
Trebuie însă să arăt că regula impusă de exponenţii regimului comunist, era că orice lucrare, indiferent
de subiect, în proporţie de minim 80% trebuia să se refere la „realizările de excepţie ale regimului comunist
şi despre binefacerile înţeleptei ideologii ştiinţifice comuniste” şi numai maxim 20% despre altceva, cu precizarea
că şi „acel ceva” de 20% trebuia să se încadreze în anumite limite permise şi acceptate de regim. Altfel
spus, cu tot acest joc de procente, în ultima instanţă, orice lucrare, trebuia să fie pe planul regimului în procent
44
de 100%.
Nu mai constituie pentru nimeni nici-un secret, acum este unanim cunoscut şi recunoscut, că totul se făcea
forţat, că nu se admitea decât osanele şi ridicarea în slăvi a regimului, cu precădere a liderilor, mai întâi a lui
Gheorghiu Dej, iar apoi a lui Nicolae Ceauşescu şi a consoartei sale, care a depăşit orice măsură.
Disciplina liber consimţită, abnegaţie, conştiinţă, patriotism, râvnă, la muncă obligatorie îi zicea muncă
voluntară sau patriotică, devotament, exemplu personal, dăruire, sacrificiu, dragoste faţă de conducătorul iubit,
cult faţă de secretarul general, răspundere, competenţă, indicaţii preţioase, mult iubite şi stimate, etc., era demagogie
veritabilă, beţie de cuvinte, vorbe goale, în care nici cei care le pronunţau, nici cei care le ascultau, nu
credeau în ele nici un pic. De fapt munca politică se rezumă la propagandă, iar propaganda la lozinci, la câteva
expresii şablon, vorbărie goală, lipsită de conţinut. Altfel spus, limbă de lemn.
Fără structuri bine plătite şi cu privilegii, de constrângere, fără securitate, miliţie şi armată, şi fără justiţie,
tribunale, procuratură, colonii de muncă, puşcării, privaţiuni, închisori, aservite partidului-stat, regimul politic
totalitar, dictatorial din ţara noastră nu s-ar fi menţinut la putere nici o zi.
De altfel, în decembrie 1989, când lumea datorită cortegiului de nemulţumiri, lipsuri şi neajunsuri de tot
felul, ajunsă la saturaţie, poporul român singur, a avut curajul, unica şi fericita ocazie, ca să vadă, să se convingă
şi să demonstreze ţărilor Europei, şi lumii întregi, cum în mai puţin de o oră, când s-a depăşit punctul critic şi
s-a ajuns la momentul psihologic, comunişti din România şi-au părăsit şi trădat lamentabil propriul idol, pe
care îl preamărise cu atâta falsă veneraţie, un sfert de secol.
Nu-i mai puţin adevărat, nici nu mai avea ce să facă, pentru că ar fi însemnat să-şi perecliteze propria-i
situaţie.
La rândul său „marele viteaz”, căruia poeţii, scriitorii, actorii, compozitorii, pictorii, reporterii, ziariştii,
regizorii, etc., i-au dedicat ode, imnuri de slavă, poeme, preamărindu-l până la zeificare, demagog, dictator,
ideolog, gânditor, filosof, care avea pretenţia să schimbe limba română după cum putea el să pronunţe scâlcite
cuvintele (adiministraţie, muncipiu, naţiunele, codoi, etc.), să emită judecăţi de principiu, să se avânte în teorii,
comandant suprem, cu laşitatea specifică regimului din care provenea, care l-a crescut, pe care l-a reprezentat,
condus şi propovăduit, avea să-şi abandoneze clica de linguşitori şi protipendada din conducerea sistemului
politic şi din anturajul său, fugind cu elicopterul de pe acoperişul clădirii Comitetului Central al P.C.R. în
câteva clipe, preocupat doar să-şi salveze pielea, ca cel mai laş şi josnic dezertor al comunismului din România,
sfârşind judecat şi condamnat la moarte, împuşcat la Târgovişte, la 25 decembrie 1989, adică în ziua de Crăciun,
primindu-şi pedeapsa de la Dumnezeu de a cărui judecată să nu-şi închipuie cineva că va scăpa. Acest adevăr
ar fi bine dacă ar fi înţeles, măcar acum, de aprigii propăvăduitori comunişti care negau existenţa lui Dumnezeu,
în fapt un fel de pseudo atei de conjunctură ca să fie în graţiile exponenţilor regimului comunist.
Tinerii de acum şi generaţiile care vor urma, chiar deformat şi mai puţin real, vor avea ocazia să afle, cât
de cât, cam ce a fost în Olteniţa în perioada 1944-1989, adică timp de 45 de ani, cu toate că, din acest punct
de vedere, în cartea doctorului Dinu Mareş, regimul comunist este prezentat într-o continuă evoluţie, cu o ascendenţă
neîntreruptă, aproape ca un fel de întruchipare a perfectitudini. Iată însă că ne-a fost dat să fim martori
oculari şi să participăm la prăbuşirea în abis a „Comunismului, viitorul de aur al întregii omeniri”.
Este de remarcat că autorul în prima parte a lucrării, respectiv cadrul istoric, face o relatare interesantă a
principalelor evenimente ce au avut loc de la întemeierea oraşului, până după terminarea celui de al doilea
război mondial.
Din respect faţă de obiectivitate şi adevăr, trebuie apreciată munca şi efortul făcut de autor pentru a avea
acces, a depista şi cerceta bogata bibliografie pe care se sprijină lucrarea a cărei documentare l a ajutat la
redactarea cărţii, reuşind în multe cazuri să de-a la o parte colbul arhivistic şi să scoată la iveală informaţii
inedite. Ca un punct de vedere personal, fără a-i diminua valoarea istorică a lucrării publicate în conjunctura
cunoscută, cred că autorul nu a fost inspirat când – deşi nu s-a folosit de ea, a indicat drept bibliografie, documentele
care – FORMAL – îl au ca autor pe Nicolae Ceauşescu, care în realitate, în viaţa lui, nu a scris nimic
niciodată.
Scrierile sale care îl aveau ca autor – şi la care în mod categoric ştie toată lumea că nu a contribuit cu
nimic niciodată – se numeau generic şi pompos „OPERE”, iar mulţi în derâdere, pe ascuns, le numeau „de trei
parale”, ajunseseră la peste 32 de volume, cu subtitluri steriotipe: „articole şi cuvântări”, sau cele de mai târziu
se intitulau „Din gândirea tovarăşului…”, altfel spus, el scria despre el.
In realitate, aşa zisele opere umpleau vitrinele librăriilor până la refuz, unde erau expuse vizibil, la loc de
frunte, şi cu toată prezentarea lor grafică ireproşabilă, nu le cumpăra nimeni pentru simplu motiv adevărat, că
nu-i folosea numănui la nimic. Pentru acestea editura politică de stat, prin secţia de propagandă a Comitetului
Central al P.C.R., obliga conducerile de intreprinderi, de instituţii, organizaţiile de partid şi comitelele de sindi-
45
cat, să le cumpere. Prin urmare, partidul-stat, sieşi – dar cu banii noştrii – îşi făcea pagubă de două ori: odată
cu redactarea şi tipărirea acestor cărţii – acţiune în care era angrenată o armată de trepăduşi bine plătiţi, cu
cheltuieli enorme, şi, a doua oară, cu cumpărarea acestei maculaturi, scrise pe hârtie de lux, de dimensiuni
apreciabile, cartonate, sau chiar în piele, în condiţii grafice deosebite, ca să tenteze.
La revoluţia din decembrie 1989, primele cărţi care au fost aruncate, distruse şi cărora li s-au dat foc,
chiar la sediile instituţiilor partidului au fost „OPERELE” lui Ceauşescu, iar primii care le-au dat foc, au fost
în general membrii de partid.
In ce ma priveşte – cu unele excepţii, şi când spun acestea mă refer concret şi direct la oportuniştii migratori
– care au urechi să audă şi cine are cap să priceapă, pentru că este imposibil să nu se simtă „cu musca pe căciulă”,
am apreciat acest gest la justa lui valoare (dacă a fost făcut în mod sincer, din convingere şi nu de conjunctură
ori de ochii sau de gura lumii), ca un fel de divorţ politic, ca o ruptură definitivă cu trecutul, ca o
uşurare sufletească pentru cei cu conştiinţa încărcată, ca o eliberare de o stare impusă fortuit şi formal acceptată,
în ultima instanţă ca un fel de lepădare de satană.
Cei care au avut privilegii – ei personal, familia, odraslele şi rudele lor, în primul rând prin funcţiile avute
în timpul regimului – ca efect al apartenenţei la acest partid cu carnet roşu, şi prin consecinţele ce derivă din
acesta, îi rog să-şi facă singuri în faţa lui Dumnezeu (căruia i-au negat existenţa), un proces obiectiv personal,
luându-şi ca martor şi arbitru, propria-i conştiinţă, în măsura în care au aşa ceva, făcând apel la decenţă, le-aş
recomanda, din raţiuni de bun simţ, să renunţe la tupeul de a se înfrupta din prescura democraţiei, având în
vedere că olteniţenii şi nu numai ei, ca şi românii în general
nu sunt amnezici şi că, dacă iartă, aceasta nu înseamnă că au şi uitat.
Struţul, de exemplu, deşi este o pasărea cea mai mare, crede că dacă îşi bagă capul în nisip, nu i se mai
vede restul corpului, nici măcar coada. Morala: „Nu vă luaţi după struţ”!…
Trecând peste tot şi peste toate, trebuie totuşi reţinut şi apreciat efortul doctorului Dinu Mareş, care
deşi nu este olteniţean – a scris această carte despre „Olteniţa şi împrejurimile sale” şi alta, despre care voi
vorbi la locul potrivit, ceea ce nu este nici simplu nici uşor, mai cu seamă că din anul 1932, despre Olteniţa nu
a mai scris nimeni nici-o carte cu caracter monografic.
Nu-i mai puţin adevărat că făcându-şi apariţia regimului comunist în România şi bineînţeles şi în Olteniţa,
– care a primit cu braţele deschise nonvalorile -, acesta a bulversat complet societatea românească, a desfinţat
caracterele, a inversat scara valorilor, a stimulat delaţiunea, prostia, suspiciunea şi răutatea în detrimentul ineligenţei
şi bunătăţii oamenilor, cel puţin pentru o jumătate de secol. A înăbuşit libertăţile omului sub toate
formele ei de manifestare (de liberă iniţiativă, de gândire, de scris, de vorbire, de comportament, etc.) înlocuindu-
le cu tipare şi metode stângiste, de tip sovietic, impuse de la centru.
De altfel, în mod artificial, ce era mult trâmbiţatul principiu al aşa numitului „centralism democratic”?
Propunerile (făcute tot de comunişti) porneau de jos în sus, iar hotărârile, dispoziţiile, de sus în jos. Altfel
spus, vorba proverbului: „Câinii latră, ursul trece”! Cei de jos puteau să zică şi să propună orice, pentru că
până la urmă, cei de sus făceau tot ce ştiau ei.
Omul, dintr-o fiinţă înzestrată de la Dumnezeu cu de toate, cu credinţă, cu raţiune, cu bun simţ, de cuvânt,
cu respect şi de caracter, devenise un obiect viu, fără opinii, dirijat şi un executant mecanic, docil, fără drept
de a pune întrebări (şi nu orice fel de întrebări) şi fără pretenţia de a primi răspuns, sau
mai grav – de a da semne că răspunsul nu mulţumeşte.
Erai liber să crezi – tainic – în libertate, s-o consideri că există, dar fără posibilitatea de a depinde şi beneficia
de atributele ei.
Se introdusese un sistem generalizat, de suspiciune, diabolic, aparent anonim şi secret. Teoretic, declarativ,
toate se făceau în numele omului, cu acordul său şi pentru binele lui. In realitate totul se făcea fără ştirea lui,
fără acordul lui şi împotriva lui. Concret: nimeni nu a cerut să i se ia pământul, nimeni nu a cerut de bună voie
să intre în colectiv, nimeni nu a cerut să i se demoleze casa, nimeni nu a cerut să i se „raţionalizeze viaţa” şi
existenţa, să i se de-a pâinea pe cartelă, să se uite doar două ore pe seară la televizor, numai pe două programe,
dar indiferent de program, în rolul principal era Ceauşescu (el şi ea) în centrul partidului, ocupat cu vizite, cu
plimbări, cu vânătoare, cu protocol, etc., nimeni nu a cerut să fie supravegheat de securitate.
Şi ca să conchid, şi pentru a fi clar, fie că a fost vorba de ţarism (de la Petru cel Mare), fie de bolşevism,
socialism sau comunism, deci indiferent de orânduire, ţelul final şi scopul suprem, era unul şi acelaşi: supremaţie,
expansiunea teritorialăradio oltenita şi dominare.

marineataAsociatia ,,Ai vointa Ai putere,, va lansa la sfarsitul lunii august 2016, primul After school din Oltenita cu foarte multe activitati: pregatirea temelor ,aprofundarea notiunilor predate la scoala, pregatire pentru concursuri sub indrumarea unor cadre didactice de specialitate; Activitati recreative (jocuri colective, pictura, modelaj, vizionari de filme, plimbari etc.) Limbi straine – spaniola, engleza, franceza; organizare de petreceri pentru copii (onomastici, aniversari), excursii si tabere. Impreuna cu cadre didactice specializate, psihologi, voluntari, copiii vor avea parte de momente educative si distractive. Toate metodele educationale vor fi moderne si atractive. La acest After school, au acces toti copiii cu varsta cuprinsa intre 7 ani – 14 ani, indiferent de statutul material! Cu stima, Presedinte al Asociatiei ,,Ai vointa, Ai putere!,, Ionut Marineata
Firma din bucuresti face angajari pe post de agent paza pentru parc zona Titan; se cauta barbati si femei doritori si apti de munca din localitatile apropiate de Bucuresti, varsta 18-55 ani, salariu net 1100 lei, transport asigurat pt grup de 30-35 pers din aceeasi zona, echipament, aviz si instruire asigurate, program lucru 12ore cu 24 ore. Pt inscrieri e necesar copie buletin si adeverinta medic familie.Pe data de  vineri 29 iulie, ora 10,-selectiile au loc la  PRIMARIA CHIRNOGI- !angajare
 
 
 
 
Sfârşitul conversaţiei
Scrie un mesaj…

 

 

 

 

politia -arestariReţinut de poliţişti pentru lovire şi ameninţare

 

Poliţiştii din Lehiu Gară au reţinut un bărbat bănuit că şi-ar fi agresat fizic concubina.

În ziua de 26 iulie 2016 poliţiştii au probat activitatea infracţională a unui bărbat de 36 ani, din Lehliu Gară care la începutul lunii iunie a.c. şi-ar fi lovit şi ameninţat concubina.

Poliţiştii l-au reţinut şi depus pe bărbat pentru 24 ore în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând ca astăzi să fie prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară cu propunerea de arestare preventivă.

 

 

Arestat preventiv pentru tentativă de omor

 

Poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au pus în executare în ziua de 26 iulie 2016 un mandat de arestare preventivă emis de Curtea de Apel Bucureşi pe numele unui bărbat de 27 ani, din Curcani.

Faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi lovirea sau alte violenţe.

Bărbatul a fost depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

TURNUL DE APAContinuam azi cu un capitol ce prezinta amanunte despre cine a fost ALEXANDRU MARCULESCU-autorul primei monografii despre Oltenita,publicata in 1930 !!                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      Pe prima pagină a cărţii sale, Mărculescu scrie, în partea de jos:
„Colegilor mei fondatori, primii absolvenţi
(1927) ai liceului din Olteniţa,
dragoste de coleg şi prieten”.
In lucrarea de faţă am să prezint cititorului lista absolvenţilor, iar după absolvirea liceului, drumul urmat
de fiecare în viaţă, profesia aleasă şi alte detalii. O parte din aceşti absolvenţii ai primei promoţii de liceu, din
care pe câţiva i-am cunoscut şi eu, i-am urmărit şi chiar am intrat în posesia unor fotografii făcute pe scările
de la intrarea principală a liceului, cu ocazia unor reîntâlniri, după mai multe decenii de la absolvire. Pentru a
mă edifica mai bine, am făcut cercetare încruţişată între fotografii, înscrisurile făcute pe verso acestora şi consemnările
din cartea de onoare a liceului.
La identificarea acestora am fost ajutat de doctorul Ilie Cernea, care i-a cunoscut pe toţi, care a locuit pe
strada Mihai Bravu la nr. 123 şi care a decedat la 8 septembrie 2002 în vârstă de 91 de ani, pe care-i împlinise
la 20 iulie – de Sântul Ilie.
In partea de sus, pe prima pagină a cărţii lui, Mărculescu scria:
Elenei (+), sora mea,
dragoste de frate.
In legătură cu această dedicaţie, mă văd obligat să-i aduc la cunoştinţa cititorului următoarele: mai întâi
că cele mai sincere date mi le-am procurat singur din înscrisurile şi de pe fotografiile de pe cruci, morminte şi
cavouri, din cimitir. După felul cavourilor, crucilor şi mormintelor, aşa cum este şi firesc, îţi poţi da seama de
41
puterea economică sau de poziţia în societate la vremea respectivă a celor înmormântaţi în locurile de veci respective.
In plus, îţi poţi da seama după felul în care sunt sau nu îngrijite, dacă cei înmormântaţi mai au sau
nu moştenitori.
Intr-una din peregrinările mele prin cimitir, nu puţine la număr, în spatele altarului bisericii, cam la vreo
30 de metri, în partea de sud-est, am găsit un loc de veci, mai deosebit, nu prea vizibil, din cauza unor tufe şi
crengi de liliac neînfrunzit – era în ziua de 20 aprilie 2001 – îngrădit cu un grilaj de fier solid – cândva, dar şi
acum – frumos, însă ruginit de intemperii şi de vreme, cu o cruce de marmură masivă, mare, albă, de aproape
doi metri, cu o fotografie clară, cu marginii aurii, ovală, bine conservată, cu o fată tânără, bine făcută, frumoasă,
înaltă, cu un păr bogat pe spate, îmbrăcată într-o rochie albă, cu un şir lung de mărgele din perle, cu cercei în
urechi, cu ciorapi albi şi pantofi cu toc înalt. Sub această fotografie deosebită, cu litere-vizibile, descifrabile,
(cândva aurite), scria:
„Aici se odihneşte prea buna noastră soţie,
fiică şi soră
ELENA L. MISOC
născută
MĂRCULESCU
Decedată la 15 octombrie 1928
în etate de 18 ani.
Prin urmare, am descoperit că aceasta este sora lui Alexandru Mărculescu cu dedicaţia de pe monografie.
M-am bucurat nespus de mult, pentru că după acest mormânt am umblat foarte mult timp. Am început să
vorbesc singur cu mine, să mă întreb şi să-mi răspund. Dacă este vorba de Elena L. Mişoc, acest L. de mai sus
– dintre Elena şi Mişoc îl reprezintă pe Lăzărică Mişoc, pe care eu l-am cunoscut şi care până la aşa zisă
„naţionalizare” a avut atelier mecanic, situat pe strada-şoseaua portului, care în anul 2002 se numeşte bulevardul
Tineretului, nr. 179, unde locuieşte ginerele său, inginer agronom Ion Munteanu, căsătorit cu a doua
fiică adoptivă a lui Lăzărică Mişoc. Spun a doua fiică pentru că Lăzărică Mişoc, neavând copii, mai întâi a
înfiat tot o fată pe nume Jenica, pe care, fiind coleg de liceu, am cunoscut-o. Este născută în anul 1931 şi a decedat
în anul 1947, foarte de tânără când avea doar 16 ani.
Am identificat şi locul de veci al familiei unde este înmormântată, crucea purtându-i încă fotografia care
se menţine bine.
Dacă la 15 oct. 1928, când a decedat Elena L. Mişoc – născută Mărculescu – avea 18 ani, înseamnă că sa
născut în anul 1910, iar în anul 2008 ar fi avut 98 de ani. Prin urmare, de la decesul ei au trecut 80 de ani. Şi
ca să conchid, Elena L. Mişoc a fost prima soţie a lui Lăzărică Mişoc.
In felul în care se prezintă mormântul, fără urme de lumânări aprinse, neîngrijit, vizitatorului îi face impresia
că este un mormânt părăsit, abandonat, fără stăpân, sau cu pretenţii de proprietar. Curios este faptul că
peste acest loc de veci nu s-a băgat nimeni, probabil datorită măreţiei lui. De regulă, preoţii de la biserica cimitirului,
atunci când văd un loc de veci neîngrijit de mai multă vreme, îl consideră părăsit sau abandonat, deci
fără stăpân şi îl vând la alţi oameni interesaţi, pentru că în privinţa locurilor de veci este mare criză.
La 10 metri lateral, partea stângă de mormântul surorii lui Mărculescu, Elena (Lăzărică) Mişoc, se află o
importantă cruce încărcată de semnificaţie istorică. Există o fotografie încrustată în crucea de marmură de culoare
vânătă, sub care, suficient de vizibil, scrie:
S-a ridicat această cruce
în amintirea prea scumpului nostru
IONEL T. OMĂT (probabil Omet) zic eu,
în etate de 19 ani.
DECORAT CU CRUCEA DE RĂZBOI
mort pentru Franţa 15/18 sept. 1915
SOUAIN (MARNE) FRANŢA.
Fie-i memoria eternă.
Iată că noi olteniţenii, putem să ne mândrim că avem eroi căzuţi în Bătălia de la Marna (despre care am
învăţat de la istorie) la vârsta de numai 19 ani. Prin urmare, dacă în anul 1915 când a murit avea 19 ani,
înseamnă că s-a născut în 1896, iar în anul 2008 a împlinit 112 ani de la naştere. Nu este exclus să fi fost chiar
copil de trupă.
In ziarul Adevărul de luni 6 septembrie 2004 pagina 13, a apărut articolul intitulat „TREI SOLDAŢI
ROMÂNI PARTICIPĂ LA COMEMORAREA BĂTĂLIEI DE LA MARNA. Iată conţinutul acestui articol:
„Trei militari angajaţi pe bază de contract în Regimentul 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazu” din Bu-
42
cureşti, participă la acţiunea de comemorare a 90 de ani de la bătălia de la Marna. Comemorarea se desfăşoară
în perioada 3-6 septembrie 2004 în localitatea franceză Mondement, cu invitaţi din zece ţări ale lumii.
Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, cei trei reprezentanţi ai Armate Române – caporalii Ionel
Ogrezeanu, Răzvan Manolache şi Lucian Dinescu – “ au fost selecţionaţi din rândul celor mai destoinici militari
ai regimentului”. Prima bătălie de pe Marna (5-12 sept. 1914), comemorată în aceste zile, s-a desfăşurat cu
participarea a circa două milioane de oameni. Armatele franco-britanice, conduse de generalul Joffre, au oprit
atunci ofensiva trupelor germane, care ocupaseră deja Belgia şi nordul Franţei şi ajunseseră la 48 de kilometri
de Paris” (Mihai Diac). Anexez alăturat articolul respectiv din jurnal.
Ionel T. Omăt (Omet) a fost frate cu Marin Omet (cunoscut la vremea lui sub numele de Marin Iepuraru),
a avut o cârciumă, pe strada gării, actuala Republicii, pe colţ, în partea de vest a grădinii publice, vizavi de
teatru comunal, care în partea de vest se învecina cu casa cismarului Iancu Crângaşu, bunicul scriitoarei Andreia
Raicu, care a scris cartea despre Olteniţa, intitulată „Valsul Dimineţii”.
Odată cu venirea la putere şi ascensiunea rapidă a regimului comunist, majoritatea intelectualilor din
Olteniţa, ca să-şi piardă de urmă şi să scape de prigoana dezlănţuită împotriva lor, pentru că nu îşi găseau locul
în noua societate, a trebuit să-şi părăsească oraşul natal. Aşa a procedat şi Alexandru Mărculescu, care până la
urmă a fost totuşi depistat de securitate prin metode şi mijloace specifice şi privat de libertate o perioadă de
timp, cu toate că Mărculescu nu a făcut nici un fel de politică.
Tatăl său, nea Ţică Mărculescu, înaintea fiului său, deja fusese luat în vizorul securităţii. Ţică Mărculescu
nu fusese înscris în nici un partid însă, se ştia că era împotriva comuniştilor. De motive de acuzare nu ducea
lipsă pentru că, dacă nu existau, ele se inventau.
Aşa se face că Alexandru Mărculescu a decedat în Bucureşti la 15 noiembrie 1971, la vârsta de 64 de ani,
iar despre decesul lui, la Olteniţa, nu a avut cunoştinţă nimeni nici până în ziua de azi, cu excepţia Biroului
stării civile al primăriei Olteniţa şi a mea, care i-am cercetat cazul.
Iată cum regimul comunist a intenţionat şi a reuşit, prin exponenţii săi, sa-i împrăştie pe intelectuali în
toate părţile ca pe puii de potârniche, pentru a nu le da posibilitatea să fie la un loc, să se ajute între ei sau să
se solidarizeze.
Lucrarea sa „Olteniţa-studiu album monografic”, intenţionat din neglijenţă, nepăsare sau necunoaştere, a
fost complet dată uitării în timpul regimului comunist, şi chiar după revoluţia din decembrie 1989, nu s-a bucurat
de atenţie din partea autorităţilor. Nu-i mai puţin adevărat că nici primarii, nefiind din Olteniţa de mai
mult timp poate că nu aveau cunoştinţă de această carte.
Principalii exponenţi ai structurilor puterii comuniste, în speţă primii secretari, comandanţii de securitate
şi miliţie, cu puţină ştiinţă de carte, preşedinţi de tribunal, procurori şefi, nefiind cu nimic legaţi de oraş, nu
aveau nici un fel de interes ca populaţia autohtonă să cunoască modul de viaţă şi desfăşurarea firească, normală
a acesteia, înainte de 23 august 1944.

 

 

POLITIA-ARESTARIPoliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Grădiştea au reţinut în ziua de 25 iulie 2016  doi tineri din comuna Vlad Ţepeş bănuiţi că şi-ar fi agresat fizic doi consăteni.

În seara de 11 iulie a.c. în timp ce se aflau pe raza localităţii de domiciliu cei doi tineri în vârstă de 19, şi respectiv 23 ani, pe fondul unui conflict spontan au agresat fizic două persoane.

Cercetările au fost demarate de îndată de poliţişti în ziua de 25 iulie a.c. probându-se activitatea infracţională a acestora.

Tinerii bănuiţi de săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi loviri sau alte violenţe au fost reţinuţi de poliţişti pentru 24 de ore, fiind depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Astăzi urmează să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunerea de arestare preventivă.

 

 

Lehliu Gară- Condamnat la 2 ani pentru furt

 

Poliţişti Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au pus în executare în ziua de 25 iulie 2016 un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Judecătoria Babadag pe numele unui bărbat de 32 ani din oraşul Lehliu – Gară, judeţul Călăraşi.

Bărbatul, condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat a fost depus în Penitenciarul Slobozia pentru executarea pedepsei.

S2890005REMEMBER CU PRIVIRE LA PRIMUL AUTOR ŞI PRIMA LUCRARE DESPRE
ORAŞUL OLTENIŢA ALEXANDRU I. MARCULESCU „OLTENIŢA – STUDIU
ALBUM MONOGRAFIC”

La biroul stării civile al Primăriei oraşului Olteniţa, am constatat că în registrul stării civile pentru născuţi
pe anul 1907, la numărul 86 din luna mai ziua 22, marţi, la orele 9, scrie:
„ALEXANDRU ION I. MARCULESCU născut la 22 mai 1907, marţi, alaltăieri la orele 9
dimineaţa în strada Mihai Bravu nr. 65 Olteniţa. Act de naştere al copilului Alexandru de sex bărbătesc,
ortodox, de naţiune şi protecţie română, născut alaltăieri pe la orele 8 dimineaţa la locuinţa părinţilor
săi cu nr. 65 din strada Mihai Bravu, fiul legitim al domnului Ion I. Marculescu de 26 de ani, plugar
şi al doamnei Ilinca de ani 24, menajeră, domiciliată în Olteniţa.
După declaraţia făcută de moaşa practicantă Chira Petre Stoian de 52 de ani, domiciliată în urba Olteniţa
care ne-a înfăţişat copilul; martori au fost Vasile Raicu de 50 de ani, plugar şi Mihai Farcaş de 60 de ani, fierar,
ambii, după ce li s-a citit împreună cu noi declaraţia.
Constatat după lege de noi Constantin C. Daniilescu primarul urbei Olteniţa şi ofiţer al stării civile”.
În acelaşi registru şi la acelaşi număr se află în partea de jos a formularului, o ştampilă roşie, dreptunghiulară
în interiorul căreia este făcută următoarea menţiune:
„Decedat la 15 noiembrie 1971 în Bucureşti.
Primăria Sectorului 5. Certificat de deces nr. 2266”.
Deci Alexandru I. Marculescu a murit la vârsta de 64 de ani, iar în anul 2007 a împlinit un secol de la
naştere. Tatăl său, arhicunoscut în Olteniţa a acelor ani sub numele de Ţică Mărculescu, care în anul 2007 a
împlinit 126 de ani de la naştere, l-am cunoscut personal, era un om bun, cumsecade, priceput la toate, săritor
în ajutorul oamenilor, a fost bun prieten cu tatăl meu. Ţin bine minte că, în ajunul Crăciunului din anul 1950,
nea Ţică Mărculescu, ne-a tăiat un porc rasa Basna de vreo 180 kgr. fiind ajutat de Gică Chirlomez, poreclit
de cei din generaţia lui „Gică Balamuc” pentru că era zburdalnic, a lucrat la Şantierul Naval Olteniţa, de unde
s-a pensionat în anul 1985, fiind născut la 1 februarie 1925. Pentru că porcul era exagerat de mare, nea Ţică
Mărculescu ne-a spus să punem într-o tingire două oale de vin, i-am dat la porc să bea, iar porcul, după ce a
terminat de sorbit vinul, a mai făcut vreo doi paşi şi a căzut pe o parte, întru-cât se îmbătase. Porcul a fost înjunghiat
doar de nea Ţică, nemaiavând nevoie de nici un ajutor.
Lucrarea „Olteniţa – studiu album monografic” i-a fost inspirată lui Alexandru I. Mărculescu, de lecturarea,
în anul 1923 a cărţii „Monografia oraşului Giurgiu” scrisă de I. Boldescu, când Alexandru Mărculescu,
licean fiind în clasa a V-a, urma cursurile liceului „Ion Maiorescu” din Giurgiu. Pentru cei mai puţin avizaţi,
arată că în anul 1923, clasa V-a, până în 1948, echivala cu clasa IX-a din zilele noastre, numerotare schimbată
în urma aşa zisei reforme a învăţământului din 1948 după modelul sovietic.
Aflăm de la Alexandru Mărculescu, că în frământatul an 1907, anul naşterii sale, un domn bine intenţionat,
pe nume Gheorghe Ioanid, a solicitat sprijin financiar Consiliului comunal al oraşului Olteniţa, pentru întocmirea
unei monografii a oraşului nostru, când primar era Christache C. Daniilescu. Prin urmare a mai existat
o preocupare şi intenţie în acest scop.
Din documentele vremii rezultă că pentru această problemă Consiliul s-a întrunit la 3 februarie 1907,
când a luat în discuţie solicitarea lui Gheorghe Ioanid. Ca în asemenea împrejurări, în funcţie de anumite interese
personale şi de nivelul intelectual al fiecăruia (probabil, dacă nu în mod cert, mulţi dintre ei, nici nu
prea ştiau cei aceea o monografie) părerile consilierilor au fost împărţite, şi cum majoritatea nu erau intelectuali,
mai mulţi au fost împotrivă decât pentru, problema ulterior a fost uitată, neglijată şi abandonată, astfel că acordarea
sprijinului solicitat s-a amânat de la sine. In acest fel s-a irosit efortul unui om intelectual de bine. Iată
deci consecinţele nepăsării, neglijenţei şi delăsării, care şi-au pus amprenta asupra unui om bine intenţionat,
care a depus eforturi spre a lăsa generaţiilor viitoare, mărturii reale despre oraşul nostru, când încă existau
chiar foarte mulţi martori oculari, iar unii dintre ei, mai bătrâni, au fost chiar autorii multor lucruri bune.
Aflându-se mai aproape în timp de atestarea documentară şi de fondare a localităţii noastre, ar fi elucidat,
printre altele şi etimologia oraşului „Olteniţa”, în legătură cu care a continuat să se facă tot felul de speculaţii,
supoziţii, deducţii şi presupuneri, problemă asupra căreia în mod fundamental, îmi voi spune şi eu părerile pe
baza propriilor documentări, fără pretenţia şi certitudinea că am elucitat integral cazul în speţă. Ceea ce pot
32
afirma cu certitudine este că numele oraşului nostru nu provine de la Olteanu (Oltean) Niţă şi aceasta dintr-o
seamă de considerente.
Nu este în intenţia mea de a mă repeta, însă vreau numai să insist şi să scot în evidenţă, ce înseamnă
delăsarea şi cât de păguboasă este, pentru societate în general şi pentru prima instituţie în special, care este
primăria. A nu ne cunoaşte trecutul, înseamnă că nu ne interesează şi, pe cale de consecinţă, ocupăm nişte
funcţii faţă de care nu avem vocaţie, interes sau chemare. Această problemă în ansamblu ei şi cu consecinţele
pe care le generează, trebuie să constituie o lecţie de neuitat, atât pentru actualii cât şi pentru viitori primari şi
consilieri spre a nu se mai reedita.
Asemenea intenţii de a scrie o lucrare despre oraşul natal cu caracter monografic, nu este la îndemâna
oricui, astfel că exponenţii autorităţilor trebuie să le înţeleagă şi să le trateze cu seriozitatea şi importanţa care
se cuvine, mai cu seamă că ei nu pot lipsi dintr-o asemenea lucrare, pentru că, de bine de rău, au reprezentat
şi au condus destinele oraşului o anumită perioadă de timp. Ei rămân în memoria concetăţenilor atâta vreme
cât merită să fie ţinuţi minte, în funcţie de faptele şi comportamentul faţă de oameni, dar mai ales, de realizările
ediliar-gospodăreşti, cum şi de modul în care au rezolvat doleanţele cetăţenilor.
Practica a dovedit că, în general, primarii, sunt victimele promisiunilor neonorate, cum şi modul cum
sunt reprezentate şi susţinute interesele cetăţenilor.
Alexandru Mărculescu, recunoaşte că lucrarea sa, o datorează în măsură covârşitoare, profesorului său
din facultate, reputatul om de ştiinţă, savantul Simion Mehedinţi, care, citindu-i lucrarea, a fost satisfăcut şi
plăcut impresionat, îndemnându-l să o tipărească.
Eu – şi ca mine multe generaţii, până în anul 1949, am învăţat în liceu, geografia, avându-l ca autor de
manual pe Simion Mehedinţi. Doctorul Ilie Cernea mi-a spus că l-a avut profesor în facultate. Prin urmare,
prima lucrare monografică – un fel de biblie a oraşului – este valoroasă şi pentru că a primit girul savantului
Simion Mehedinţi. De la doctorul Ilie Cernea şi de la alţii în vârstă, ştiu că Alex. I. Mărculescu deşi a avut
două facultăţi, totuşi a profesat pe cea de drept, respectiv avocat pledant la Tribunalul din Bucureşti. De altfel
însuşi autorul, pe coperta din faţă a lucrării, sub numele său, menţionează; licenţiat al Facultăţii de Litere din
Bucureşti, iar la pagina 91 se specifică; „Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti”.
Prin urmare, olteniţeanul nostru Mărculescu, face parte din categoria intelectualilor de marcă ai vremii
întrucât, nu era mulţi care, în urmă cu peste şapte decenii era posesorul a două diplome de studii superioare,
curs de zi.
De asemeni din primii cursanţi, primii elevi ai gimnaziului Olteniţa înfiinţat în 1919, transformat apoi în
liceu, concomitent cu trecerea elevilor dintr-o clasă în alta. Astfel că în anul 1923, primii absolvenţi ai gimnaziului
au trecut în clasa a V-a de liceu, a VI-a, a VII-a şi tot aşa, încât în anul 1927 apare prima promoţie de
absolvenţi ai liceului „Constantin Alimăneşteanu”, considerată promoţia de aur. Primii elevi înscrişi ai gimnaziului
devenit liceu, au fost la început în număr de 40, din care numai 15 au reuşit să absolve liceul, rezultând
că 62,5% s-au exclus singuri, neputând face faţă cerinţelor, mai întâi sub raport intelectual şi apoi material.
Faptul că Alexandru Mărculescu a absolvit liceul în anul 1927, când a susţinut examenul de bacalaureat
– şi acesta nu la Olteniţa, ci la Bucureşti – pe care bineînţeles că l-a luat, nu oricum, apoi că la mai puţin de o
lună a susţinut examenul de admitere la Facultate în Bucureşti pe care a absolvit- o în 1932, când mai bine de
jumătate din profesorii universitari pe care i-a avut, erau titulari de manuale după care-şi ţineau cursurile, iar
în acelaşi an i-a apărut şi lucrarea „Olteniţa – studiu album monografic” editată la Institutul de Arte Grafice
„E. Mariv”, care avea sediul pe bulevardul Principele Mircea nr. 10 Bucureşti, acesta confirmă că la monografie
a lucrat pe timpul studenţiei, iar în momentul publicării avea 25 de ani.
Lucrarea, de o amplă complexitate pentru aceea vreme, cu caracter de pionierat, conferă în mod incontestabil
o erudiţie prematură autorului care, folosind un stil clar, dar concis, prin simplitatea lui, a fost şi a
rămas accesibil oricărui nivel de cultură şi în egală măsură, plăcut cititorului.
Abordează în mod convingător o gamă largă de probleme, se sprijină în permanenţă pe argumente şi nu
părăseşte niciodată respectul faţă de adevăr. Cartea constituie o veritabilă frescă a vieţii economice, sociale,
instituţionale şi mai ales morale a oamenilor din perioada de început, concomitent cu momentele, condiţiile şi
împrejurările în care a luat fiinţă oraşul nostru.
Sigur că expresia posesivă „oraşul nostru” nu are aceeaşi valenţă şi relevanţă pentru toţi cetăţenii lui, întrcât
aşa cum este firesc, pentru fiecare există un singur loc natal, scump, de neuitat şi inconfundabil, unde a
văzut lumina zilei pentru prima dată, unde a învăţat să meargă singur în picioare
aceasta constituind prima formă de independenţă – şi unde şi-a trăit copilăria, această primă, scurtă dar şi cea
mai frumoasă perioadă din viaţă la care, cu nostalgie, fiecare dintre noi, ne gândim tot mai mult, odată cu trecerea
timpului.
33
Fiecare dintre noi, coborând în timp, cu imaginea minţii, ne aducem aminte în primul rând de părinţi,
fraţi, surori, de evenimente, fapte şi întâmplări, petrecute în vremuri îndepărtate care nu se mai întorc niciodată.
Lucrarea lui Alexandru Mărculescu poate fi interpretată şi ca un fel de certificat de naştere retroactiv al
oraşului, separat de mesajul transmis generaţiilor prezente şi viitoare, cu privire la evoluţia de ansamblu a factorilor
de influenţă a oraşului şi locuitorilor săi. Cartea se constituie şi ca o sursă de inspiraţie, baza fundamentală
a celorlalte încercări şi lucrări despre Olteniţa de mai târziu, mai mult sau mai puţin reuşite. Ca subiect
a constituit şi lucrări de licenţă, e drept, destul de puţine.
Bazat pe aceste considerente, susţin cu convingere că lucrarea „Olteniţa – studiu album monografic” din
punctul meu de vedere, pe deplin justificat, ar trebui să o considerăm drept o carte de căpătâi a oraşului nostru
şi ar merita chiar să fie retipărită, exact în forma în care se află.
În aprilie 2008, cartea a împlinit 76 de ani del a apariţie şi fără exagerare, cred că 75% din actuala populaţie
a oraşului nostru, nu a auzit de ea, ori, aşa cum este cazul celor mai în vârstă, care se împuţinează de la o zi la
alta, cred că au uitat-o.
În privinţa autorului ei, Alexandru I. Mărculescu, cred că problema comportă analiză şi cred că merită să
fie declarat cetăţean de onoare al oraşului în care s-a născut, unde a învăţat şi pe care, concret, a demonstrat
că l-a iubit, iar numele lui să fie atribuit unei şcoli sau străzi, pentru că şi aşa, în Olteniţa
şi mai ales în cea considerată de unii, rurală – există o serie de străzi cu denumiri generice, formale. Similar
cred că ar trebui să se procedeze şi cu o serie de oameni de valoare ai oraşului, pentru că slavă Domnului, am
avut şi încă avem destui care au făcut cinste oraşului, judeţului şi chiar ţării. Tocmai datorită acestor considerente,
de o bună parte din aceştia mă voi ocupa în lucrarea de faţă.
De la doctorul Ilie Cernea ştiu că Alexandru Mărculescu a fost coleg de gimnaziu, de liceu, de clasă şi de
bancă cu fratele său mai mare, Marin Cernea doctorand, profesor de limba germană şi filosofie.
IMPORTANŢA COVÂRŞITOARE A VALORII LUCRĂRII
„OLTENIŢA – STUDIUL ALBUM MONOGRAFIC”
SCRISĂ DE ALEXANDRU MĂRCULESCU
În prefaţa lucrării menţionate mai sus, autorul, cu caracter de recunoştinţă, precizează; „Olteniţa – studiul
album monografic” luând forma tiparului, se datorează în mare măsură profesorului meu domnul Simion
Mehedinţi care, citindu-mi lucrarea, m-a îndemnat a o tipări”. Determinat de sfaturile D-sale ce mi-au fost de
un real folos, îmi permit pe această cale a-i aduce respectuoase mulţumiri”.
De la doctorul Ilie Cernea ştiu, că Mărculescu i-a înmânat personal cu dedicaţie, un exemplar din lucrarea
sa, profesorului Simion Mehedinţi care a fost adânc impresionat de efortul şi de gestul fostului lui student.
Prin urmare, prima monografie a oraşului Olteniţa, a fost tipărită nu numai cu asentimentul dar şi îndemnul
savantului Simion Mehedinţi, om cu o vastă cultură de talie europeană, care a trăit în perioada 1869-1962,
adică 93 de ani. Din această cauză consider că acest om de o vastă cultură trebuie prezentat cititorului din motive
inserate mai jos.
Dar, pentru că i-a fost dat să trăiască şi în timpul regimului comunist, profesorul Simion Mehedinţi nu
putea fi scutit de prigoana comunistă şi a comuniştilor, aceşti exponenţi ai răului şi prostiei, încât la un moment
dat, omul de rând este tentat să creadă – cum de altfel chiar a şi fost – că în doctrinele comunismului, unul din
obiectivele sale a fost chiar anticulturalismul.
Pentru că autorul moral al lucrării lui Alexandru Mărculescu a fost omul de ştiinţă Simion Mehedinţi,
conştiinţa nu-mi permite să trec cu vederea suferinţele acestui mare savant, îndurate sub regimul dictaturii comuniste,
dar mai ales Testamentul spiritual al profesorului Simion Mehedinţi Şi Rugăciunea din urmă – şi
aceasta pentru că profesorul a fost una din marile şi celebrele personalităţi din galeria marilor oamenilor de
ştiinţă ai ţării.       VA URMA !

 

politia rutiera 4În această săptămână, Poliția Română desfășoară acțiunea TRUCK&BUS   pentru verificarea legalității transporturilor rutiere de persoane și mărfuri, în cadrul Calendarului Operaţiunilor TISPOL.

Activităţile de control se desfăşoară simultan în toate statele membre ale U.E., conform Planului de operaţiuni al Organizaţiei Poliţiilor Rutiere din Europa (TISPOL), pentru prevenire a accidentelor rutiere grave.

În perioada 25 – 31 iulie a.c., Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române coordonează, la nivel naţional, o acţiune pentru reducerea accidentelor rutiere produse, în special, din cauza nerespectării normelor rutiere de către conducătorii autovehiculelor destinate transportului public de persoane și de către conducătorii autovehiculelor destinate transportului de marfă.

Activitatea se desfăşoară în conformitate cu Planul de operațiuni al Organizației Polițiilor Rutiere din Europa (TISPOL), la care România este parte şi are ca scop prevenirea încălcării normelor rutiere privind transporturile rutiere de mărfuri şi persoane, pentru prevenire a accidentelor rutiere grave.

În cadrul acțiunii vor fi verificate autovehiculele destinate transportului public de persoane cu capacitatea de transport mai mare de 8+1 locuri şi cele destinate transportului de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone.

Activitatea vizează depistarea transporturilor ilicite de mărfuri şi persoane, prevenirea conducerii vehiculelor sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, purtarea centurii de siguranţă, respectarea perioadelor de conducere şi de odihnă, a dimensiunilor de masă şi gabarit, deţinerea certificatului de competenţă profesională şi a documentelor de transport, a inspecţiei tehnice periodice şi a asigurării obligatorii de răspundere civilă.

angajareComunicat de presă

7032 șomeri înregistrați în luna iunie a acestui an, în evidența AJOFM Călărași

 

La sfârşitul lunii iunie 2016, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Călăraşi a fost de 6,74 %, cu 0,11 puncte procentuale mai mare faţă de cea din luna mai a acestui an.

Astfel, la data de 30 iunie 2016, în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași erau înregistrați 7032 şomeri, din care 3006 femei. Dintre aceștia, 700 persoane au beneficiat de indemnizație de șomaj, iar alte 6332 persoane au fost înregistrate ca șomeri neindemnizați.

Şomajul s-a menţinut mai ridicat în rândul bărbaţilor, aceştia reprezentând 58% din totalul şomerilor înregistraţi.

În ceea ce privește mediul de proveniență, ponderea cea mai mare o au şomerii din mediul rural (80%), deoarece oferta de locuri de muncă vacante este concentrată, în principal,  în mediul urban,  iar persoanele din mediul rural au venituri reduse , fapt care le îngreunează posibilitatea de accesare a unui loc de muncă la distanță.

Ponderea cea mai mare a şomerilor se înregistrează în localitaţile: Curcani, Chiselet, Șoldanu,  Sărulești , Luica și Gălbinași.

 

Compartimentul  Comunicare şi Secretariatul Consiliului Consultativ

Azi,lecturand capitolul pe care il prezentam mai jos,cititorul va gasi lucruri inedite si nestiute despre OLTENITA-despre oamenii si faptele petrecute pe aceste meleaguri—OLTENIŢA LA RĂSCRUCEA ISTORIEI
Este de neconceput că cineva să nu vorbească mai întâi despre Olteniţa rurală despre care avem deja date
că există de peste o jumătate de mileniu şi apoi despre Olteniţa urbană – oraşul Olteniţa – care ştim neîndoielnic
că a fost fondat la 23 Aprilie 1853, fără a aduce în discuţie situaţia controversatei cetăţi Daphnes cu privire la
situarea ei, pentru că în ceea ce priveşte existenta acesteia nimeni nu o contestă.
Istorici, cercetători, oameni de stiinţă, prin documentele, însemnările, studiile şi hărtile lor par a indica
faptul că această cetate de o importantă istorică covârşitoare, s-ar fi aflat în preajma locurilor de confluenţa
râului Argeş cu Dunărea, insă oricum pe teritoriul Daciei.
Oameni importanţi, de ştiinţă în domeniu, care au cercetat insistent, cu foarte mult timp în urmă această
problemă pe care au situat-o în centrul preocupărilor lor, au ajuns la concluzia că în vremea veche, aceasta
cetate s-a numit – după Procopius – Daphnes sau Daphnae.
Poziţia ei urma să fie căutată pe malurile stângi şi înalte ale văii Dunării, întru-cât în timpul primei sale
existenţe, se crede că Dunărea trebuie să fi curs cu mult mai spre nord de locul pe care-l ocupă în zilele noastre,
talvegul său.
Tot oamenilor de stiinţă le datorăm constatarea că Dunărea se apropie – în timp – din ce în ce, de terasa
bulgară, spre sud.
Nisipurile aduse de Argeş şi Dâmboviţa, reunite, au contribuit la mărirea uscatului ce desparte Dunărea
de malul stâng, cum şi la mutarea gurii Argeşului mai către vest. In această privinţă dau destule detalii în
lucrare despre Argeş, pe care le consider pertinente, mai cu seama că, urme despre cursurile acestuia, în urmă
cu mai bine de un secol, incă se mai păstrau, iar Argeşul, prin capriciile sale, în permanenţă, a fost imprevizibil.
Numele de Daphnes, fara îndoială apartine, fie religiei păgâne (Daphne, nimfă iubită de Apollon si schimbată
în laur de mama sa, Pământul, spre a nu fi prinsă de el) ceea ce pare a fi mai natural, fie cuvântul elen
daphne, care înseamnă laur, din cauza posibilităţii creşterii – altădată – a acestei plante în aceste locuri.
Este probabil ca această cetate să fi existat chiar pe vremea dacilor, mai cu seamă că unii scriitori, sustin
că şi pe timpul lor era aici scaunul unei episcopii a religiei dacice.
(Dupa Radu Vulpe, în lucrarea “De la Dunăre la Mare “ toate popoarele din jurul Daciei îşi cunosc
126
data când au devenit creştine, cu anul şi uneori chiar ziua, căci toate au adoptat noua religie târziu, se
pare, din calcule politice, minuţios chibzuite. Poporul nostru însă n-o poate preciza deoarece n-are
certificat de botez. S-a născut creştin, în mod spontan, odată cu formarea romanităţii sale, la a cărei
desăvârşire creştinismul popular şi-a adus contribuţia cea mai de seamă).
Câtva timp după apariţia creştinismului, un templu creştin a fost ridicat aici din iniţiativa Sfintei Gauţia,
soţia magistrului acestei cetăţi.
*) „Primul templu creştin ridicat aici pare sa fie datorat iniţiativei private, înaintea Marelui Constantin
şi anume Sfânta Gauţia. Născută la Durostor la 320, a fost încă din tinereţe iniţiata în misterele
creştinismului şi deveni împreuna cu fratele său, ce era tribun, o zeloasă apărătoare a doctrinei ce avea
să schimbe atât de radical faţa lumii”.
După moartea fratelui său, rămasă probabil fără protector, a fost aşa de mult persecutată de Capitolin,
prefectul Durostorului, încât a fost nevoită să abandoneze locul natal şi trecând Dunărea s-a stabilit
la Constanţionla ( Dafne ) la gura Argeşului. Prin urmare iată că ne apropiem de un punct bănuit
de noi.
Virtuţile sale au fost uşor şi repede apreciate de magistrul acestei cetaţi, cu care s-a căsătorit. Creştin
şi el, ei n-au îndrăznit să practice făţiş sfintele doctrine şi să zideasca chiar un templu. Optsprezece
ani de o exemplară căsnicie al cărui fruct a fost sfânta Doclida, părea să fi trecut ca o zi, când bărbatul
său muri. Iugurich, unul din capii barbarilor de la Dunăre, care cunoscuse pe soţul Gauţiei, după
moartea lui, veni să tulbure liniştea creştinilor din Daphne. Sub motiv că adunările în bisercă erau îndreptate
împotriva autorităţii sale, el ordonă închiderea templului şi interzicerea adunării creştinilor.
După ce aruncă mai mulţi în închisoare, într-o duminică Iugurich a închis templul în care se aflau
creştinii şi-i dă foc. Unii au scăpat dar 26 au ars de vii. Sfânta Gautia şi fiica sa, care n- au mers în
acea zi la biserică, scăpând, au trecut Dunărea şi au venit din nou în cetatea natală, Durostorum, unde
a şi murit în braţele ficei sale, fiind îngropată în acea biserică pe care singură o zidise (26 martie este
şi ziua pe care o serbează biserica )”.
Constanin a înfrumuseţat acest oraş zidindu-i o cetate pentru asigurarea trecerii. Ea lua numele de Constantiola.
După moartea marelui împărat, barbarii de la Dunăre au început să se mişte. Iugurich, unul din capi lor
– ( aşa cum am arătat în digresiunea de mai sus ), a ars templul cu 26 de creştini, ce se aflau în interior în rugăciune,
restul au scăpat cu fuga. Nu mult timp după aceea, biserica rezidându-se a devenit o frumoasă episcopie,
fiind considerată a doua din Dacia. Tocmai de aceea am menţionat mai sus despre importanţa covârşitoare a
acestei cetăţi.
In trecerea lor, hunii au distrus-o, aşa cum a procedat şi cu vecina sa, Transmarisca.
Justinian însă le rezidi pe amândouă, restabilind episcopatul Daciei australe.
Poziţia acestui oraş, graţie “Tabelului lui Peutinger şi Itinerariului Antoniu, este determinată cu
precizie matematică la gura Argeşului “.
Pe harta alăturata care reprezintă harta Daciei postaureliene ( secolele III – VI) sunt însemnate
denumirile Constantiola Daphnae cum şi semnul de trecerea Dunării în Transmariasca.
Cu privire la faptul că biserica rezidită a devenit o frumoasă episcopie, a doua din Dacia, este de menţionat
că:
„Către începutul secolului al IV-lea, strălucea – se spune – la Alba Iulia – Mitropolia numită a Goţiei,
în capul căreia se afla mitropolitul Teofil, acela care împreună cu preotul Ulfila, a subscris din partea
bisericii dacilor, toate actele Primului Sinod de la Niceea. Acest sfânt palat, văzând depărtarea
scaunului său pentru românii din Dacia australă ( Muntenia ), sfinţi pe Ulfila, nepotul unui duce al
Daciei australe, episcopul acestei ţări, sub titlul de “ Episcop al Dafnelor “ şi-l instală la Dafne (Constanţiola)
în biserica rezidită, acea în care arsese cei 26 de martiri.
Ulfila, episcopul Dafnelor care cunoştea bine limba goţilor, a scris şi a tradus, deşi cu litere latine,
multe cărţi, scriptură şi altele. Putem spune că episcopul Dafnelor a fost unul din acei care a contribuit
mult la creştinarea goţilor. Ulfila a trcut, după moartea lui Teofil, la Mitropolia Alba Iulia sfinţindu-l
în locu-i pe unul din discipolii săi.
In această localitate a strălucit prin virtuţile şi bravura sa, un duce român, vărul lui Ulfile, Nikita,
care prins şi torturat de barbari a murit trecându-se între sfinţi ( Vezi „Vieţile Sfinţilor“).
Acum, după cum am arătat chiar la început, prima sursă care atestă documentar existenţa localităţii
Olteniţei rurale, este înscrisul domnesc al lui Neagoie Basarab din data de 13 aprilie1515 – când se pomeneşte
127
numele de OLTENITZA. Sigur că această localitate există – incontestabil – înainte de această dată fiindcă nicio
aşezare omenească nu apare, aşa, întâmplător, peste noapte.
Cu privire la stabilirea poziţiei localitaţii noastre potrivit tabelei lui Peutinger, cu precizie la gura Argeşului,
sunt de facut următoarele menţiuni
*) Hesiod aminteşte de râul Ardeskos – pentru că Argeşul nu s-a numit de la început Argeş – fără indicarea
ţării prin care curge. Halling în “ Geschichte der Deutschen, I. 67 “ şi Schuller în
“Siebenburgen vor Herodot ….. etc. Wien 1855, pag. 101 “. Il identifică cu râul Argeş; fără cuvânt,
pentru că el ar putea fi prea bine Artiskos din ţara Odrysilor ( Herodot. IV. 92) sau Ordissos din Sciţia ( Herodot
42,92 – dupa Grigore Tocilescu ).
Haşdeu însă este de altă părere; El zice că “Marisca “ se numea în câmpie şi Argaş, în cursul său superior
Waiillant (La Roumanie, I, pag. 85 ) crede că Dâmboviţa s-ar fi numit Marisca”.
La 8 iulie 1737, Constantin Mavrocordat domnul Munteniei a părăsit Doian, la două ore de Giurgiu, unde
fugise de frica nemţilor şi a venit la Olteniţa. El dăduse ordin să se ducă în cetatea Giurgiului, la adăpost
tunurile ce le avea, dar oamenii n-au ascultat de domnitor a cărei autoritate scăzuse şi au dus tunurile la Bucureşti.
Auzind de intrarea nemţilor la Cotroceni, domnitorul părăsi şi Olteniţa şi s-a îndreptat spre ţărmul Dunării,
la gura Argeşului. Intenţia sa era ca în cazul unui atac inopinat, să treacă la Turtucaia, în care scop pregătise
la malul Dunării vasele necesare. Pentru o mai mare siguranţă, noaptea trecea Dunărea la Turtucaia şi numai
ziua sta pe ţărmul românesc.
La 23 iulie însoţit de câţiva turci, a trecut la Olteniţa, de aici a mers la Negoieşti unde era un paşe turc –
Ibrahim, cu care, după retragerea nemţilor a intrat în Bucureşti.
In luna mai 1771 pe când turcii de la Sursa (se bănueşte că aceasta e posibil să fie Zimnicea ) se îndreptaseră
spre Bucureşti un alt corp de militari turci de 4000 de oameni, trecând Dunărea, de la
Turtucoaia la Olteniţa, au năvălit peste partea locului dintre râurile; Argeş, Ialomiţa şi Negoieşti. Generalul
Revskoi s-a deplasat cu ajutorul colonelului Ponelman, ce comanda în acea zonă şi ajungând la timp, ruşii îi
bat pe turci şi-i gonesc peste Dunăre, luându-le toate tunurile, muniţiile şi proviziile ( A Comnen – Ipsilante,
pag. 513 ).
La 1773 Suvorov s-a prezentat pe malul stâng al Dunării, în faţa Turtucăii, cu intenţia de a trece fluviul.
El dispunea pentru această operaţiune de 17 vase, pe care le găsise pe Argeş. Cu ajutorul mai multor care de
boi, el le-a transportat în timpul nopţii, către un loc unde malul fluviului favoriza îmbarcarea. Cavaleria inamică
traversând Dunărea pe vase mari, atacă expediţia fără veste. După o luptă violentă turcii au fost siliţi să se retragă
pe celălalt mal.
In urma unei noi recunoaşteri, Suvorov, înaintă cu armata sa în lungul Argeşului, până la gura acestuia.
100 de carabinieri urmăriţi de cazaci au trecut fluviul înot, pentru a merge să incendieze Turtucaia. In revărsatul
zorilor, aceste trupe s-au înapoiat pe bastimentele turce, pe care reuşise să le captureze. (Campagnes de
Souwarow, Londres, cit. de Thival, pag.131 ).
Prin acest punct intrau domnii în ţară, când se întorceau de la Constantinopol spre a se urca pe tron.
In septembrie 1811, ruşii se temeau de o trecere a turcilor la Turtucaia. Debarcarea aici este uşoară şi de
la Turtucoaia la Piatra unde se afla Wagenburg şi de ambele părţi la podul de pontoane pe care ruşii îl aveau
la Negoieşti.
500 de cavaleri turci, hotărâţi, puteau să vină să ardă podul şi să răspândească groază până la Bucureşti.
Kutuzoff a luat măsuri strategice adecvate pentru a preveni acest pericol. El a retras din flotila rusească
8 bastimente pe care le-a dirijat,coborând pe Dunăre, în faţa oraşului Turtucaia. El a trimis la Chirnogi, pe ţărmul
drept al Argeşului, pe colonelul Grekov cu regimentul său de cazaci, instală pe generalul Hamper la Luica
şi coborând podul de la Negoieşti, detaşamentele lui Grekov şi Hamper s au întâlnit.
S-au dirijat trupe la Slobozia şi Călăraşi, spre a observa mişcările din Silistra.
In această cetate nu erau decât 3-400 de oameni înarmaţi cu câteva tunuri şi câţiva locuitori ocupaţi să
dreagă casele după război. La Turtucaia nu era decât un slab detaşament fără tunuri.
Câteva zile după trecerea lui Markov la Petroşani, Kutuzoff ordonă colonelului Grekov să treacă Dunărea
la Turtucaia. Această expediţie s-a dovedit inspirată pentru că, cu un regiment de cazaci şi 6 companii de infanterie
el a trecut Dunărea, ocupând Turtucaia şi noile retraşamente pe care le executaseră turcii. Paşa scăpă,
dar fiul său a fost prins. Pierderile de ambele parţi au fost neînsemnate.
In 1828 ruşii n-au putut executa trecerea Dunării, aproape de acest oraş din cauză că turcii se stabiliseră
bine în faţa lor la Turtucaia. De la 16 octombrie 1853 la 21 octombrie turcii au forţat Dunărea, concomitent,
în patru puncte;
128
de la Vidin la Calafat,
de la Rusciuk la Giurgiu,
de la Turtucaia la Olteniţa,
de la Silistra la Călăraşi.
Din aceste patru direcţii de atac, acelea de la Giurgiu şi Călăraşi nu erau decât simple diversiuni, fără
consecinţe. Celelalte erau operaţiuni strategice militare serioase.
Olteniţa, ocupată în forţă de Ismail Paşa, locotenentul lui Omar, se afla la 2-3 etape departe de Bucureşti.
La 23 octombrie el a fost atacat, dar în mai puţin de 48 de ore a ştiut să se acopere cu lucrări de campanie şi
să-şi amenajeze un fel de redută chiar în încăperile carantinei.
Mai mult decăt atât, linia sa de apărare era flancată de bateriile de poziţie instalate la estul Turtucăii, pe
malul drept. Malul stâng, jos, bălţit, impropriu manevrelor şi mişcărilor repezi, îi punea pe asaltatori, în toate
punctele, în poziţii dezavantajoase artileria şi cavaleria lor a intrat în noroi. Infanteria nu putea forţa redutele.
Intr-un cuvânt operaţiunile ruse nu au reuşit pierzând chiar 1200 de oameni. Pentru turci succesul a fost considerabil.
Omer Paşa ( croat de origine, numele său adevărat era de Mihai Lettas, fost cadet în regimentul austriac
de Ogulin ) ca om cu minte, nu voia să-l compromită. Dar s-a grăbit bine şi 10 zile în urma acestei acţiuni
reuşite el a executat o retragere voită, liniştită pentru că nu voia să rişte o acţiune generală, păstrând acest port
(Lhistoire de la guerre de Crimee par Camille Rousset. vol. I ).
Scopul trecerii lui Omer Paşa la Olteniţa şi în celelalte puncte era să ocupe milităreşte ceea ce pe cale
diplomatică îi era refuzat; Evacuarea Principatelor Române. Inaintarea unui corp rus în Oltenia spre a da mână
sârbilor şi celorlalţi slavi, grăbi trecerea turcilor la Calafat, Giurgiu şi Olteniţa.
Ruşii erau comandaţi de generalul Pavloff supranumit “cel brav “ şi sub comanda superioară a comandamentului
IV, generalul Danneberg, erau întăriţi la Olteniţa, considerat un sat.
In anul 1854 puterile centrale au somat Rusia să părăsească Principatele Române, iar aceasta drept răspuns
a dat ordin armatei sale să treacă dunărea împotriva Turciei.
La 12 martie 1854, o coloană militară rusă formată din 6 batalioane de infanterie, 8 tunuri şi un detaşament
de cavalerie, face o recunoaştere asupra unui ostrov situat pe Dunăre, în faţa Turtucăii pe care se aflau 1000
de turci (başbuzuci şi infanterie neregulată ). In noaptea de 12 spre 13 martie 1854 comandantul Turtucăii
primeşte o întărire de un batalion şi jumătate de infanterie, o companie de tiraliori şi 3 tunuri.
La 13 martie o coloană rusă cu 16 batalioane de infanterie, un regiment de cavalerie şi 24 de tunuri de
diferite calibre, s-a îndreptat spre ostrov pentru a-l cuceri. Toată artileria înainta cu 4 batalioane pe malul
Dunării, ce separa ostrovul de ţărmul stâng. Ruşii deschid un foc general de artilerie şi infanterie iar restul
coloanei se opreşte în afara bătăii tunurilor turceşti.
Planul lor era să forţeze artileria şi infanteria otomană pe care le credeau, ca în ajun, să nu reacţioneze şi
să stabilească un pod pentru a ataca ostrovul. Intind pontoanele dar artileria turcă distruge
sau 3 din acestea şi distruge podul în construcţie. Infanteria rusă s-a aruncat atunci în Dunăre pentru a ajunge
prin apă, însă adâncimea şi viteza apei face ca această tentativă să devină inutilă. Ei se retrag şi lasă aproape
2500 de morţi şi răniţi.
Văzând insuccesele atacului lor, au aşteptat întăriri pentru a relua din nou. Aceste mijloace sosind, au
atacat cu forţe superioare şi trec Dunărea pătrunzând în Dobrogea.
La finele lunei aprilie 1854 generalul locotenent rus Pavloff comanda în Oltenia următoarea armată; 8
batalioane, 8 escadroane şi 18 piese de tun.
Toate trupele din principate sub comanda generalului feldmareşal Paşchevici, principe de Varşovia, conte
de Ervian, se pregăteau pentru a asedia Silistra.
In zilele de 16 şi 17 martie 1854 flotila rusă coborâ pe Dunăre de la Giurgiu în jos cu 450 de oameni,
prădând satele şi porturile inamice, ajungând până la gura Argeşului.
In 1855 ruşii au făcut aici o retragere nestrategică şi au suferit un însemnat măcel, într-o luptă crâncenă
pe care au avut-o cu turcii.
Cadavrele soldaţilor ruşi au fost îngropate la biserica din centrul oraşului Olteniţa.
In timpul ultimului război anteposturile diviziei a-IV-a comandată de generalul Manu, care acopera Bucureştiul
din această parte, au susţinut un foc violent contra poziţiei întărite, cu tunuri mari, a Turtucăii, a anteposturilor
turceşti şi ale unui vas de război. O baterie română postată înapoia digului a susţinut în ziua de 28
aprilie o luptă crâncenă contra fortului Turtucaia şi a vasului care manevra, luând bateria în anfiladă.
Infanteria de ambele părţi ale Dunării întreţinea o ploaie de gloanţe. De la orele 4 la 8 seara românii au
avut trei răniţi iar turcii se pare că nici atât. In schimb, la Turtucaia s-au observat incendii, iar vasul s-a retras.
129
In zilele de 29 şi 30 aprilie, divizia a IV-a a trimis spre malul Dunării restul forţelor sale. Bravii săi vânători
au intrat în luptă. Au explorat mai întâi ostroavele de la Dunăre pe care le-a gasit neocupate de turci datorită
apelor mari.
Domnitorul Carol care se găsea mai tot timpul războiului acolo unde era pericolul mai mare, a recomandat
generalului, ca până la sosirea armatei ruse, acest oraş să fie menţinut cu orice preţ, trebuind să acopere, să
apere, împreună cu Giurgiu, capitala.
In ziua de 2 mai generalul dublând artileria din dosul digului a reînceput lupta. Tunurile ambelor maluri
secerau eroii celor doua neamuri. Tiraliorii postaţi în ostoavele păduroase şi pe ţărmuri, tulburau intervalele
dintre focurile de tun, pentru a lăsa impresia inamicului că acestea au un foc necontenit. La 4 – 16 mai, un vas
ce sosise de la Silistra şi luase poziţie, este silit să se retragă.
La 9 mai 1877 ruşii au ocupat Olteniţa, iar armata română părăsind-o, s-a retras spre apus remiţând
mai întâi oraşul – generalului Aller care l-a ocupat cu divizia a 32- a.
Turcii au bombardat deseori oraşul nostru, cu monitoarele sau bateriile lor de pe malul drept al
Dunării.
Cu ocazia acestor bombardamente a fost rănit la gât de un glonţ, generalul rus Ernroth, unul din miniştrii
de mai târziu ai principelui Bulgariei.
Bibliografie:
Mihai Drăghicescu; Istoricul principalelor puncte pe Dunăre, de la gura Tisei până la Mare şi pe coastele
Mării de la Varna la Odessa. Bucureşti 1943.
HARTA DACIEI POST AURELIENE (SECOLELE III – VI)
130
Pe lângă documentele scrise pe care le-am căutat şi efectiv le-am scotocit, pe unde am avut – sau mi s-a
dat posibilitatea – pentru că din acest punct de vedere m-am confruntat, aşa după cum de altfel mă aşteptam,
cu tot felul de invocări de motive, mai mult sau mai puţin plauzibile, de amânări, tergiversări, evitări, substituiri
şi promisiuni neonorate, în destule cazuri, cu lipsa de cooperare deschisă, şi o secretomanie inexplicabilă, cu
caracter de măsuri prudenţiale care îşi au originea în practica suspicioasă, misterioasă şi mentalitatea rămasă
de la regimul comunist şi care probabil că va dura mai multă vreme, după politologul cameleonist Silviu
Brucan alias Samuel Brukner, cel puţin douăzeci de ani, spre a nu deveni incomode unele constatări indubitabile
ale mele, referitoare la evenimente, fapte, ori persoane, cărora, din decenţă, am subscris să le păstrez anonimatul,
– m-am informat şi oral.
Dat fiind faptul că oraşul nostru în comparaţie cu toate oraşele port la Dunăre, din sudul ţării, istoriceşte
vorbind, este cel mai tânăr, în calitatea mea de cetăţean autohton veritabil, recunosc sincer că am beneficiat de
unele avantaje şi situaţii unice la întocmirea acestei lucrări.
Prin şi de la tatăl meu şi mama mea, născuţi în anii 1891 şi respectiv 1894, discutând în familie şi ascultând
şi eu, am aflat că – cu mulţi ani în urmă – în viaţa oraşului nostru s-au întâmplat multe
evenimente interesante.
De la părinţii lor, adică bunicii mei, Barbu şi Luxa Amu, născuţi în 1852 şi respectiv în 1853, adică exact
în anul în care s-a fondat oraşul nostru, părinţii mei aveau cunoştinţe despre lucruri întâmplate în Olteniţa, de
la înaintaşii lor, transmise prin viu grai povestite şi auzite în decursul anilor.
De la tatăl meu ştiu, că tatăl său, bunicul meu Barbu Amu avea cai şi mergea cu diligenţa poştală la Bucureşti,
făcând un drum, o dată pe săptămână. Pleca dimineaţa când se lumina din Olteniţa şi spre seară ajungea
la Bucureşti, după ce făcea câte un popas la Budeşti şi la Frumuşani, unde existau hanuri pe care aşa le
pomenise.
Pe atunci, spunea că în Bucureşti nu era nici un fel de restricţie, puteai merge cu caii pe orice bulevard.
După ce rezolva problemele cu poşta din Bucureşti, împreună cu delegatul însoţitor, care era factorul
poştal şi care avea armă, trăgea la un han, care, în acele vremuri, erau destule în Bucureşti.
Se odihneau şi ei şi caii – în număr de patru, o noapte, şi a doua zi, dimineaţa plecau din Bucureşti, făcând
aceleaşi escale ca la ducere, ajungând spre seară la Olteniţa.
Poştalionul – cum i se mai spunea atunci diligenţei – avea zile şi ore precise, de regulă miercurea, cunoscute
de oameni mai abitir decât mersul trenurilor de mai târziu.
Aceste reguli erau perturbate mai mult pe timpul iernii, când, pentru câteva zile, drumul Bucureştilor –
care şi aşa era destul de greoi – devenea efectiv inpracticabil.
Poşta a procedat în acest fel cu transportul coletelor de dimensiuni şi greutăţi potrivite şi al corespondenţei
în general fiind nevoită să folosească un asemenea mijloc de transport până au fost puse în funcţiune automobilele,
iar când a fost gata calea ferată şi dată în funcţiune şi gara, poşta a apelat în exclusivitate numai la serviciile
C.F.R.. Atunci transporturile se făceau zilnic, la ore fixe, iar trenul avea ataşat un vagon special de
masagerie, primul după locomotivă, care circula în condiţii sporite de siguranţă.
Date fiind condiţiile vitrege în care se făceau aceste transporturi cu diligenţa – ploi torenţiale, viscole,
furtuni, geruri năprasnice, nori de praf, îngheţ şi multe altele, la care se adăugau mii de zdruncinături, şoseaua
Olteniţa – Bucureşti neavând în toate locurile lăţimea necesară, nu exista încă două sensuri de mers, de locuri
de parcare netrecându-i la nimeni prin cap şi nefiind pietruită peste tot, bunicului meu, şubrezindu-i-se sănătatea,
a fost nevoit să renunţe la diligenţă după câţiva ani şi deci la naveta Olteniţa – Bucureşti.
In plus, deplasarea la Bucureşti devenise o problemă de curaj, riscantă chiar, pentru că începuse să-şi facă
apariţia hoţii de drumul mare.
Pe şoseaua Olteniţa – Bucureşti – căreia bătrânii îi spuneau drumul Bucureştilor – la un kilometru în partea
de nord a satului Gruiu, spre Bucureşti, există şi azi o vâlcea – care pe timpuri era mai adâncă, unde şoseaua
făcea două curbe, avea pe ambele părţi pădure neumblată, iar pe partea stângă un puţ mare, din care şi astăzi
mai există un budurloi de piatră. Locului i se spunea pe timpuri “ Valea Hoţiilor “, iar în zilele noastre “Legniţa”.
Acolo, pe vremuri, în momentul în care căruţele încărcate cu marfă, se duceau de la Olteniţa la Bucureşti
cu chirie, profitând de faptul că la ieşirea din vâlcea urcau la deal şi deci mergeau mai încet, vizitii erau atacaţi
de hoţi – cum se spunea – la drumul mare.
In acel loc s-au întâmplat crime, iar parte din victime, dacă nu erau trase în pădure, – mai simplu,- erau
aruncate în puţ, după ce erau jefuite, De aceea oamenii,nu mai aveau curaj să meargă singuri şi se deprinsese
să meargă în grup, mai multe căruţe odată.
Peste ani, chestorului capitalei, ajugându-i cazul la ureche – este vorba de Eugen Cristescu, – a dat dispoziţii
131
să se ancheteze cazul şi în puţul care fusese părăsit, a găsit multe schelete de cadavre.
S-a transmis prin viu grai de către bătrânii din partea locului, care spuneau că se întâmpla câteodată, chiar
în acel loc, să apară câte o bătrână care, inspirând milă, vizitiul îi spunea să se urce la spate în căruţă. Până la
urmă, hoţul travestit în bătrână, sărea cu cuţitul şi îşi jefuia victima.
Pentru cei din zilele noastre, când şoseaua este asfaltată, când există locuri de parcare, când pădurea s-a
defrişat rămânând o lizieră rara de arbuşti nesemnificativi, când există reguli de circulaţie, când traficul este
intens şi cât de cât este controlat de poliţia rutieră, când există tot felul de semne şi indicatoare de avertizare,
când se circulă în două sensuri pe orice fel de timp, că întunericul sau lumina nu constituie un impediment, că
până la Bucureşti cei din maşină ascultă muzică ori informaţii din ţară şi din toată lumea, că au aer condiţionat,
telefon mobil, că parbrizul este şters automat de ploaie, zăpadă sau praf, că aparatele de la bord indică; câtă
benzină, cât ulei, câtă apă are, temperatura acestora, viteza, numărul de kilometrii parcurşi, de când circulă
maşina sau pe o anumită distanţă, că maşina are sistem antifurt, de alarmare, că prin telecomandă fără ca să
fie atinsă, se deschide sau se asigură portiera şi că până la Bucureşti distanţa de 65 km. se parcurge în 45 de
minute, faţă de o zi cât se făcea altă dată, este imposibil de imaginat şi de înteles o comparaţie cu trecutul.
După această digresiune cu privire la bunicul meu, datorită sănătăţii, şi apărând automobilul şi apoi trenul,
renunţă la diligenţă şi s-a angajat ca aprod la judecătorie.
In acest fel, noua postură – care acum 100 de ani însemna ceva iar acum echivalează cu nimic – i a oferit
prilejul de a fi martor ocular multor evenimente, de a cunoaşte toată lumea din oraş şi din împrejurimi, pe toţi
judecătorii, grafierii şi avocaţii, de a cunoaşte în general felul pricinilor care se judecau – şi care de regulă se
referau la moşteniri, case, pământ – pentru că pe atunci nu prea erau crime, nu ştia lumea de delapidări iar furturile
erau de mică importanţă, deasemeni a cunoscut pe şefii şi familiile autorităţilor din perioada respectivă,
lucruri pe care în timp, i le-a povestit fiului său, adică tatălui meu.
Tot de la părinţii mei ştiu că Luxa Amu, bunica mea a fost moaşa comunală. In această calitate, prin natura
profesiei, se număra printre cele mai informate persoane din oraş şi era la curent cu evenimentele care se întâmplau.
Femeile însărcinate apelau la serviciile ei şi era pricepută, experimentată pentru că avea o practică îndelungată,
femeile în cauză fiind îndrumate să i se adreseze ei chiar de către doctor, care atunci era unul singur
pe oraş, pentru că în acele vremuri, femeile năşteau acasă şi mai mult de jumătate, năşteau chiar neasistate de
nimeni. Femeile însărcinate o solicitau în ambele perioade, şi pre şi post natal.
Despre bunicii mei din partea tatălui – Barbu şi Luxa – vorbeşte scriitorul Mihai Niculescu, născut în
Olteniţa la 29 aprilie 1909, în lucrarea sa “Carte de vise “, Societatea Academică Română, Passeggita del Gianicolo,
5 Roma, Editura Revista Scriitorilor Români, Roma 1968, pag. 98. De altfel acelaş autor a mai scris;
„Amintiri în uniformă“ – Cartea Pribegiei -, Valle Hermoso, Argentina 1952; „Omul şi Pământul Românesc,
în lumea literaturii noastre “ cu o prefaţă de Basil Munteanu, Fundaţia Carol I, Paris 1959; „ Ieşire la mare
(Vacanţe ) „Aleluia “ Londra octombrie 1960 – iulie – 1963.
La acea vreme Mihai Niculescu mai avea în pregătire; „Spitalul amorului “ şi alte două (proze ); „Călătorie
sprâncenată“ (basm); „Petreceri“ (eseuri). Cred că au văzut lumina tiparului aceste lucrări, nu ştiu ţara în care
a apărut şi nici soarta acestora.
Mihai Niculescu a fost fiul directorului şcolii de băieţi din Olteniţa, până prin anul 1919 când a plecat la
Bucureşti, iar din ţară, probabil intuind precipitarea evenimentelor ce aveau să urmeze, a părăsit România în
anul 1943. Consecinţele aveau să-i confirme previziunile.
Lucrarea „Cartea de vise“ a fost primită de doamna Annie Bentoiu – fiica distinsului şi regretatului doctor
Constantin Deculescu – în anul 1971, prin profesorul M arin Cernea în care, personal a făcut unele sublinieri,
iar eu am primit cartea prin amabilitatea doamnei Annie Bentoiu.
Scriitorul Mihai Niculescu, de la a cărei naştere s-au împlinit la 29 aprilie 2003 , 94 de ani, a decedat de
câţiva ani la Roma, sau, paremi-se la Londra.
Cert este că profesorul Marin Cernea s-a cunoscut bine cu Mihai Niculescu cu care de altfel a fost prieten
intim, şi cu care a corespondat până a intervenit decesul, acel nedorit moment care, irevocabil, pune punct, în
toate şi la toţi.
Deasemenea profesorul Marin Cernea – mai mare, – ca fratele său doctorul Ilie Cernea au fost foarte buni
prieteni cu doctorul Constantin Deculescu, tatăl doamnei Annie Bentoiu – la rândul său, un om de o aleasă
cultură şi ţinută morală.
Cel mai important, competent şi esenţial sprijin sub raportul informării şi documentării, l-am primit de la
erudiţii autohtoni, oameni integrii, serioşi şi cinstiţi, intelectuali de marcă cu o veritabilă cultură, cu vaste,
complexe şi solide cunoştinţe din toate domeniile, oameni de certă valoare, care toată viaţa lor au citit, au citit,
132
şi iar au citit, şi-au extins în permanenţă şi aprofundat orizontul cunoaşterii.
Este vorba de fraţii Cernea, respectv de cel mai mare, profesorul Marin Cernea, născut în frământatul an
1907 – aşa cum de altfel avea să fie şi viaţa lui – licenţiat al facultăţii de litere şi filozofie din Bucureşti, unde
a obţinut calificativul maxim, – doctorand – şi doctorul Ilie Cernea născut în anul 1911, doctor în medicină
veterinară, şef de promoţie.
Pe ambii i-am cunoscut bine, atât eu cât şi colegii din generaţia mea sau mai mari. I-am avut profesori la
liceul „Constantin Alimăneşteanu“ din Olteniţa. Marin Cernea era titular la catedra de limba germană şi filozofie,
iar doctorul Ilie Cernea, profesor suplinitor de biologie o periodă de timp.
Tatăl meu Petre Amu a fost bun prieten cu Tudor Cernea, tatăl fraţilor Marin şi Ilie Cernea, fapt dovedit
şi cu fotografii făcute în diverse ocazii şi ipostaze, pe care le păstrez ca suveniri de familie şi care apar în lucrare.
Marin Cernea face parte din prima generaţie cu care s-a început liceul în anul 1919 şi prima “ promoţie
de aur “ care a absolvit liceul în 1927.
Pe lângă mulţi alţi absolvenţi de certă valoare a acestei prime promoţii, despre care voi avea prilejul să
vorbesc la capitolul respectiv, Marin Cernea a fost coleg de clasă şi bancă cu Alexandru I Mărculescu, deasemeni
absolvent a doua facultăţi – de litere şi drept – cunoscut de cei mai în vârstă, cel care a scris pentru prima
dată, monumentala carte de căpătâi a oraşului natal, intitulată “Olteniţa – Studiul album monografic “ publicată
în anul 1932.
Aceasta avea să constituie şi să rămână pentru totdeauna şi pentru toţi, baza fundamentală la care se vor
raporta şi referi, toate lucrările ulterioare cu caracter monografic care se vor mai scrie despre oraşul Olteniţa.
Cu peste 70 de ani în urmă, deci când erau tineri, fraţii Cernea, au avut prilejul să se informeze de la martorii
care la vremea respectivă erau în viaţă, iar alţii muriseră de câţiva ani, altfel spus, oameni care, într-un fel
sau altul, au participat la fondarea şi au asistat la evoluţia şi dezvoltarea oraşului. Insăşi ei au fost martori la
multe evenimente.
Dintre cei bătrâni sub ochii cărora s-a ridicat oraşul îi menţionăm pe următorii; Gheorghe Deculescu, care
a fost cel mai important martor în viziunea lor. Atrăit 83 de ani – născut în anul 1851, decedat în 1934. A fost
primarul oraşului în anii 1904 – 1906 şi apoi în 1910.
Profesorul Marin Cernea ca şi doctorul Ilie Cernea l-au cunoscut personal. Doctorul Ilie Cernea mi l-a
descris ca om, iar eu i-am descoperit fotografia, crucea şi locul de veci unde este înmormântat.
Gheorghe Deculescu a fost tatăl doctorului Constantin Deculescu, iar acesta la rândul său a fost tatăl distinsei
doamne Annie Bentoiu, care este în viaţă şi care la 1 mai 2001 a împlinit 74 de ani. Graţie amabilităţii
sale, de la care am primit un real şi substanţial sprijin, cunosc în amănunţime arborele genealogic al famiililor
Deculescu, pe care îl voi prezenta cititorului la momentul potrivit. Dar deşi în lucrarea lui Alexandru I Mărculescu
– „Olteniţa – studiu album monografic” la pagina 84 în lista primarilor oraşului, Gheorghe Deculescu,
figurează ca primar între anii 1904 -1906, iar apoi în anul 1910 ceea ce corespunde şi cu lista primită de mine
în 1998, totuşi eu am mai constatat că Gheorghe Deculescu, chiar pe perioade mai scurte, a mai ocupat această
funcţie. De exemplu, buletinul de naştere nr. 139 eliberat la 25 iulie 1909 – pe care îl posed în original – prin
care se atestă că Păun Radu Gadeaua născut la 23 iulie 1908 în strada Mihai Bravu nr. 81, înscris în registru
sub nr. 142, este semnat de Gheorghe Deculescu (purtând ştampila primăriei) în calitate de preşedinte al
comisiei interimare.
Pentru acest om important al oraşului o să-i prezint cititorului, copie de pe alocuţiunea rostită la 29 iunie
1934 în ziua de sfinţii Petru şi Pavel – la înmormântarea regretatului Gheorghe Deculescu.
Un alt martor, la fel sau poate mai important a fost şi Ghiţă Popescu poreclit de localnicii contemporani
Pitulici, care s-a născut în anul Revoluţiei de la 1848 şi a murit în anul de vârf al prosperităţii economiei
naţionale române 1938, la vârsta de 90 de ani.
Atât profesorul Cernea Marin cât şi fratele său Ilie Cernea, aşa după cum mi-a afirmat acesta din urmă,
când deja absolviseră facultăţile respective, l-au cunoscut bine şi au stat de vorbă cu Ghiţă Popescu (Pitulici)
în mai multe rânduri, cu privire la trecutul şi evoluţia oraşului nostru.
Doctorul Ilie Cernea îmi spunea că Ghiţă Popescu (Pitulici) era un om liniştit, slab, purta barbă, sta pe
scaun în faţa intrării principale a clădirii, care era chiar pe colţ, cunoscută în perioada regimului comunist sub
denumirea de „Ferometal” întrucât atunci, aici se afla un magazin mare, cel mai mare din oraş unde se vindeau
de toate.
Ghiţă Popescu (Pitulici) sta cu bastonul lângă el, urmărea cu privirea trecătorii, le răspundea la „bună
ziua” pentru că era cunoscut şi respectat de toţi olteniţenii. Doctorul Ilie Cernea mi-a spus şi a recunoscut că
pentru ei, Ghiţă Popescu (Pitulici) a reprezentat o însemnată sursă de informaţii cu privire la trecutul oraşului,
133
mai ales în privinţa negoţului.
Un alt bătrân despre care mi-a vorbit a fost Petre Ureche din Olteniţa-rurală, decedat în 1930. Fiul lui,
Fănică Ureche a fost primar. Am avut ocazia să-l cunosc personal, şi poate pare ceva imposibil, incredibil, dar
deşi a fost primar, nu ştia decât să se semneze. In anul 1958, a venit la Banca Agricolă să semneze o poliţă
pentru împrumut, împreună cu un coleg de liceu pe nume Nicolae Costel şi în adevăr, doar se semna şi aceasta
cu mare dificultate. Nicolae Costel (Cornel) este fratele doamnei Lichiardopol Eugenia, locuieşte pe str. Constantin
Alimăneşteanu nr. 54, mama profesorului Cristian Lichiardopol, directorul liceului Nicolae Basarab.
Tot din categoria bătrânilor din trecut, fraţii Cernea
cum spuneam – cu multe decenii în urmă, au mai stat de vorbă şi s-au informat de la următorii: Andrei Nica,
Dumitru Alexe, Dobre Claponea, moş Manole şi baba Zamfira Cucu din cartierul Luiceni (cam în partea de
vest a actualei şcoli primare nr. 5), Dumitru Ciucu, Lache Popescu, Ion Bărbulescu, Gogu Corenti şi alţii.
Mai bine de cinci ani, după ce, prin diverse împrejurări mai găseam documente sau mai aflam anumite
date le comentam îndelung cu doctorul Ilie Cernea.
Făceam împreună numeroase plimbări prin oraş şi îmi spunea ce a fost înainte în locul respectiv.
Nu ne-au scăpat nici vizitele în cimitir şi citirea înscrisurilor de pe cruci, vizionarea fotografiilor, de unde
mi-am procurat o seamă de date dintre cele mai sincere şi autentice. Despre fiecare avea să-mi spună câte o
istorioară, sau cine mai ştie ce. Cred că este suficient să arăt că vârsta de 91 de ani, a doctorului Ilie Cernea,
reprezenta 60% din cei 150 de ani de la fondarea oraşului Olteniţa.
Printr-un joc al întâmplării, oraşului nostru i-a fost dat să aibă o fericită corespondenţă cu vechi aşezări
omeneşti în acest punct. Se vorbeşte că aici a fost o cetate, Constanţia, faţă în faţă cu cetatea de pe celălalt mal
al Dunării, Transmarisca. Sub Constantin cel Mare, cetatea a recăpătat importanţă, fiind un punct însemnat de
trecere peste Dunăre.
Nu se ştie dacă vechia Constanţiola nu este acelaşi lucru cu Constanţa, fiind poate o denumire a corăbierilor
genovezi de acum câteva sute de ani. Această cetate este posibil să fi fost aşezată pe dealul Gumelniţei,
de pe care se deschide o vedere foarte largă asupra Dunării, sau pe ridicătura numită „La cetate” peste Argeş,
în faţa oraşului Turtucaia.
De această cetate şi de gura râului Argeş, se leagă legenda că la retragerea românilor s-a îngropat în
pământ un tezaur scump format din cupe de aur şi alte bogăţii. E tezaurul unui împărat roman, Constantin cel
Mare spun unii. Nimeni însă nu a încercat şi nici măcar nu s-a gândit să sape pentru căutarea lui, pentru că
„nu se ştie sigur unde a fost gura Argeşului”.
Deci lucru precis este că Argeşul avea altă gură acum 1600 de ani, nu cea de astăzi. In realitate tezaurul
acesta nu era decât belşugul bălţilor, rodnicia pământului şi activitatea portului nostru.
Tot istoria mai spune că în aceste locuri a fost şi cea dintâi episcopie a Daciei, „Daphnes”, desigur una
din principalele artere creştine greceşti. Din toate aceste aşezări n-au mai rămas alte urme decât numele lor.
Dacă munţii Carpaţi au fost hotărâtori pentru originea Principatelor Române, Dunărea a fost hotărâtoare
pentru păstrarea şi continuitatea acestor principate. Acest hotar natural de apă, pe toată lungimea lui, de la
Porţile de Fier şi până la vărsare, a jucat un rol istoric considerabil pentru apărarea neamului nostru, ferindul
de incursiunile invadatorilor de la sud, a turcilor mai cu seamă.
Dunărea a fost linia pe care s-au încins multe lupte între creştini şi turci în decursul istoriei Ţării
Româneşti. Turcii se opreau totdeauna la Dunăre şi se speriau de pădurile mari de dincoace, pe care le numeau
„pădurea nebună”.
Pentru siguranţa din partea malului stâng ei se luptau să stăpânească ambele maluri. Pentru acelaşi lucru
luptau şi creştinii. De aceea la un moment dat Mircea se intitula cu fală: „Domn pe amândouă malurile ale
Dunării şi cetăţii Dârstorului Stăpânitor”.
De abia după anul 1500 începe să capete oarecare importanţă „punctul nostru” prin faptul că fiind cel
mai apropiat de Bucureşti, servea de trecerea domnilor români ce se duceau la Constantinopol şi se întorceau
unşi pentru tron”.
Toate datele de mai sus le-am relatat cu titlu informativ cu scopul de satisface – pe cât posibil – curiozitatea
celor care ar dori să ştie ce scrie în cărţi că a fost înainte pe aceste meleaguri, pe câtă vreme evenimentele care
interesează direct oraşul nostru încep odată cu anul fondării lui.SURSA-PAUL AMU-VA URMA !CARTE-PAUL AMU

afis  ruse copyPe data de 8 august 2016, Muzeul CivilizatieiGumelnita împreună cu Muzeul Municipal Călărași va organiza expoziția de fotografie „Peisaje urbane dunărene la începutul sec XX – Oltenița și Călărași” la Muzeul Regional de Istorie Ruse, Bulgaria.”

CARTE-PAUL AMUD A T E  B I O G R A F I C E
– Amu Paul născut la 1 octombrie 1932 în orașul Oltenița județul Ilfov (din 1982, județul Călărași)
– Studii : liceu teoretic și comercial.
– Originea socială în regimul comunist : – necorespunzătoare
– Stagiul militar : efectuat în Detașamentele de muncă forțată din cadrul Serviciului Muncii, cu libertate
restricționată, 2 ani și 6 luni. (Certificat nr. 1042621 / 11 nov.2003, eliberat de Ministerul de Interne, Arhivele
Naționale, DIRECȚIA ARHIVELOR NAȚIONALE ISTORICE CENTRALE) beneficiar al Legii nr. 309 /
2002.
– Fără apartenență politică până la revoluția din decembrie 1989
– Neînscris în nici-o formațiune politică, după revoluție și nici până în prezent.
– Nu am candidat nici înainte și nici după 1989, la nici-o funcție eligibilă (consilier local sau județean),
primar, prefect, deputat sau senator.
– Activitate : vechime în câmpul muncii 48 de ani, din care : profesională : 40 de ani inspector principal
la banca de stat.
– Preocupări : timp de 15 ani, singur, m-am ocupat de cercetarea, verificarea, documentarea, elaborarea,
redactarea și dactilografierea lucrării de față, „Monografia orașului Oltenița și a orașului Turtucaia în timpul
cedării Cadrilaterului – 1940”, lucrare realizată în conexiuni cu unele evenimente din întreg spațiul românesc,
concretizată și cuprinsă în șase volume a circa 500 de pagini fiecare.
*
* *
Toate drepturile sunt rezervate numai autorului.                                                                                                                                                                                                                    CUVANT INAINTE                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                Sub impulsul patriotismului local, ahtiat de dorinţa recuperării memoriei oraşului nostru, dând dovadă
de tenacitate, voinţă, răbdare, tact, ambiţie şi de o perseverenţă rar întâlnite, de renunţare conştientă la o viaţă
relaxată de pensionar, meritată cu prisosinţă după o uzură de 46 de ani de serviciu
când săptămâna de lucru ajunsese să aibă şapte zile – făcând eforturi fizice, intelectuale şi financiare numai de
el ştiute – şi aceasta la vârsta senectuţii – reuşeşte să ne înfăţişeze o lucrare de monografie amplă, complexă şi
inedită, dintr-o lume care a trăit pe aceste meleaguri, din care aflăm lucruri dintre cele mai curioase şi interesante,
necunoscute de cei din zilele noastre.
Autorul nu inventează o altă Olteniţă, ci s-a străduit şi cred că a reuşit să redescopere adevărata Olteniţă
de altă dată, cum şi lucruri cunoscute – nu în totalitate – numai de arhivele mute, unde informaţiile tăcute şi înscrisurile
îngălbenite de vreme, aflate între coperţile dosarelor, aşteaptă să fie făcute cândva publice, exact ca
un bolnav adus la reanimare.
Am avut prilejul să văd – la modul general – lucrarea de monografie în manuscris şi am rămas uluit, dar
placut impresionat de ce mi-a fost dat să văd, de monumentalitatea acestuia. De aceea trebuie să mărturisesc
sincer că în spatele acestea se află o muncă titanică şi aproape incredibilă şi inexplicabilă, cum a fost posibil
ca aceasta să fie realizată şi dusă până la capăt de un singur om. Şi totuşi acesta este adevărul. El singur fiind
cel care a căutat prin arhive, locale sau naţionale, pe la unităţi şi instituţii, pe unde i s-a dat posibilitatea, a descoperit,
a cercetat, s-a documentat, a redactat şi chiar şi-a dactilografiat imensa lucrare, cazuri mai rar întâlnite.
Încă de la început, fără rezerve sau ezitări, direct, s-a implicat în mod hotărât în această acţiune de anvergură,
cu toată fiinţa sa, cu tot ce a avut mai bun, convins în mod pe deplin conştient că ceea ce face este un
lucru util societăţii şi că lucrarea sa se va impune şi va intra definitiv, pentru totdeauna, ca o zestre deosebită,
spirituală, în patrimoniul oraşului nostru.
Multitudinea de date, documente inedite, evenimente istorice, sociale sau de altă natură, întâmplări prezentate,
îi conferă lucrării un caracter enciclopedic. Autorul ne înfăţişează într-o cronologitate logică, evoluţia
oraşului de la fondare până în zilele noastre, sub raport edilitar, instituţional, social şi de altă natură.
Dat fiind faptul că în jurul anilor 1971-1972 s-a dezlănţuit acţiunea brutală, generalizată, în forţă, a regimului
comunist, demolarea, chiar pe strada mare, din care n-a mai rămas decât emblematicul „Hotel al lui Vornicu”
aşa cum este cunoscut de olteniţeni, clădirea policlinicii şi încă două imobile în care a funcţionat până la revoluţia
din decembrie 1989, Organizaţia Comercială Locală Mixtă – arhicunoscutul O.C.L.M.-, în fapt casele
lui G. Creţu şi Mandache – autorul ne înfăţişează imagini, fotografii, vederi cu clădirile vechi construite în decursul
timpului, o lume dispărută pentru totdeauna, făcând ca cei care n-au cunoscut Olteniţa dintre cele două
războaie mondiale să aibă o imagine, o frescă a peisajului care, cândva, avea darul să reprezinte „Lipscanii
Olteniţei”.
Aflăm din lucrarea lui de monografie; când, cum şi unde a luat fiinţă prima dată; primăria, bisericile, şcolile,
judecătoria, sediul judeţului, respectiv actuala clădire a şcolii de arte şi meserii, poşta, poliţia, spitalele,
bursa de mărfuri, oborul, cum a ajuns calea ferată la Olteniţa, construcţia gării CFR, portul Olteniţa, cazinoul,
teatrul comunal, parcul muzical, grădina publică cu monumentul eroilor din primul război mondial în mijloc,
rezervorul de apă, cazărmile, primul plan al oraşului, străzile, pieţele, cartierele, fondarea oraşului însuşi, cum
s-a introdus iluminatul public, cum s-a introdus apa potabilă, organizaţii obşteşti, patronale, de meseriaşi,
reţeaua de băncii, tradiţii, obiceiuri, cârciumile, birjarii, măcelarii şi încă multe altele încât, îmi dau seama că
un inventar complet aproape că îmi este imposibil.
Dată fiind vârsta autorului cât şi a unor contemporani ai săi, acesta a parcurs trei orânduiri sociale distincte;
până la 23 august 1944, apoi cea mai întunecată perioadă a comunismului până în anul 1989
în care au trăit cei mai mulţi din actuala populaţie – şi din timpul de după revoluţia din decembrie 1989.
Şi pentru că a venit vorba de orânduiri sociale, arăt că autorul este un sincer adversar al totalitarismului
17
– formă care a prejudiciat şi a adus ţării atât rău şi suferinţă, concluzie care se degaje din lucrarea sa suficient
de argumentată.
De asemeni în lucrare sunt prezenţi oamenii de seamă ai oraşului din perioada interbelică, cum şi o seamă
de alte evenimente, fără a lipsi modul în care se făcea politică şi se desfăşurau campaniile electorale înainte
de momentul 23 august 1944.
Întru-cât vizavi de oraşul şi portul nostru, se află vecina noastră Turtucaia, autorul ne arată, cum se desfăşura
viaţa socială şi cum se prezenta aceasta în momentul cedării cadrilaterului în anul 1940.
Elementul de noutate care o particularizează, spre deosebire de celelalte, este şi acela că monografia, predominant
este scrisă în proză, însă alternează şi cu peste o mie de versuri şi suficient de multe vederi, suveniruri,
imagini, fotografii, motive care însumate, mă face să cred că lucrarea de faţă surclasează lucrările precedente.
De altfel parte din versurile sale, olteniţenii au avut ocazia să le asculte fiind prezentate de autor, în decursul
timpului la „radio local Olteniţa”, în prezenţa unor cadre didactice din oraş.
Este adevărat că – potrivit propriilor mărturisiri – domnul Paul Amu, a beneficiat de un substanţial sprijin
din partea unor persoane longevive, însă, oricum, meritul său rămâne hotărâtor pentru că a ştiut să pună în
operă, concursul acestor oameni valoroşi menţionaţi în lucrarea sa.
În încheiere, intuind asentimentele olteniţenilor şi considerându-mă mesagerul dumneavoastră, în numele
obştei pe care o reprezint, muţumesc domnului Paul Amu pentru această magnifică lucrare, care se detaşează
de celelalte – dar pe care autorul le consideră destul de valoroase – cu care contribuie în mod covârşitor, sincer
şi demn la zestrea spirituală patrimonială, înobilând şi împodobind cu o operă de valoare, frontispiciul emblematic
al municipiului Olteniţa.                                                                                                         Primar-MILESCU COSTINEL !                                                                                                                                                                                                                                                                       PREFAŢĂ
Lucrarea „MONOGRAFIA ORAŞULUI OLTENIŢA ŞI ORAŞUL TURTUCAIA ÎN TIMPUL CEDĂRII
CADRILATERULUI” mi-a fost inspirată de ideea şi propunerea regretatului nostru olteniţean autohton de
excepţie, AURELIAN GULAN, un om de seamă al oraşului nostru care din demnitate şi caracter şi-a făcut un
crez pe care şi l-a respectat cu sfinţenie, neabătut şi neclintit, cu preţul jertfei supreme, care l-a pândit, la
fiecare pas şi-n fiecare moment, de-a lungul a 20 de ani de detenţie.
Căzând prizonier la ruşi în al doilea război mondial, înainte de majorat, dar refuzând propunerea ce i s-a
făcut de a colabora cu poliţia secretă politică, N.K.V.D.-ul sovietic, este condamnat la 25 de ani în gulagul sovietic,
închisoarea de la Workuta, în Siberia, dincolo de cercul polar, iar după 12 ani de suferinţe şi înjosiri inimaginabile,
un fel de moarte vie, întors în ţară, la puţin timp este considerat criminal de război, inclus şi
judecat cu un lot de mari oameni politici români ai vremii şi condamnat la
ani temniţă grea, din care execută 8 ani. Prin urmare 20 de ani de suferinţe şi înjosiri de care şi el se mira cum
a fost posibil să supravieţuiască.
Tocmai datorită imenselor suferinţe şi înjosiri pe care a fost obligat să le suporte, tocmai datorită sacrificarii
celor mai frumoşi ani ai tinereţii, ai vieţii, în lucrare i-am consacrat cel mai întins capitol.
Propunerea scrierii acestei lucrării a apărut în următoarele împrejurării; În ziua de vineri 5 iulie 1997, la
sediul liceului „Neagoie Basarab” din Olteniţa – care la vremea noastră a purtat denumirea de „Constantin I.
Alimăneşteanu”, alături de foşti colegi de liceu mai mici sau mari, însă toţi bătrâni, am luat parte cu satisfacţie
şi bucurie la aniversarea a 50 de ani de la absolvirea liceului a promoţiei anului 1947, ultimul an în care învăţământul
din România s-a mai desfăşurat după principiile sănătoase ale lui Spiru Haret, acest veritabil savant
român care a trăit între anii 1851 şi 1912, şi care a rămas până în momentul de faţă, cel ma mare reformator
al învăţământului românesc din secolul XX. Opera înfăptuită de Spiru Haret între anii 1897 şi 1911, a însemnat
în organizarea şcolii naţionale româneşti, dar şi în dezvoltarea economică a României, una dintre perioadele
cele mai strălucite din istoria ţării noastre.
Ce a urmat după anul 1947, – cei mai vârstnici care au învăţat atunci, care au fost martori oculari şi au
simţit pe pielea lor – se cunoaşte; bulversarea învăţământului românesc de către exponenţii regimului comunist,
la ordinul Moscovei, după modelul sovietic. Cred că este suficient de edificator să arăt că Gheorghe Vasilichi
născut la 7 septembrie 1902, cu numai patru clase primare, de profesie tichinigiu, a fost numit de regimul comunist,
Secretar de Stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, între 30 decembrie 1947 şi 14 aprilie 1948, iar apoi
de la aceea dată şi până la 23 aprilie 1949 a ocupat funcţia de ministru al Ministerului Învăţământului Public.
În timpul ministeriatului lui Gheorghe Vasilichi, şi ca urmare a indicaţiilor primite de la Moscova, în
liceu s-a dispus suprimarea oricărei limbii străine şi introducerea în mod obligatoriu, numai a limbii ruse.
Această măsură, împreună cu altele draconice, cum a fost, de exemplu, înlăturarea cadrelor didactice
corespunzătoare din punct de vedere profesional cu o sumă de improvizaţii şi mediocrităţi, dar ataşaţi regimului
sovietic şi comunist din România, admiterea destrăbălării şi imoralei în şcoli – aşa cum era de dorit – a condus
la degradarea învăţământului românesc cu consecinţe nefaste până în zilele noastre. Aşa cum o să prezint detaliat
în lucrarea de faţă, regimul comunist punând mai multă bază pe învăţământul seral şi fără frecvenţă, în
comparaţie cu cel de zi, a ajuns până acolo încât a acordat diplome de bacalaureat unor persoane care, fără exagerare,
nu cunoşteau integral, nici tabla înmulţirii şi nici alfabetul.
Ba mai mult, regimul comunist – separat de restul populaţiei – şi-a făcut instituţii de învăţământ superior,
prin care unor persoane de diverse profesii, sau cei mai grav chiar fără nici-un fel de profesie
zidari, frizeri, croitori, chelneri, brutari, tinichigii, lăcătuşi, tâmplari, cismari, dulgheri, mecanici, ajustori, etc.,
după ce i-au scos şi declarat cu diplome, licenţiaţi şi le-au acordat titluri de profesori universitari, doctori, etc.,
şi-au făcut liceul, tot la fără frecvenţă, în aceleaşi condiţii în care deveniseră licenţiaţi. Lucrarea de faţă abundă
în asemenea exemple iar, în această privinţă, Olteniţa – aşa cum era de aşteptat – nu a putut face excepţie.
Acea aniversare din 5 iulie 1997 avea să fie unică, nu s-a mai reeditat, iar pentru mulţi participanţi avea
să fie ultima, aşa cum o vor dovedi cele ce au urmat. Cu mulţi dintre ei nu ne mai văzusem din tinereţe, de
decenii şi chiar de o jumătate de secol, deşi la origini, fiind din Olteniţa, ne cunoşteam destul de bine, nu numai
între noi, dar şi familiile din care proveneam.
Din respect faţă de Aurelian Gulan, faţă de inconfundabila, complexitatea şi monumentala lui personali-
19
tate, de groaznicele şi imensele sale suferinţe şi umilinţe la care a fost supus timp de 20 ani, m-am simţit profund
onorat.
Propunerea lui Aurelian a fost acceptată şi susţinută de cei prezenţi la evenimentul aniversar. La acea dată
am fost onoraţi şi de prezenţa fostei noastre profesoare de matematică, distinsa doamnă Dalvina Bergheanu,
printre altele şi veterană de război, în plenitudinea facultăţilor mintale, născută la 8 august 1916, deci în luna
şi anul declanşării primului război mondial. Spre satisfacţia şi bucuria tuturor celor care i-am fost elevi şi am
cunoscut-o, doamna Dalvina Bergheanu este perfect sănătoasă în anul 2008, mândrindu-mă că sunt singurul
cu care continui să corespondez, să primesc sfaturi utile şi mai ales să mă încurajeze. să fie conştientă de valoarea
lucrări de monografie.
În lucrare, doamna Dalvina Bergheanu apare cu un amplu material prin care, separat de cei cinci ani –
1943-1948 – cât a funcţionat ca profesoară la liceul nostru din Olteniţa, însuşi noi olteniţeni aflăm lucruri noi
despre care nu aveam cunoştinţă.
La numai câteva zile întâlnindu-mă cu doctorul Ilie Cernea cu care am fost bun prieten câţiva ani, şi explicându-
i despre aniversarea noastră de la liceu, unde şi el a învăţat, iar peste ani avea să-mi fie profesor suplinitor
în acelaşi timp cu doamna Dalvina Bergheanu cât şi despre propunerea lui Aurelian Gulan, dânsul a
subscris acestei idei fără nici-un fel de rezerve, ba mai mult, avea să-mi dea un imbold spunându-mi că mă va
sprijini şi el din tot sufletul cu absolut tot ce-i stă în putinţă, cu însemnări, date, cunoştinţe, separat de faptul
că fiind bătrân, la multe evenimente însemnate din viaţa oraşului nostru şi din Cadrilater, le-a fost chiar martor.
Concomitent însă, a avut grije să-mi spună că scrierea unei monografii nu este nici simplă şi nici uşoară,
că nu este la îndemâna oricui, că vor apare momente în care, datorită unor imense inerente greutăţi, să-mi vină
ideea să renunţ, că este posibil că vor fi împrejurări în care să fiu tentat să abandonez, însă – mi-a spus că –
peste toate va trebui hotărât să trec, să mă înham serios la treabă şi să merg înainte.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, doctorul cunoştea că tatăl meu a fost bun prieten cu tatăl său, nea Tudor
Cernea, până în anul decesului acestuia, în 1931.
Prin urmare, aşa s-a născut ideia scrierii monografiei Olteniţei, care apoi a fost stimulată de impulsul îndemnului
şi curajului insuflat de cei de mai sus.
La câteva săptămâni, vorbind despre aceasta cu doamna Annie Bentoiu, îndemnul dânşii, a complinit încurajarea
primită din partea celorlalţi. Făcându-mi un proces în mintea mea şi un inventar al oamenilor care –
la unison – fără a fi discutat între dânşii, m-au sfătuit în acelaşi fel şi dându-mi seama că de fapt toţi aceştia
erau oameni în vârstă, de caracter, cu demnitate, cultură veritabilă, cu verticalitate, cu experienţa vieţii, că absolut
toţi, mai multă sau mai puţin, au suferit de pe urma şi în timpul regimului comunist, că nici unul din ei
nu au fost înscrişi în Partidul Comunist Român, că ei dar mai ales părinţii lor au avut de suferit de pe urma
regimului, fără nici-un fel de rezerve, m-am apucat de treabă.   VA URMA !

PAUL AMUARGUMENT PRO
Un eveniment editorial important în viaţa municipiului nostru este şi lucrarea cu titlu sugestiv, „MONOGRAFIA
ORAŞULUI OLTENIŢA ŞI ORAŞUL TURTUCAIA ÎN TIMPUL CEDĂRII CADRILATERULUI
– 1940 – “ aparţinând domnului Paul Amu.
Consultând o vastă bibliografie, încercând să redea şi patina vremii, domnul Paul Amu se dovedeşte a fi
un spirit enciclopedic.
Un nostalgic al vremurilor de mult apuse, domnul Paul Amu este un iubitor de cultură, un culegător de
idei locale, dar şi un înflăcărat adversar al totalitarismului pe care-l tratează exact aşa cum se cuvine.
Sper că monografia la care a lucrat cincisprezece ani, să aducă poate mai mult decât o rază de lumină în
cunoaşterea adevărului istoric, în elucidarea unor probleme ce nu sunt astăzi decât simple ficţiuni.
Bogăţia documentaţiei, stilul folosit de autor, situat la graniţa dintre trecut şi prezent, în alcătuirea lucrării
de faţă, scoate în relief măestria şi puterea de creaţie a acestui pasionat iubitor de cultură şi în special de istorie
locală şi nu numai.
Cercetând, pe cât i-a stat în putinţă, arhivele naţionale şi locale, autorul este convins că-i va determina pe
cititori să-i dea girul favorabil.
Îmbinând naraţiunea cu rigurozitatea ştiinţifică, domnul Paul Amu reuşeşte să ne facă o imagine de ansamblu
asupra vieţii economico-sociale şi culturale a Olteniţei de altă dată.
Apariţia acestei lucrări va fi un balsam pentru sufletele gârbovite ale olteniţenilor, de povara grijilor şi a
obligaţiilor pecuniare în care le-a fost dat să trăiască.
Sunt convins că intelectualii, în primul rând, vor primii lucrarea cu multă căldură sufletească, dar şi alte
categorii socio-profesionale, considerând-o ca pe un veritabil mijloc de documentare ştiinţifică, poate nu numai
asupra istoriei locale.
Urez succes autorului acestei monografii în acţiunea de lansare pe piaţa de carte a lucrării sale.
În final, parafrazându-l pe marele nostru cronicar Miron Costin, spun şi eu: „Carte frumoasă, cinste cui
te citeşte”!
Prof. Nic. Mavrodin
CARTE-PAUL AMU                                                                                                                                                                                                                               Municipiul Olteniţa, care  în 2015 a împlinit cinci veacuri de existenţă documentară,
iar în timp de 470 de ani a făcut parte din judeţul Ilfov, a început în ultimul timp să preocupe mai mulţi intelectuali,
dovadă a dragostei lor faţă de locul natal sau faţă de pitorescul acestor locuri. În ultimii zece ani s-au
scris pagini interesante despre istoria acestor locuri, despre oameni şi fapte petrecute în oraşul nostru în perioada
interbelică, care au fost evocate de scriitoarea Annie Bentoiu în „Timpul ca ni s-a dat”, iar la rândul său Ion
Buciu a scris cu multă nostalgie „Aici este viața mea”, o carte de amintiri despre Șantierul Naval, întreprindere
care timp de patru decenii a fost faima orașului, și a asigurat totodată multe locuri de muncă. Un loc aparte îl
ocupă cartea „Oltenița–Monointimități”, care se vrea o monografie, scrisă de regretatul scriitor-poet George
Șerbulea. Nu trebuie trecute cu vederea nici „Oltenița – Momente de Istorie”, publicată în anul 2009 scrisă de
semnatarul acestor rânduri, iar recent și publicațiile „Monografia zonei Oltenița” și „Ghid Turistic – Oltenița”,
care din motive obiective însă nu le-a semnat. În curând va vedea lumina tiparului cartea „Comunitatea
evreiască din Oltenița”, carte bine documentată, scrisă de prof. De istorie Teodor Ștefan, care credem că o să
trezească interesul multora și astfel poate cineva va voi să scrie și despre comunitatea grecească care a dispărut,
dar care a contribuit la dezvoltarea economică a acestui oraș.
D-l Paul Amu, timp de peste un deceniu s-a documentat și vine acum cu un voluminos „tratat” de istorie
locală și națională. Această lucrare vede lumina tiparului în șase volume, iar ca număr de pagini întrece cu
mult tot ce s-a scris până acum despre istoria acestui mic oraș, aflat la mică distanță de București. Momentan
nu pot să mă pronunț care sunt contribuțiile autorului la istoria veche, medie sau modernă a acestor locuri, dar
sigur, în ceea ce privește istoria mai apropiată de zilele noastre, această lucrare va fi o carte dereferință. Pentru
redactarea cărții D-l Paul Amu s-a străduit s-a documentat și a adunat foarte multe dovezi, fotografii, informații
verbale, pe care le-a contopit și le-a turnat în cele șase volume. La toate acestea a adăugat însă și amintirile
dumnealui, pentru că s-a născut și a trăit pe aceste meleaguri, amintiri despre oameni, fapte și locuri, care sunt
foarte prețioase și dacă nu ar fi scrise în această carte, toate aceste date s-ar pierde. Trebuie subliniat însă, că
multe din cărțile care au apărut șu tratează istoria Olteniței nu ar fi putut fi tipărite fără sprijinul financiar al
Primăriei și al Consiliului Local al Municipiului Oltenița. Aici este cazul să subliniem contribuția celor doi
primari Ștefan Dumitru și a succesorului său Milescu Costinel, care au organizat și festivitățile pentru sărbătorirea
orașului cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la înființare, în anul 1993 și „Oltenița 150”, în anul 2003.
De asemeni s-a împământenit obiceiul, ca în fiecare an să se sărbătorească „Zilele Orașului Oltenița”, de 23
Aprilie, ziua întemeierii orașului nostru. Suntem convinși că această voluminoasă lucrare a d-lui Paul Amu,
prin multiplele informații care ni le prezintă, va trezi interesul celor ce le place istoria acestor locuri și a celor
ce le place orașul în care locuiesc.
Prof. Dr. Done Șerbănescu
SITUL  nostru RADIO TV OLTENITA va incepe sa publice ptr. dv capitole intregi din cartea  dlui PAUL AMU, in perioada imediat urmatoare , incercand prin aceasta sa aducem in memoria oltenitenilor fapte,oameni si locuri care au existat si mai exista inca pe meleagurile acestea !

CONCURSIntre 18 si 22 iulie trei elevi ai Liceului Tehnologic „Nicolae Balcescu” Oltenita au participat la Concursul de comunicari stiintifice ale elevilor la disciplina geografie- etapa nationala. Albumul de fata incearca sa arate ocupatiunile noastre ocazionate de aceasta competie de top a elevilor pasionati de geografie, dar si rezultatele: doua Premii Speciale ale Societatii de Geografie din Romania si superba performanta a unui elev de clasa a IX-a : Premiul al II-lea. Elevul NICULIȚĂ BOGDAN ANDREI
Bazinul hidrografic al Bondocului – un spaţiu tipic pentru dinamica peisajului geomorfologic al estului Câmpiei Burnazului – sau Crivatul poarta noroc 🙂
NICULITAPremiul al II-lea, 91 puncte, 28 comunicari participante la sectiunea Geografie Fizica. O performanta deosebita pentru un elev de clasa a IX-a. Au fost reprezentate 4 licee tehnologice si in rest colegii nationale.CONCURS 2PITEȘTEANU GEORGE LAURENȚIU
Portul Oltenita – noi evoluţii ale transportului fluvial – Premiul Special al SGR – cu 73,67 puncte, pozitia 27 din 44 comunicari la Sectiunea Geografie Umana.CONCURS 3POPESCU CONSTANTINA
Observaţii geografice asupra efectivului de berze albe din vestul judetului Călăraşi – Premiul Special al SGR,
pozitia 16, cu 76,75 puncte. La Sectiunea Geografia Mediului au participat 40 elevi. Pentru ca a fost la a treia participare a mai primit inca un Premiu Special-Articol semnat de prof.DANIEL ANGHEL-OLTENITA !

 

tir cu arcul 2 tir cu arculConcursul național: 3D Bowhunter National Campionship (concurs național de tir cu arcul la ținte 3D, contând pentru clasamentul Federației Române de Tir cu Arcul)
Locația: Cheile Grădiștei, județul Brasov
Data: 15-17 iulie 2016
Rezultate: Vasile Marilena (Oltenița), locul I la feminin, Vasile Eduard (Oltenița), locul II la masculin.
Este al doilea concurs din acest an la care cei doi sportivi oltenițeni se clasează în primii trei, pe aceleași poziții.
Se pare că în Oltenița au mai apărut doi tineri care fac sport de mare performanță la nivel național, în afara dansului sportiv și a ciclismului. Nu amintim fotbalul, fiindcă echipa locală, deocamdată, este departe de vreo performanță.
Poate că autoritățile locale ar trebui să sprijine și alte sporturi în afara fotbalului.
Amintim că cei doi proaspăt premianți la tir cu arcul, Marilena și Eduard, îl antrenează în prezent pe Bogdan Niculiță, pe care speră să-l lanseze la primul concurs mare în septembrie 2016.
Felicitări pentru performanța obținută!
(Articol de Paul Niculiță)

„Marilena Vasile -tricou negru, a împărțit locul I cu o altă sportivă.”
„Eduard Vasile - tricou deschis la culoare, locul II”
Comentarii
Dragan Marilena
Dragan Marilena Multumim pentru frumoasele cuvinte!!

Anisoara Catana
Anisoara Catana Felicitari!!!!! La cat mai multe premii pentru amandoi.

Dumitru Dragon
Scrie un comentariu…

Căldură mare…

Fotografia postată de Malina Caus.
Fotografia postată de Malina Caus.
Comentarii
Dumitru Dragon
Scrie un comentariu…

S2880228 In data de 22.07.2016, orele 11:00, în incinta Turnului de apă din municipiul Oltenița a avut loc evenimentul intitulat simbolic „Peștișorul de aur”, eveniment ce a constat în prezentarea unor video-proiecții cu tematica „Pescuitul la Dunăre din cele mai vechi timpuri și până în prezent”, oferind totodată pescarilor interesați ocazia de a se întâlni și discuta.

Evenimentul face parte din acțiunea de monitorizare a proiectului intitulat: „Reabilitarea Turnului de apă Oltenița și transformarea lui în centru cultural de expoziții”, proiect ce a fost finanțat în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2014, beneficiar Municipiul Oltenița, fiind implementat în perioada 05.05.2014-30.09.2015.

Proiectul finanțat a avut ca obiectiv general creșterea calității vieții orașului Oltenița, prin reabilitarea infrastructurii necesare actului de cultură.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

– reabilitarea Turnului de apă al orașului și transformarea lui în centru de expoziții și zonă de recreere pentru pescari;

– organizarea de întâlniri pentru pescarii din zonă și din împrejurimi;

– organizarea de expoziții de fotografie pentru promovarea zonei Oltenița – oraș port la Dunăre.S2880230 S2880233 S2880241 S2880242 S2880243 S2880244 S2880245 S2880247 S2880248 S2880249 S2880250 S2880253 S2880255 S2880256 S2880257 S2880258

 

 

 

 

 

ULTIMA ORAInspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi organizează concurs pentru ocuparea unei funcţii contractuale de execuţie vacante,  de muncitor necalificat I, la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, compartiment Escortă, arest-transfer.

Concursul se va desfășura astfel:

  • Selecţia dosarelor de concurs – 05.08.2016
  • Proba practică – 22.08.2016, ora 13:00
  • Interviu – 25.08.2016, ora 13:00

Pentru participarea la concurs candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să fie absolvenţi ai cursurilor gimnaziale (clasele I-VIII);
  • să îndeplinească condiţiile generale prev. de art. 3 din Regulamentul-cadru, Anexa 1 la H.G. nr. 286/2011;
  • să îndeplinească condiţiile specifice din fișa postului scos la concurs.

Candidații vor depune dosarele concurs până la data de: 04.08.2016, ora 15:00 la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

Relaţii suplimentare la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, Serviciul Resurse Umane, persoana de contact: agent-șef adjunct de poliție Anton Liliana, telefon: 0242-306115, fax: 0242-306112————————————-

POST SCOS  LA CONCURS DE INSPECTORATUL DE

POLIŢIE JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI

 

 

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi organizează concurs pentru ocuparea unei funcţii contractuale de execuţie vacante, de maistru II-I, calificarea maistru mecanic auto la Serviciul Logistic, compartiment Tehnic–Exploatare şi reparaţii auto.

Concursul se va desfăşura astfel:

  • Selecţia dosarelor de concurs – 05.08.2016
  • Proba practică – 22.08.2016, ora 10:00
  • Interviu – 25.08.2016, ora 10:00

Pentru participarea la concurs candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  1. a) să fie absolvenţi a uneia din următoarele forme de pregătire :

– şcoală postliceală/şcoală de maiştri având calificarea profesională de maistru mecanic auto, absolvită cu diplomă sau certificat de calificare;

  1. b) să aibă minim 2 ani vechime în muncă;
  2. c) să cunoască limba engleză la nivel de începător;
  3. d) să aibă cunoştinţe de operare PC la nivel de bază.

         – să îndeplinească condiţiile generale prev. de art. 3 din Regulamentul-cadru, Anexa 1 la H.G. nr. 286/2011;

        – să îndeplinească condiţiile specifice din fişa postului scos la concurs.

Candidaţii vor depune dosarele de concurs până la data de: 04.08.2016, ora 15:00 la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

Relaţii suplimentare la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi, Serviciul Resurse Umane, persoana de contact: agent şef adjunct de poliţie Mandache Aurelia, telefon: 0242-306114, fax: 0242-306112.

POLITIA-MASINAS-a urcat la volan sub influenţa alcoolului/ Poliţiştii i-au întocmit dosar penal

 

Poliţiştii Secţiei 8 Poliţie Rurală Tămădău Mare au prins un bărbat care conducea un autovehicul deşi se afla sub influenţa alcoolului.

În seara de 20 iulie 2016 poliţiştii au depistat pe raza comunei Tămădău Mare un bărbat de 49 ani care conducea un autovehicul pe drumurile publice deşi consumase alcool.

La testarea cu aparatul etilotest bărbatul a prezentat o concentraţie de 1,08 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Bărbatul a fost condus de poliţişti la Spitalul Lehliu Gară unde i-au fost prelevate două mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului.

 

 

Bărbat cercetat de poliţişti pentru că a condus fără permis

 

Poliţiştii Secţiei 5 Poliţie Rurală Gălbinaşi au depistat în trafic un tânăr de 25 ani din comuna Plătăreşti care conducea un autoturism fără a poseda permis de conducere.

Pe numele tânărului poliţiştii au întocmit dosar penal fiind cercetat sub aspectul săvârşirii de infracţiuni la regimul rutier.

 

 

Accident rutier/ Conducătorul auto se afla sub influenţa alcoolului

 

În ziua de 20 iulie 2016 un bărbat de 31 ani, din Călăraşi în timp ce conducea un autoturism pe Bulevardul Republicii, din municipiul Călăraşi a surprins şi accidentat uşor un minor care se afla în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni.

 

 

Bărbatul a fost testat de poliţişti cu aparatul etilotest rezultatul fiind de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Acesta a fost condus de poliţişti la Spitalul Judeţean Călăraşi unde i-au fost prelevate mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Pe numele bărbatului poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.

 

***

 

  • Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani

 

  • Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

 

 

Poliţiştii vor continua acţiunile în trafic, pentru salvarea de vieţi omeneşti, prin identificarea şi tragerea la răspundere a celor care nesocotesc riscurile şi conduc autovehicule fără a fi posesori de permise de conducere sau după ce au consumat alcool.

 

 La implinirea a o suta de ani de la cumplita batalie de la Turtucaia  comunitatea din Chirnogi  in frunte cu primarul Irinel Roman  a reusit  sa scrie  o alta pagina de istorie  . Desi o comunitate rurala prin  daruire,patriotism si dragoste de semeni comunitatea din Chirnogi, a  comemorat in comuniune cu  oficialitatile bulgare, eroii morti pe front acum o suta de ani . La monumentul eroilor de langa Turtucaia la Sumentii  chirnogenii au  organizat  un moment  de pomenire a eroilor cazuti in primul razboi mondial ,s-au depus coroane de flori din partea celor doua comunitati ,s-a oficiat o slujba religioasa  cu preoti romani  si bulgari ,au urmat apoi discursuri ale  oficialitatilor ,ale istoricilor ,s-au inmanat diplome ,apoi toti participantii au participat la o agapa comuna in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial. Au fost vizitate de catre numeroasa delegatie (circa 80 de persoane- primarul,viceprimarul ,consilierii din Chirnogi preotii Burulean Fanel si Razvan Godescu ) si diverse lacasuri de cult de pe teritoriul Bulgariei ,muzeul pescuitului din Tutrakan ,iar seara au  fost intampinati in municipiul Ruse de catre Inalt Preasfintia sa Mitropolitul de Ruse Naum -cetatean de onoare al localitatii Chirnogi la catedrala mitropolitana Sfanta Treime  din Ruse unde a avut loc iarasi un moment oficial.

 A consemnat  Relu Cotoban colaborator Radio Tv Oltenita-S2880007 - Copy S2880014 - Copy S2880016 - Copy S2880017 - Copy S2880018 - Copy S2880019 - Copy S2880021 - Copy S2880022 - Copy S2880024 - Copy S2880025 - Copy S2880026 - Copy S2880027 - Copy S2880028 - Copy S2880029 - Copy S2880031 - Copy S2880032 - Copy S2880033 - Copy S2880035 - Copy S2880036 - Copy S2880037 - Copy S2880038 - Copy S2880039 - Copy S2880040 - Copy S2880041 - Copy S2880042 - Copy S2880043 - Copy S2880044 - Copy S2880045 - Copy S2880046 - Copy S2880047 - Copy S2880049 - Copy S2880050 - Copy S2880051 - Copy S2880052 - Copy S2880053 - Copy S2880054 - Copy S2880056 - Copy S2880057 - Copy S2880058 - Copy S2880059 - Copy S2880060 - Copy S2880061 - Copy S2880063 - Copy S2880064 - Copy S2880065 - Copy S2880066 - Copy S2880067 - Copy S2880068 - Copy S2880071 - Copy S2880072 - Copy S2880073 - Copy S2880074 - Copy S2880076 - Copy S2880077 - Copy S2880079 - Copy S2880081 - Copy S2880082 - Copy S2880083 - Copy S2880084 - Copy S2880085 - Copy S2880086 - Copy S2880088 - Copy S2880089 - Copy S2880091 - Copy S2880097 - Copy S2880098 - Copy S2880102 - Copy S2880103 - Copy S2880104 - Copy S2880107 - Copy S2880109 - Copy S2880110 - Copy S2880111 - Copy S2880113 S2880116 S2880117 S2880118 S2880119 S2880123 S2880125 S2880126 S2880127 S2880128 S2880130 S2880132

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

S2880224 S2880225 S2880135 - Copy S2880136 - Copy S2880137 - Copy S2880139 - Copy S2880140 - Copy S2880141 - Copy S2880142 - Copy S2880144 - Copy S2880145 - Copy S2880146 - Copy S2880147 - Copy S2880148 - Copy S2880150 - Copy S2880152 - Copy S2880154 - Copy S2880155 - Copy S2880158 - Copy S2880164 - Copy S2880165 - Copy S2880166 - Copy S2880168 - Copy S2880171 - Copy S2880172 - Copy S2880174 - Copy S2880179 - Copy S2880180 - Copy S2880185 - Copy S2880186 - Copy S2880187 - Copy S2880188 - Copy S2880192 - Copy S2880193 - Copy S2880194 - Copy S2880195 - Copy S2880196 - Copy S2880197 - Copy S2880198 - Copy S2880199 - Copy S2880202 - Copy S2880203 - Copy S2880206 - Copy S2880208 - Copy S2880209 - Copy S2880212 - Copy S2880213 - Copy S2880214 - Copy S2880215 - Copy S2880216 - Copy S2880217 - Copy S2880218 - Copy S2880219 - Copy S2880220 - Copy S2880221 - Copy

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

vacanta-de-vara-2016_6388Structura anului scolar 2016-2017 ar putea suferi modificari. Un ordin al ministrului Educatiei propune inceperea scolii pe 12 septembrie, iar primele trei zile vor reprezenta perioada de acomodare si vor fi cuprinse in programul „Scoala Altfel”

In perioada 12-14 septembrie, se v-a desfasura prima etapa a programului „Scoala Altfel”, perioada in care elevii se vor acomoda cu profesorii, cu noii colegi si cu reluarea cursurilor dupa vacanta de vara. Ordinul de ministru include asadar si modificari referitoare la programul „Scoala Altfel”, care va fi extins pentru o perioada de 8 zile – cele 3 la inceputul anului scolar si alte 5, pe o perioada stabilita de fiecare unitate de invatamant.

Ordinul propus de ministrul Educatiei prevede ca anul scolar 2016-2017 are 35 de saptamani de cursuri, insumand 169 de zile lucratoare, si se structureaza in doua semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017) si semestrul al II-lea (13 februarie 2017 – 23 iunie 2017). Ziua de 15 septembrie este dedicata festivitatilor pentru deschiderea anului scolar 2016-2017.

Cursurile sunt programate astfel: 12 septembrie – 16 decembrie 2016, 9 ianuarie – 3 februarie 2017, 13 februarie – 14 aprilie 2017 si 2 mai – 23 iunie 2017. Vacantele elevilor sunt programate astfel: vacanta de iarna (17 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017), vacanta de primavara (19 – 30 aprilie 2017) si vacanta de vara (24 iunie – 10 septembrie 2017). De asemenea, in saptamana 29 octombrie – 6 noiembrie 2016, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar sunt in vacanta.

Anul scolar 2016-2017 se incheie, prin exceptie de la calendarul initial, in data de 2 iunie 2017 pentru clasele terminale din invatamantul liceal, iar pentru clasa a VIII-a, in data de 16 iunie 2017.

In zilele libere prevazute de lege nu se organizeaza cursuri. Unitatile de invatamant si inspectoratele scolare judetene vor marca prin manifestari specifice, conform planificarilor existente la nivelul fiecarei scoli, zilele de  5 octombrie (Ziua internationala a educatiei), 5 iunie (Ziua invatatorului) si 1 iunie (Ziua copilului).

Vacanta de vara 2016 a inceput sambata, 25 iunie 2016 si se incheie duminica, 11 septembrie 2016 si are in total 79 de zile.

Vacanta de vara 2016 pentru elevii claselor a XII-a a inceput pe 3 iunie, dupa 33 de saptamani de scoala. Urmatoarele patru saptamani sunt dedicate desfasurarii examenului de bacalaureat 2016–SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/structura-anului-scolar-19/cand-incepe-si-cand-se-termina-vacanta-de-vara-2016-6388.html?utm_source=legislatiamuncii-19072016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

BULETIN DE PRESĂ

 

 

 

POLITIA-ARESTARI 2Reţinuţi pentru săvârşirea de infracţiuni cu violenţă

 

Patru persoane cercetare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi violare de domiciu, au fost reţinute pentru 24 de ore. Totodată, a fost reţinută şi o persoană bănuită de săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat.

La data de 16/17 iulie 2016 cinci bărbaţi din comuna Curcani, judeţul Călăraşi, în timp ce se aflau pe raza comunei Curcani au agresat fizic mai multe persoane.

În urma unui complex de activităţi de cercetare pentru documentarea activităţii infracţionale desfăşurată de poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, sub coordonarea procurorului criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, la data de 19 iulie 2016, procurorul a luat măsura reţinerii faţă de patru bărbaţi bănuiţi că ar fi săvârşit infracţiuni de lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii publice, violare de domiciliu, iar faţă de unul dintre aceştia pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat.

Cei cinci au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând ca astăzi să fie prezentaţi Tribunalului Călăraşi cu propunere de arestare preventivă.

Manastirea_Negoiesti_renovata_000035.899Prin amabilitatea dnei ALEXANDRINA  POP TRUSCA din SOLDANU , va prezentam un material video senzational ,care prezinta prin intermediul unor filmari facute cu drona-un lacas de cult UNIC in zona noastraMANASTIREA NEGOIESTI !

Manastirea_Negoiesti_renovata_000055.226

Manastirea_Negoiesti_renovata_000122.290

 

 

Concediu%20placutDacă alegeți să vă petreceți concediul în străinătate, polițiștii vă recomandă să aveți grijă de bunurile voastre, să schimbați banii doar la instituții financiare autorizate și să parcați mașina în locuri sigure.

 

Atunci când urmează să călătoriți în străinătate, este important să vă informați, să fiți la curent cu noutățile privind nivelul de siguranță, legislația și obiceiurile din acea țară. Sunteţi responsabili pentru orice încălcare a legilor locale, chiar dacă nu le cunoaşteţi.

 

Nu este recomandat să vă aventurați în regiuni puțin populate, cu trafic turistic scăzut.

 

Procurați-vă adresele, telefoanele ambasadelor sau consulatelor ţării noastre din statele în care urmează să vă petreceți sejurul mult așteptat pentru a putea solicita asistenţă consulară de specialitate, în caz de nevoie. Aceste informaţii vă sunt  puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe – www.mae.ro!

 

Verificați agenţia de turism de la care urmează să achiziţionaţi biletele pentru vacanața visată. Nu vă lăsaţi atraşi de preţurile tentante, întrucât ofertele “generoase” pot fi înşelătoare.

 

Dacă urmează să călătoriţi cu avionul, nu păstraţi obiecte de valoare (telefoane, tablete, notebook-uri, aparate foto sau de filmat, etc.) în bagajele pentru cală!

 

Atunci când alegeți să ajungeți la destinație cu mașina, parcați autoturismul în parcarea proprie a hotelului sau a pensiunii unde veți fi cazat. În cazul în care nu aveți parte de acest serviciu, ori pur și simplu ieșiți seara în oraș cu mașina,

 

 

 

lăsați vehiculul în locuri sigure, în care este permisă parcarea. Nu lăsați bunuri de valoare în vehicul.

 

Pentru ca grija banilor să nu vă umbrească vacanța, este util să știți dacă emițătorul cardului vostru are sucursale în stațiunea/orașul în care călătoriți sau dacă veți găsi bănci deschise în week-end.

 

Schimbați banii numai la unitățile bancare ori la schimburi valutare autorizate și nu vă lăsați atrași de cursul extrem de avantajos pe care vi l-ar putea oferi persoane care vă abordează pe stradă.

 

Asigurarea de sănătate în cazul unei călătorii în afara țării este importantă, mai ales că unele destinații exotice impun condiții de sănătate speciale.

TURNUL DE APAINVITAȚIE

 

 

Prin prezenta, vă invităm în data de 22.07.2016, orele 11:00, în incinta Turnului de apă din municipiul Oltenița la evenimentul intitulat simbolic „Peștișorul de aur”, eveniment ce va consta în prezentarea unor video-proiecții cu tematica „Pescuitul la Dunăre din cele mai vechi timpuri și până în prezent”, oferind totodată pescarilor interesați ocazia de a se întâlni și discuta.

Evenimentul face parte din acțiunea de monitorizare a proiectului intitulat: „Reabilitarea Turnului de apă Oltenița și transformarea lui în centru cultural de expoziții”, proiect ce a fost finanțat în cadrul Programului Operațional pentru Pescuit 2007-2014, beneficiar Municipiul Oltenița, fiind implementat în perioada 05.05.2014-30.09.2015.

Proiectul finanțat a avut ca obiectiv general creșterea calității vieții orașului Oltenița, prin reabilitarea infrastructurii necesare actului de cultură.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

– reabilitarea Turnului de apă al orașului și transformarea lui în centru de expoziții și zonă de recreere pentru pescari;

– organizarea de întâlniri pentru pescarii din zonă și din împrejurimi;

– organizarea de expoziții de fotografie pentru promovarea zonei Oltenița – oraș port la Dunăre.

 

 

PRIMAR,

Țone Petre

 

 

ISU pompieriAstăzi, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al județului Constanța, un reprezentant al conducerii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă a prezentat noul inspector șef al acestei unităţi.

Prin încetarea de drept a împuternicirii locotenent colonelului PETROV Daniel, care a asigurat comanda pompierilor constănțeni, pentru asigurarea continuității actului managerial, a fost emis ordinul inspectorului general în baza cărui colonel POPA Daniel Gheorghe este împuternicit, pentru o perioadă de 6 luni, să îndeplinească atribuţiile inspectorului şef al ISU Constanța.

Totodată, atribuțiile funcției de inspector șef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Știrbei” al judeţului Călărași sunt preluate, prin  împuternicire pentru o perioadă de 6 luni, de către colonelul DIACONU Lucian(din Oltenita.) Ofițerul ocupă începând cu anul 2009 funcția de prim adjunct al inspectorului șef în cadrul aceleiași instituții.

 

***

Colonelul POPA Daniel Gheorghe a ocupat din anul 2001 funcţia de comandant al Grupului de Pompieri din Călărași, iar din anul 2004 deține funcția de inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Știrbei” al judeţului Călărași. Cu o experienţă de peste 30 de ani în această Armă, noul comandant al salvatorilor constănțeni este absolvent al Şcolii de ofiţeri activi a Ministerului de Interne (promoţia 1985, arma „pompieri”) şi Facultăţii de Drept din cadrul Universității din București (1996).

Pe parcursul carierei militare a ocupat funcţii de execuţie şi de comandă atât în plan operativ, cât şi în cel preventiv, remarcându-se prin rigurozitate și profesionalism în îndeplinirea activităților specifice.

 

 

 BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

CIRCULAŢIE ÎNCHISĂ, MARŢI ŞI MIERCURI, PE DN 3 A, ÎN COMUNA DRAGALINA,  DIN CAUZA UNOR LUCRĂRI

 

 

POLITIA-MASINAÎn vederea executării unor lucrări de refacere pasaj şi efectuarea de buraje tehnologice a căii ferate Ciulnița Călărași la pasajul de cale ferată la acelasi nivel cu drumul public situat pe DN3A la km 40+330 în comuna Dragalina, judeţul Călăraşi, circulaţia rutieră pe DN3A va fi închisă, cu devierea traficul rutier dinspre şi către orașul Lehliu Gară pe DN 21 şi DC 20 de pe raza comunei Dragalina,  judeţul Călăraşi, în zilele de 19-20 iulie 2016, în intervalul orar 08.30-17.00.

 

Le recomandăm conducătorilor auto să respecte indicaţiile poliţiştilor  rutieri şi semnificaţia indicatoarelor rutiere amplasate în respectivele zone.

 

 

cazier-judiciar-e1468180927594În primul semestru al anului 2016, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi a eliberat peste 13.000 de certificate de cazier judiciar.

A fost simplificată procedura de obținere a certificatului de cazier judiciar, astfel că, orice cetățean, peste 18 ani, poate obține acest document  de la orice unitate de poliție, fără a mai plăti timbrul fiscal în valoare de 2 lei sau poate să-și exprime acordul ca instituțiile din sistemul de ordine publică și siguranță națională, care-l solicită, să-l obțină în mod automat.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie a.c., la nivelul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi, au fost eliberate  13.344 de certificate de cazier judiciar.

La sfârşitul semestrului I al anului 2016, în camerele de corpuri delicte, se aflau în gestiune bunuri nesupuse unui regim special, evidenţiate în 1473 de cauze, autovehicule indisponibilizate evidenţiate în 27 de cauze.

Pe parcursul semestrului I al anului 2016, au fost distruse bunuri care nu îndeplineau condiţiile de comercializare înregistrate în 151 de cauze. Din totalul autovehiculelor indisponibilizate, a fost restituit deţinătorului un autovehicul.

Reamintim că Poliția Română operaționalizează prevederile O.U.G. nr. 41 din 2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Noul act normativ aduce modificări majore cu scopul debirocratizării şi simplificării administrative în activitatea desfăşurată de structurile de cazier judiciar.

 

 

Astfel, începând cu 11 iulie a.c., pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar nu se mai solicită timbrul fiscal în valoare de 2 lei. De la aceeaşi dată, în vederea emiterii certificatelor de cazier judiciar, nu se mai reţin documente în original ori copii legalizate în ghişee, ci doar xerocopii cu menţionarea sintagmei „conform cu originalul” de către lucrătorii din ghişeu.

De asemenea, structurile de cazier judiciar acceptă copia în format electronic după cartea de identitate, transmisă prin e-mail, asigurând condiţiile prevăzute de reglementările legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.

S-a realizat actualizarea formularelor tip şi a informaţiilor referitoare la obţinerea certificatului de cazier judiciar publicate pe pagina dehttp://www.politiaromana.ro/ro/utile/documente-eliberari-acte/cerere-certificat-cazier-judiciar/obtinerea-certificatului-de-cazier-judiciar-persoane-fizice-&page=1

Totodată, începând cu data de 1 august a.c., datele cu caracter personal necesare pentru furnizarea unui serviciu public, care sunt colectate, deţinute sau gestionate de o altă autoritate sau instituţie publică din sistemul de ordine publică și siguranță națională, se iau direct de la respectiva autoritate sau instituţie dacă acest lucru a fost solicitat expres de beneficiarul serviciului public sau dacă există consimţământul expres al acestuia.

Beneficiarul serviciului public poate reveni oricând asupra consimţământului, beneficiind de toate drepturile care decurg din reglementările legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Pentru punerea în aplicare a acestor deziderate a fost modificată legislaţia din domeniul cazierului judiciar, astfel că s-a creat posibilitatea instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice de a solicita extras de pe cazierul judiciar, în baza consimţământului expres al persoanei pentru care se efectuează verificări specifice.

 

Pe lângă modificările legislative sunt necesare modificări/optimizări ale aplicaţiei Sistemului Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Structurile Poliţiei Române pot solicita electronic extrasul de pe cazierul judiciar, document care are un conţinut similar cu cel al certificatului de cazier judiciar, astfel că nu va mai fi necesară deplasarea şi depunerea acestuia de către cetăţean pentru obţinerea unor avize ce se eliberează de poliţie (exemplificare: permis port armă, aviz pază, etc.)

Până la interconectarea tuturor instituţiilor abilitate de lege, transmiterea extraselor de pe cazierul judiciar se va face interinstituţional, în format letric.

 

 

 

IMG-20160715-WA0006Peste 30.000 kg de cereale fără documente de provenienţă depistate de poliţişti

 

Poliţiştii de investigare a criminalizăţii economice au desfăşurat o acţiune linia achiziției, depozitării și comercializării  de cereale. Pentru neregulile constatate au aplicat sancţiuni în valoare de 30.000 lei.

În ziua de 14 iulie a.c. poliţiştii au efectuat verificări la 6 depozite de cereale aparținând unor persoane fizice autorizate, societăți comerciale, existente pe raza județului Călărași, scopul fiind identificarea modului în care societăţile efectuează activități de achiziție, depozitare și comercializare de cereale.

În urma inventarierii stocurilor a fost găsite peste 30.000 kg cereale (grâu) pentru care nu au putut fi prezentate documente de proveniență.

Pentru neregurile constatate poliţiştii au aplicat 6 sancțiuni contravenționale, conform Legii 12/1990/R în valoare de 30.000 lei, iar ca măsură complementară confiscarea contravalorii întregii cantităţi de cereale, respectiv peste 15.000 lei.

În cauză urmează a se efectua verificări cu privire la modul cum societățile achiziționează, depozitează și comercializează cereale în vederea constatării unor posibile infracțiuni săvârșite de administratorii societății.

 

 

Acţiune desfăşurată de poliţişti pentru siguranţa pe apa

 

Poliţişti din cadrul structurilor de transporturi, investigare a criminalităţii economice, poliţişti de frontieră, în cooperare cu Căpitănia Călăraşi au desfăşurat o acţiune pentru siguranţa şi securitatea pe apă,  în zona zona Chiciu.

 

 

Au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale conform Legii  12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite

Astfel, poliţiştii au sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei administratorul unei societăţi comerciale, care are ca obiect de activitate desfacerea de produse alimentare, pentru neafişarea în loc vizibil a preţului la mai multe sortimente de produse oferite spre vânzare.

Totodată, gestionara unei societăţi comerciale a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 1.000 lei , conform Legii  12/ 1990 întrucât nu a putut prezenta documentele de provenienţă a unor produse alimentare expuse pentru vânzare, iar ca măsură complementară a fost ridicată în vederea confiscării suma de 300 lei reprezentând contravaloarea produselor fără documente.

 

 

Fără permis şi sub influenţa alcoolului, a intrat cu maşina în gard/ Poliţiştii au întocmit dosar penal

 

Un bărbat în vârstă de 54 ani,  din comuna Ileana, judeţul Călăraşi  în timp ce conducea un autoturism pe raza oraşului Fundulea a pierdut controlul asupra direcției de deplasare intrând în gardul împrejmuitor al unei locuinţe.

În urma impactului nu au rezultat vătămări, fiind avariat autoturismul și distrusă o porţiune din gard.

Verificările efectuate de poliţişti au stabilit că bărbatul nu posedă permis de conducere,

De asemenea, acesta a fost testat de poliţişti cu aparatul etilotest rezultând o valoare de 0,91mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind condus la Spitalul Lehliu-Gară pentru recoltarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui autovehicul pe dumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, aflată sub influența băuturilor alcoolice și distrugere din culpă.

 

 

 

 

 

S-a răsturnat cu căruţa în canal

 

Un bărbat de 30 ani, din comuna Roseţi în timp ce conducea un vehiculul cu tracţiune animală încărcat cu fân, pe DJ 310, în interiorul localităţii Tonea, din cauza neatenţiei în conducere s-a răsturnat într-un canal de irigaţii nefuncţional.

În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a bărbatului şi a unui pasager aflat în atelajul hipo.

Conducătorul atelajului a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

aurel nicolaeDeputatul a anunţat joi că a iniţiat deja primele discuţii cu liderii PSD în vederea înscrierii în acest partid.

Deputatul Aurel Niculae a anunţat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a demisionat din UNPR, partid în cadrul căruia ocupa funcţia de preşedinte interimar al organizaţiei judeţene. „Am decis să-mi dau demisia pentru că nu mă regăsesc în acest nou proiect politic” a spus Niculae făcând astfel trimitere la decizia conducerii partidului de a fuziona cu formaţiunea politică condusă de Traian Băsescu, PMP.

Niculae a mai adăpugat că a demarat deja primele discuţii cu liderii PSD, atât cei de la centru cât şi din plan local, în vederea înscrierii în acest partid. Întrebat dacă a negociat şi obţinerea unui loc eligibil pe listele PSD, la viitoarele alegeri parlamentare, Niculae a spus „Nu, n-am negociat nici un loc ci un proiect politic”.

De la obţinerea mandatului de parlamentar în decembrie 2012 sub sigla USL, pe listele PNL, Aurel Niculae a mai activat din punct de vedere politic în PMP (partid condus în vremea aceea de Elena Udrea) şi UNPR (venit în tabăra progresiştilor la propunerea primarului Dan Drăgulin). PSD ar deveni al 4-lea partid politic pentru Niculae.

Tot joi, au mai demisionat din UNPR, George Vlase şi Florin Simion, liderul organizaţiei de tineret. Claudia Păvălaşc şi-a prezentat demisia din funcţia de secretar al filialei judeţene însă va activa în continuare ca simplu membru. Foarte probabil se va retrage din partid şi Elena Nicolache, fost candidat pentru funcţia de primar al municipiului Călăraşi. „Doamna Nicolache se va retrage şi e posibil să mă urmeze” a mai precizat Niculae.

Noul şef al organizaţiei judeţene UNPR Călăraşi va fi Vasile Gîdea. Potrivit protocolului de fuziune PMP – UNPR, Gîdea şi-ar putea păstra funcţia de preşedinte întrucât rezultatul obţinut de UNPR, la locale este superior celui deţinut de PMP.

Marţi, fostul senator PNL şi PDL, Constantin Dumitru a anunţat că a preluat şefia organizaţiei judeţene a partidului condus de fostul preşedinte al României.SURSA-http://www.arenamedia.ro/index.php/arena-news/politica/partide-politice/unpr/20275-aurel-niculae-a-demisionat-din-unpr

 incendiu vegetatieIntervenţie la incendiu de plante furajere în comuna Vâlcelele

 

Pompierii militari din cadrul Secției Draglina au acţionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială de capacitate mărită timp de aproximativ 45 de minute, lichidând arderea în limitele găsite

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompieri  la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată care a folosit o sursă de aprindere pentru a genera arderea unei miriști, iar focul s-a extins și a cuprins șira de lucernă din imediata apropiere

 

       În data de 13.07.2016, ora 11.11, un echipaj specializat de stingere din cadrul Secției Dragalina a fost solicitat să acţioneze pe raza localităţii Vâlcelele, pentru stingerea unui incendiu de plante furajere, care se manifesta violent într-o  gospodărie, proprietate individuală, aparţinând lui Florin C.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu fum dens la depozitul de plante furajere, existând risc de extindere la celelalte anexe și  bunuri materiale aflate în imediata vecinătate.

Pompierii militari din cadrul Secției Dragalina s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ 45 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompieri  la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată care a folosit o sursă de aprindere pentru a genera arderea unei miriști, iar ulterior, din cauza vântului, focul s-a extins și a cuprins o șiră de lucernă dintr-o gospodărie aflată în imediata apropiere

În urma incendiului au ars aproximativ patru tone de lucernă, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de circa 5.000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la alte bunuri materiale aflate în imediata apropiere și chiar la casa proprietarului, însă pompierii militari au intervenit prompt şi au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând mai multe bunuri materiale.

 

Intervenţie la incendiu de miriște și vegetație uscată în localitatea Budești

 

Două echipaje de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Budești au intervenit timp de aproape cinci ore pentru stingerea unui incendiu care a cuprins 20 de hectare de miriște de grâu și vegetație uscată

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea  miriștii

 

În data de 13.07.2016, ora 12.05, două echipaje specializate de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Budești au fost solicitate să acţioneze pe raza localităţii, pentru stingerea unui incendiu de miriște și vegetație uscată, care se manifesta violent pe un n teren aparţinând domeniului public la localității.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu mult fum pe o suprafață de aproximativ 20 de hectare, existând risc de extindere a arderii la vecinătăți.

Pompierii militari din cadrul Gărzii Budești s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ cinci ore.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii.

În urma incendiului au ars 20 de hectare de miriște de grâu, vegetație uscată,  nefiind înregistrate pagube materiale.

Pompierii militari au acționat eficient, au lichidat incendiul în limitele găsite, eliminând astfel posibilitatea extinderii arderii la vecinătăți.

 

Intervenţie la incendiu de miriște în localitatea Luica

 

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Budești au intervenit timp de aproape 40 de minute pentru stingerea unui incendiu care se manifesta pe o suprafață de circa cinci hectare de miriște de grâu

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii de grâu

 

În data de 13.07.2016, ora 17.44, un echipaj specializat de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Budești a fost solicitat să acţioneze pe raza localităţii Luica, pentru stingerea unui incendiu de miriște, care se manifesta violent pe un teren agricol, proprietate privată..

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu mult fum pe o suprafață de aproximativ cinci hectare de miriște de grâu, existând risc de extindere a arderii la vecinătăți.

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Budești s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ 40 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii de grâu.

În urma incendiului au ars aproximativ cinci hectare de miriște de grâu, nefiind înregistrate pagube materiale.

incendiu vegetatieIntervenţie la incendiu de miriște în localitatea Sărulești

Două echipaje de stingere din cadrul Secției de pompieri Lehliu Gară au intervenit timp de aproape o oră și 10 minute pentru stingerea unui incendiu care a cuprins 7,5 hectare lan de grâu și 10 hectare de miriște

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a aruncat la întâmplare un rest de țigară aprins pe marginea DJ 303

 

În data de 12.07.2016, ora 13.28, două echipaje specializate de stingere din cadrul Secției de pompieri Lehliu Gară au fost solicitate să acţioneze pe raza localităţii Sărulești, pentru stingerea unui incendiu, care se manifesta violent la un lan de grâu și la o miriște, proprietăți private, aparţinând unei societăți comerciale cu profil agricol.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu mult fum pe o suprafață de aproximativ 7,5 hectare la un lan de grâu și la 10 hectare de miriște de grâu, existând risc de extindere a arderii la vecinătăți.

Pompierii militari din cadrul Secției Lehliu Gară s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ o oră și 10 minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a aruncat la întâmplare un rest de țigară aprins pe marginea DJ 303, generând arderea.

În urma incendiului au ars 7,5 hectare grâu și 10 hectare de miriște de grâu, fiind înregistrate pagube materiale în valoare de 20.000 de lei.

Pompierii militari au acționat eficient, au lichidat incendiul în limitele găsite, eliminând astfel posibilitatea extinderii arderii la vecinătăți, valoarea bunurilor salvate în acest caz fiind estimată la suma de aproximativ 160.000 de lei.

 

Intervenţie la incendiu la un lan de grâu în localitatea Modelu

Trei echipaje de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași au intervenit timp de aproape trei ore și 15 minute pentru stingerea unui incendiu care a cuprins 0,5 hectare lan de grâu și 6 hectare de miriște de grâu

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea lanului de grâu și miriștii

 

În data de 12.07.2016, ora 13.15, trei echipaje specializate de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași au fost solicitate să acţioneze pe raza localităţii Modelu, pe strada Mecanizatorilor, pentru stingerea unui incendiu, care se manifesta pe o suprafață de aproximativ 6,5 hectare, pe un teren agricol proprietate privată.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu mult fum pe o suprafață de aproximativ 0,5 hectare la un lan de grâu și la 6 hectare de miriște de grâu, existând risc de extindere a arderii la solele din apropiere și la celelalte bunuri.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași s-au deplasat la această intervenţie cu trei autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ trei ore și 15 minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea grâului și miriștii.

În urma incendiului au ars 0,5 hectare dintr-un lan de grâu și circa șase hectare de miriște de grâu, fiind înregistrate pagube materiale în valoare de 1.200 de lei.

Pompierii militari au acționat prompt, au lichidat incendiul în limitele găsite, eliminând astfel posibilitatea extinderii arderii la solele învecinate și la gospodăriile din apropiere, valoarea bunurilor salvate în acest caz fiind estimată la suma de aproximativ 400.000 de lei.

 

Intervenţie la incendiu de miriște în localitatea Măgureni, comuna Sărulești

Pompierii militari din cadrul Secției Lehliu Gară au intervenit timp de aproape 35 de minute pentru stingerea unui incendiu care se manifesta pe o suprafață de circa 10 hectare miriște de grâu

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii de grâu

 

În data de 12.07.2016, ora 18.45, un echipaj specializat de stingere din cadrul Secției de pompieri Lehliu Gară a fost solicitat să acţioneze pe raza localităţii Măgureni, comuna Sărulești, pentru stingerea unui incendiu, care se manifesta violent la o miriște de grâu, proprietate privată, aparţinând lui Gheorghe N.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu mult fum pe o suprafață de aproximativ 10 hectare miriște de grâu, existând risc de extindere a arderii la vecinătăți.

Pompierii militari din cadrul Secției Lehliu Gară s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ 35 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii de grâu.

În urma incendiului au ars 10 hectare de miriște de grâu, nefiind înregistrate pagube materiale.

 

Intervenție la un incendiu izbucnit la un depozit de materiale de construcții din Călărași        

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași au acţionat pentru stingerea incendiului cu două autospeciale de capacitate mărită timp de aproximativ 45 de minute, lichidând arderea în limitele găsite

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul s-a produs din cauza neglijenței unei persoane care a folosit un dispozitiv pentru sudură fară a respecta normele de folosire

 

În data de 12.07.2016, ora 16.45, două echipaje specializate de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași au fost solicitate să acţioneze pe raza municipiului, în cartierul Farfuria, pe strada Stadionului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit în incinta unui fost punct termic, actualmente depozit de materiale de construcții, proprietate privată, aparţinând unei întreprinderi individuale.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta violent, cu flacără şi cu fum dens la depozitul de materiale, în care se aflau mai multe bunuri materiale combustibile, existând risc de extindere la vecinătăți.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ 45 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul s-a produs din cauza neglijenței unei persoane, care a folosit un dispozitiv pentru sudură fară a respecta normele de folosire ale acestuia, fiind astfel posibil ca un material incandescent rezultat din utilizarea dispozitivului de sudare să intre în contact cu alte materiale combustibile, generându-se arderea.

În urma incendiului au ars materiale de construcții: lambriuri, parchet, profile rigips, celuloză și combustibile lichide, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ  10.000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la vecinătăți, însă pompierii militari au intervenit prompt şi au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând  bunuri materiale în valoare de aproximativ 100.000 de lei.

 

politiaPe numele a 15 persoane cercetare în cadrul unui dosar penal în care se investighează furtul a 20 de tone de furaje concentrate Tribunalul Călăraşi a emis mandate de arestare preventivă, în urma a 19 percheziţii efectuate la data de 12 iulie 2016 de polițiștii din Călăraşi.

 

La data de 12 iulie a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au efectuat 19 percheziţii,  în localităţile Unirea, Modelu şi Călăraşi, la 18 persoane bănuite de comiterea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, furt calificat, complicitate la furt calificat, dare şi luare de mită.

 

16 persoane au fost reținute, faţă de o persoană, procurorul a dispus măsura controlului judiciar, iar o persoană se sustrage cerecetărilor.

 

La data de 13 iulie 2016 pe numele a 15 persoane Tribunalul Călăraşi a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile, fiind introduşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

Faţă de o persoană a fost dispusă măsura arestului la domiciliu.

 

Reamintim că în perioada februarie – mai 2016, persoanele bănuite, cu complicitatea unor agenţi de pază, ar fi săvârşit mai multe infracţiuni de furt dintr-o societate comercială, care are ca profil creşterea şi îngrăşarea animalelor.

 

Percheziţiile s-au desfăşurat într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi în care poliţiştii au fost delegaţi să desfăşoare activităţile dispuse.

 

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcției  Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

politia -arestariReţinut de poliţişti pentru evaziune fiscală

 

 

La data de 12 iulie 2016 poliţiştii au probat activitatea infracţională a unui bărbat de  29 ani, din Săruleşti, judeţul Călăraşi, cercetat într-un dosar de evaziune fiscal.

În perioada ianuarie –decembrie 2013, bărbatul, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale ar fi desfășurat activități comerciale având ca obiect  achiziții și comercializarea de deșeuri feroase şi nu a înregistrat în evidențele contabile veniturile realizate, cauzând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 100.436 lei.

Poliţiştii l-au reţinut pentru 24 de ore şi depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând ca astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, cu propunere de arestare preventiveă

 

 

A condus sub influenţa alcoolului şi a fost reţinut de poliţişti

 

Poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Grădiştea au reţinut un bărbat care a condus pe drumurile publice un autoturism deşi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

În ziua de 06 iulie 2016 bărbatul domiciliat în comuna Unirea, a fost depistat de poliţişti în timp ce conducea pe raza localităţii de domiciliu un autoturism. La testarea alcoolscop a prezentat o concentraţie alcoolică de 0,76 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

 

 

Poliţiştii l-au condus la Spitalul Judeţean Călăraşi unde i-au fost prelevate mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcolemiei, rezultatul acestora fiind de 1,60 g/l alcool pur în sânge.

La data de 12 iulie a.c. poliţişti l-au reţinut pentru 24 de ore,.

Bărbatul a fost depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi.

 

16 persoane au fost reţinute și față de o persoană a fost dispus controlul judiciar, în urma a 19 percheziţii efectuate ieri, de polițiștii din Călăraşi, în cadrul unui dosar penal în care se cercetează furtul a 20 de tone de furaje concentrate. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale a Poliției Române.

 

Un echipaj al politiei rutiere impreuna cu luptatori din cadrul Serviciului de Actiuni Speciale efectueaza un control in trafic, in Craiova, marti, 21 mai 2013. REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Un echipaj al politiei rutiere impreuna cu luptatori din cadrul Serviciului de Actiuni Speciale efectueaza un control in trafic, in Craiova, marti, 21 mai 2013. REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

La data de 12 iulie a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au efectuat 19 percheziţii, în localităţile Unirea, Modelu şi Călăraşi, la 18 persoane bănuite de comiterea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, furt calificat, complicitate la furt calificat, dare şi luare de mită.

 

La sediul poliţiei au fost aduse 17 persoane, pentru audieri, iar în urma administrării probatoriului, 16 persoane au fost reținute. Faţă de o persoană s-a dispus măsura controlului judiciar, iar o persoană se sustrage cerecetărilor.

 

Reamintim că în perioada februarie – mai 2016, persoanele bănuite, cu complicitatea unor agenţi de pază, ar fi săvârşit mai multe infracţiuni de furt dintr-o societate comercială, care are ca profil creşterea şi îngrăşarea animalelor.

 

Prejudiciul estimat este constituit de contravaloarea a aproximativ 20 de tone de furaje concentrate sustrase.

 

Percheziţiile s-au desfăşurat într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi în care poliţiştii au fost delegaţi să desfăşoare activităţile dispuse.

 

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcției  Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

 

 

 

 

ANOFM-LOCURI DE MUNCA     În această perioadă, 15 state ale Uniunii Europene oferă, prin rețeaua EURES, 1510 locuri de muncă vacante.

Cele mai multe posturi sunt disponibile în SPANIA – 800 locuri de muncă, pentru  muncitor necalificat în agricultură.

Solicitanții unui loc de muncă în străinătate, care dețin calificarea corespunzătoare și cunosc o limbă de circulație europeană, pot aplica pentru următoarele oferte de locuri de muncă:

  • Finlanda- 17 locuri de muncă în calificările de sudor și operator CNC;
  • Germania – 141 locuri de muncă în calificările de recepționer, asistent medical, șofer autocamion, brutar.
  • Italia – 60 locuri de muncă în calificările de asistent medical, îngrijitor persoane;
  • Lituania – 27 locuri de muncă în calificările de asfaltator, tehnician mecatronist, tehnician electrician,inginer in productia maselor plastice
  • Marea Britanie –103 locuri de muncă în calificările de asistent medical, îngrijitor persoane la domiciliu;
  • Norvegia – 166 locuri de muncă în calificările de montator acoperișuri, zugrav și tâmplar;
  • Republica Cehă – 70 locuri de muncă în calificările de șlefuitori- pilitori, șofer profesionist, manager logistică;
  • Slovacia – 44 locuri de muncă în calificările de bucătar, șofer profesionist, infirmier, sticlari;
  • Suedia – 48 locuri de muncă în calificările de femeie de serviciu, brutar, patiser cofetar, vopsitor auto și tinichigiu auto.

 

Detalii cu privire la ofertele angajatorilor din UE, precum și modalitatea de aplicare pentru aceste locuri de muncă pot fi găsite pe  portalul național EURES  – www.eures.anofm.ro

 

 

politiaPoliţiştii Formaţiunii de Investigaţii Criminale Fundulea, împreună cu cei din cadrul Poliţiei Oraşului Lehliu Gară şi Secţiei 8 Poliţie Rurală Tămădău Mare au reţinut şapte bărbaţi, bănuiţi de săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violențe, încăierare și tulburarea liniștii publice.

În noaptea de 02/03 iulie 2016 în timp ce se aflau pe raza localităţii Fundulea pe fondul unui conflict anterior cei şapte s-au agrestat reciproc.

Poliţiştii au probat, în ziua de 11 iulie 2016, activitatea infracţională a celor şapte bărbaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 28 ani, toţi din Fundulea.

Bărbaţii, bănuiţi de săvârşirea infracțíunilor de lovire sau alte violențe, încăierare și tulburarea liniștii publice, au fost reţinuţi de poliţişti pentru 24 de ore.

Aceştia au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând ca astăzi să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară cu propunerea de arestare preventivă.

 

politia 6În această dimineaţă, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi efectuează 19 percheziţii domiciliare în judeţul Călăraşi, într-un dosar penal ce are ca obiect săvârşirea de furturi dintr-o societate comercială, profilată pe creşterea şi îngrăşarea animalelor.

 

La data de 12 iulie a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi descind la locuinţe din localităţile Modelu, Unirea şi Călăraşi, la persoane bănuite de săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, furt calificat, complicitate la furt calificat, dare şi luare de mită. Percheziţiile se desfăşoară într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi în care poliţiştii au fost delegaţi să desfăşoare activităţile dispuse.

 

Vor fi puse în aplicare 18 mandate de aducere.

 

Din cercetări a reieșit că, în perioada februarie – mai 2016, persoanele bănuite, cu complicitatea unor agenţi de pază, ar fi săvârşit mai multe infracţiuni de furt dintr-o societate comercială, care are ca profil creşterea şi îngrăşarea animalelor.

 

Prejudiciul estimat este constituit de contravaloarea a aproximativ 20 de tone de furaje concentrate sustrase.

 

Acțiunea, coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, beneficiază de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Astăzi la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi cei 42 de viitori poliţişti care se vor alătura structurii de ordine publică şi siguranţă naţională au depus jurământul de credinţă.

 

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

În prezenta conducerii inspectoratului, a reprezentaţilor structurilor locale din sistemul de apărare şi ordine publică, precum şi a membrilor de familie cei 42 de agenţi au trecut prin emoţiile rostirii jurământului de credinţă.

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

 

 

Precizăm că agenții vor dobândi dreptul de a purta armament de serviciu numai după perioada de pregătire intensivă și după ce vor  promova examenul de definitivare în carieră.

 

 

 

 

 

 

angajareComunicat de presă

 

 

 

 

Ca urmare a implementării măsurilor active de stimulare a ocupării, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2016, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a judeţului  Călăraşi a încadrat în muncă 1308 persoane, dintre care 762 persoane pe locuri de muncă pe perioada nedeterminată si 546 persoane pe locuri de muncă pe perioadă determinată.

Prin măsura activă formare profesională, 347 de persoane au reuşit să ocupe un loc de muncă în primele 6 luni ale acestui an, în urma absolvirii unui curs de calificare/recalificare/specializare.

Prin subvenţiile acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în scopul integrării în muncă a persoanelor considerate dezavantajate pe piaţa muncii, în cele 6 luni ale anului 2016 s-au încadrat în muncă 72 de persoane, dintre care: 55  şomeri cu vârsta peste 45 ani, 4 şomeri părinţi susţinători unici ai familiilor monoparentale, 2 şomeri care mai au 5 ani până la pensie, 9 absolvenţi de învăţământ, 1 persona cu handicap, precum şi 1 persoana cu vârstă până în 25 ani, cu risc de marginalizare socială.

Datorită faptului că și-au găsit un loc de muncă  înainte de a expira perioada de şomaj, 67 de şomeri au beneficiat de alocaţii pentru angajare. Alte 7 persoane au beneficiat de prime de mobilitate ca urmare a încadrării într-o localitate la peste 50 km faţă de localitatea de domiciliu și 1 persoana a beneficiat de primă de instalare pentru încadrarea într-o altă localitate cu schimbarea domiciliului.

În urma serviciilor de informare şi consiliere profesională,1920 persoane şi-au găsit un loc de muncă, iar 363 persoane s-au încadrat în muncă în urma acordării serviciilor de mediere a muncii.

”Măsurile active pentru stimularea ocupării forţei de muncă se adresează atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât şi angajatorilor. Implementarea acestora are în vedere, pe de o parte, prevenirea şomajului şi creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, iar pe de altă parte, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă.” a precizat directorul executiv al AJOFM Călărași, domnul Nicolae Chirana.

repartizare-computerizata_6518Lista nominala a candidatilor pe scoala, in ordinea descrescatoare a mediilor de admitere, este afisata, de asemenea, in fiecare unitate de invatamant gimnazial.

Inscrierea in clasa a IX-a in liceele de stat, in anul scolar 2016-2017 se face fara examen, pe baza mediei de admitere, care este media ponderata intre media generala obtinuta la Evaluarea Nationala (cu o pondere de 75%) si media generala de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 25%).

In perioada 8-12 iulie absolventii clasei a VIII-a si parintii acestora, asistati de dirigintii claselor a VIII-a, vor completa optiunile in fisele de inscriere. Ministerul Educatiei recomanda parintilor si elevilor sa completeze un numar cat mai mare de optiuni, ordonate cat mai realist. Ulterior, in intervalul 9-13 iulie, fisele de inscriere vor fi validate. Validarea fiselor este o operatiune simpla, dar obligatorie pentru toti candidatii, in ideea de a elimina eventualele greseli aparute ca urmare a transcrierii mediilor din cataloagele scolare pe fisa de optiuni, completarii numelui candidatului sau scrierii neclare a codurilor liceelor.

Repartizarea computerizata in invatamantul liceal de stat a absolventilor clasei a VIII-a care nu implinesc 18 ani pana la data inceperii cursurilor anului scolar 2016-2017 este programata pe data de 19 iulie. Depunerea dosarelor de inscriere la scolile la care candidatii au fost repartizati are loc intre 21 si 29 iulie.MAI MULTE -AICI-https://www.portalinvatamant.ro/articole/stiri-liceu-9/ierarhia-de-admitere-la-liceu-in-anul-scolar-2016-2017-6518.html?utm_source=legislatiamuncii-08072016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=580067

ULTIMA ORAATENTIE!
HAI SĂ AJUTĂM!
SĂ NU FIM IPOCRIȚI ȘI SĂ LĂSĂM SĂ TREACĂ PE LÂNGA NOI O DRAMĂ SPUNÂNDU-NE CĂ, LASĂ, ARE CINE SĂ-L AJUTE!
DA, NOI PUTEM SĂ-L AJUTĂM!

EU MĂ PREZINT LUNI, LA ORA 8, LA SPITALUL DIN OLTENIȚA PENTRU A DONA O BUCATĂ DE VIAȚĂ!

Un coleg, GHEORGHE PĂLICI, fost director la Scoala 3 Chirnogi, are nevoie de ajutorul nostru aflandu-se in STARE CRITICA în spital iar până la intervenția chirurgicală pe care o așteptă și inclusiv pentru operația ce va urma, are nevoie urgentă de sânge și plasmă iar Institutul Fundeni este în criză acută de sânge.
Vă rog pe această cale pe toți cei care doriți să ajutați, să donați ORICE GRUPĂ de sânge la Centrul de Transfuzii Fundeni cât de urgent cu putință!
Centrul de Transfuzii Fundeni (Clădirea Gastroentorologie)
Program Luni – Vineri 8:00-11:00
Pacient: Palici Gheorghe (Gastroenterologie)
Se poate de fapt dona oriunde cât timp se trimit detaliile prin fax către Fundeni

Înainte de a dona:
Dimineaţa înainte de recoltare puteţi consuma o cană cu ceai sau cafea, un mic dejun puţin consistent, legume, fructe
Nu fumati înainte şi după donare cu o oră
De asemenea veniti la donare , odihnit si nu dupa o noapte pierduta la serviciu sau in fata calculatorului !

Comentează

 Ministerul-de-Interne

Începând cu data de 11 iulie, pentru obținerea certificatului de cazier judiciar, nu se mai solicită timbrul fiscal în valoare de 2 lei. Acesta se eliberează, de regulă, pe loc, sau în cel mult 3 zile de la data solicitării.

Poliția Română operaționalizează prevederile O.U.G. nr. 41 din 2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Astfel, începând cu data de 11 iulie a.c., pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar nu se mai solicită timbrul fiscal, în valoare de 2 lei.

Pentru a se obține un certificat de cazier judiciar în România, persoana fizică poate depune personal cererea-tip, cu datele complete de stare civilă și motivată, la orice subunitate de poliție în care există ghișeu de cazier judiciar, însoțită de:

  • actul de identitate aflat în termen de valabilitate;
  • chitanța prin care se face dovada achitării taxei de prestare serviciu, în cuantum de 10 lei;

Pentru a obține un certificat de cazier judiciar în România, persoana juridică depune prin reprezentant legal, care trebuie să-și dovedească calitatea, cererea-tip, cu datele complete de identificare și motivată, la orice subunitate de poliție în care există ghișeu de cazier judiciar, însoțită de:

  • dovada calității de persoană juridică;
  • dovada că deponentul este reprezentantul legal al persoanei juridice solicitante (Anexa 38 din H.G. nr. 345/2010);
  • copie de pe actul de identitate al reprezentantului legal;
  • chitanța prin care se face dovada achitării taxei de prestare serviciu, în cuantum de 10 lei.

Persoanele domiciliate în străinătate pot solicita eliberarea certificatului de cazier judiciar prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.

Astfel, la cererea motivată a persoanelor aflate în străinătate, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot elibera, după efectuarea verificărilor în bazele de date, adeverințe în care se consemnează rezultatele verificărilor.

Aceste adeverințe au valoarea juridică a unui certificat de cazier judiciar și se utilizează exclusiv în străinătate.

Certificatul de cazier judiciar se eliberează, de regulă, pe loc, sau în cel mult 3 zile de la data solicitării, în situațiile în care cererea este depusă în România.

Pentru situațiile în care cererea este depusă prin misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, certificatul de cazier judiciar se eliberează în cel mult 30 de zile de la data depunerii, iar în cazul adeverințelor, în termen de 10 zile de la data solicitării.

Documentele sunt valabile 6 luni de la data primirii și numai în scopul pentru care au fost eliberate.

manuale-gratuite-liceu_6390Vesti bune pentru elevii aflati in clasele terminale din invatamantul liceal: de anul viitor vor primi manuale gratuite.

Incepand cu anul scolar 2016-2017, Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice isi asuma responsabilitatea de a asigura manuale scolare gratuite pentru clasele a XI-a si a XII-a. Pana in acst moment, de manuale gratuite beneficiau elevii pana la clasa a X-a inclusiv, colegii lor din clasele a XI-a – a XII-a fiind nevoit sa si le achizitioneze din fonduri proprii.

Anul trecut Ministerul Educatiei a incercat sa deconteze o parte din suma alocata de elevi pentru achizitionarea manualelor, insa banii nu erau suficienti. In plus, cei mai multi dintre copii nu puteau dovedi achizitia, neavand bon fiscal, deoarece obisnuiau sa isi cumpere cartile de la colegii mai mari.

Demersurile pentru asigurarea manualelor scolare pentru ciclul superior al liceului vor fi intreprinse de fiecare inspectorat scolar judetean/ISMB si de unitatile de invatamant, in urma unei selectii realizate de cadrele didactice.

Prin urmare, pentru derularea in bune conditii a procesului de asigurare a manualelor scolare pentru clasele a XI-a si a XII-a, pana la debutul anului scolar 2016-2017, vor fi parcurse urmatoarele trei etape:

– pana la data de 20 mai 2016, editurile vor transmite Centrului National de Evaluare si Examinare un document scris prin care sa-si exprime interesul privind ofertarea de manuale scolare si lista de manuale pe care le pot oferta pentru clasele a XI-a si a XII-a

– pana la data de 31 mai 2016, editurile interesate vor transmite tuturor unitatilor de invatamant care scolarizeaza ciclul superior al liceului cate un exemplar din manualele scolare pe care le pot oferta si care sunt cuprinse in Catalogul manualelor scolare din in invatamantul preuniversitar

Memoratoare gramatica si teorie literara
Memoratoare gramatica si teorie literara

Vezi detalii

Suportul ergonomic pentru spate
Suportul ergonomic pentru spate

Vezi detalii

PC Simplu si eficient
PC Simplu si eficient

Vezi detalii

– in perioada 16 mai – 10 iunie, profesorii din unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi din ciclul superior al liceului vor selecta, in baza liberei initiative profesionale acele manuale scolare din Catalogul manualelor scolare, propuse spre ofertare de catre edituri, in vederea utilizarii in procesul didactic in anul scolar 2016-2017.

Pe baza necesarului rezultat in urma selectiei operate de cadrele didactice, Ministerul Educatiei va incheia contracte de achizitie si difuzare a manualelor pentru clasele a XI-a si a XII-a cu fiecare editura in parte.SURSA-https://www.portalinvatamant.ro/articole/stiri-liceu-9/manuale-gratuite-din-septembrie-2016-pentru-elevii-claselor-a-xi-a-si-a-xii-a-6390.html

politiaBULETIN DE PRESĂ

 

 

Acţiune pe linia combaterii evaziunii fiscale privind munca la negru, desfăşurată de poliţişti

 

Poliţiştii Biroului de Investigare a Criminalităţii Economice Olteniţa, împreună cu cei din cadrul Posturilor de Poliţie Şoldanu şi Gălbinaşi au desfăşurat la data de 05 iulie 2016 o acţiune pe linia combaterii evaziunii fiscale privind munca la negru.

Astfel, în seara de 05 iulie a.c. pe timpul defăşurării unei acţiuni pe linia combaterii evaziunii fiscale privind munca la negru poliţiştii au identificat un bărbat, de 42 ani, din comuna Şoldanu, judeţul Călăraşi care desfășura activități de  recrutare și transport persoane în vederea prestării unor munci agricole fără încheierea unui contract individual de muncă.

Acesta transporta cu autovehiculul proprietate personală persoane, printre care şi minori în judeţul Dâmbovița pentru a presta muncă necalificată în folosul unor persoane fizice și juridice cunoscute de bărbat.

Pentru activitatea prestată aceştia primeau 90 lei/zi de persoană, o parte din sumă îi revenea bărbatului drept comision pentru recrutarea și transportul persoanelor ce prestau muncă necalificată.

Cel în cauză a fost sancţionat contravențional cu amenda în valoare de 5000 lei conform Legii 12/1990, întrucât desfășura activități comerciale fără  îndeplinirea formelor legale.

De asemenea, pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracţiunilor de folosirea unui minor pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale şi primirea la muncă a mai mult de cinci persoane.

 

 

 

 

 

 

 

Reţinut de poliţişti pentru săvârşirea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei

 

Poliţiştii din cadrul Secţiei 5 Poliţie Rurală Gălbinaşi au reţinut un tânăr care la data de 26 iunie 2016 în timp ce conducea fără a avea permis un moped a accidentat un minor, după care a părăsit locul faptei.

În ziua de 06 iulie 2016 poliţiştii au probat activitatea infracţională a unui tânăr de 19 ani, din comuna Vasilaţi, judeţul Călăraşi care, în ziua de 26 iunie a.c. în timp ce conducea fără a poseda permis de conducere un moped pe raza localităţii de domiciliu, a surprins şi accidentat un minor, care se angajase în traversarea drumului fără să se asigure şi prin loc nepermis. După producerea accidentului a parăsit locul faptei fără încuviinţarea organelor de politie.

Tânărul a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoraia Olteniţa cu propunere de arestare preventivă.

Acesta a fost depus în centul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

 

Reţinuţi de poliţişti pentru furt calificat

 

Poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Rurală Olteniţa au reţinut trei tineri bănuiţi că în perioada ianuarie- februarie 2016 au sustras mai multe bunuri dintr-o locuinţă.

În ziua de 12 februarie a.c. poliţiştii au fost sesizaţi de o femeie din comuna Chirnogi de faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuinţa sa de unde sustras un televizor şi mai multe unelte electrice.

Cercetările efectuate de poliţişti au condus la identificarea a trei bărbaţi cu vârste cuprinse între 22 şi 35 ani, doi din localitatea Chirnogi şi unul din comuna Răzvani, bănuiţi de comiterea infracţiunii de furt calificat.

Prejudiciul a fost recuperat în totalitate de poliţişti şi restituit părţii vătămate.

Cei trei au fost reţinuţi de poliţişti pentru 24 de ore urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu propunerea de arestare preventivă

Aceştia au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

 

incendiu vegetatiePompierii militari din cadrul Detașamentului Oltenița au acţionat pentru stingerea incendiu de miriște care se manifesta pe o suprafață de aproximativ 10 hectare

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii

 

În data de 06.07.2016, ora 15.55, un echipaj specializat de stingere din cadrul Detașamentului Oltenița a fost solicitat să acţioneze pe raza localităţii Chirnogi, pentru stingerea unui incendiu de miriște care a cuprins două terenuri agricole, proprietăți individuale, aparţinând lui Nicușor B. și Gheorghe I.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul de miriște se manifesta cu flacără şi cu fum dens pe o suprafață de aproximativ zece hectare, existând risc de extindere a arderii la solele învecinate și la arbuștii din pădure.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Oltenița s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ o oră și 30  minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a fost provocat de o persoană neidentificată, care a folosit intenționat o sursă de aprindere pentru a genera arderea miriștii.

În urma incendiului au ars: cinci hectare miriște de grâu (teren  aparținând lui Gheorghe I.), trei hectare miriște de orz pe care se cultivase floarea-soarelui și două hectare de miriște de mazăre (teren aparținând lui Nicușor B.), fiind înregistrate pagube materiale în valoare de 20.000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la vecinătăți, la solele aflate în imediata apropiere și la arbuștii unei păduri tinere, însă pompierii militari au intervenit prompt şi au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând bunuri materiale în valoare de aproximativ 200.000 de lei.

 

 

politia -arestariDoi bărbaţi au fost reţinuţi de poliţişti în ziua de 05 iulie 2016, cei doi sunt bănuiţi că şi-ar fi agresat fizic soţiile.

În ziua de 05 iulie 2016 poliţiştii au probat activitatea infracţională a doi bărbaţi de 47, respectiv 53 ani, din comuna Radovanu şi Căscioarele care şi-au agresat fizic soţiile.

Bărbaţii au fost reţinuţi de poliţişti pentru o perioadă de 24 de ore.

Bărbaţii sunt cercetaţi de poliţişti pentru săvârşirea infracţiunilor de violenţă în familie, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu propunere de arestare preventivă.

Aceştia au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

 

Cercetat de poliţişti pentru furt

 

Poliţiştii Secţiei 3 Poliţie Rurală Curcani au identificat un bărbat, din comuna Luica, judeţul Călăraşi bănuit de furt.

Poliţiştii au fost sesizaţi de un bărbat de 49 de ani, din comuna Luica, în dimineaţa de 05 iulie 2016 de faptul că persoane necunoscute au sustras mai multe rânduri de trifori costie de acesta şi lăsate pe un teren din apropierea comunei.

Verificările efectuate de poliţişti au condus la identificarea persoanei bănuite de săvârşirea faptei, fiind vorba de un consătean de 30 ani.

Întreaga cantitate de trifoi a fost recuperată de poliţişti şi restituită părţii vătămate.

Poliţiştii îl cercetează pe bărbat pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.

 

 

 

S-a urcat la volan fără permis şi sub influenţa alcoolului

 

Poliţiştii Postului de Poliţie Ştefan cel Mare au depistat la data de 05 iulie 2016 un bărbat de 46 ani, din localitate, care conducea un autoturism pe raza comunei fără a poseda permis de conducere.

La testarea cu aparatul etilotest bărbatul a prezentat o concentraţie alcoolică de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Bărbatul a fost condus de poliţişti la Spitalul Judeţean Călăraşi unde i-au fost prelevate două moste biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Poliţiştii au întocmit dosar penal pentru săvârşirea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.

 

 

Mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pus în aplicare de poliţişti

 

Poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Judecătoria Călăraşi pe numele unui tânăr de 27 ani, din municipiul Călăraşi.

Bărbatul, condamnat la 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor din culpă a fost depus în Penitenciarul Slobozia.

 

13570146_981124835334683_1497166609_o 13570215_981127655334401_130306099_o 13579930_981126008667899_2137730325_o.png 13588986_981124418668058_1448884762_o 13616400_981127225334444_1144763305_o 13621334_981124565334710_2065540486_oÎn data de 03.07.2016 în parteneriat cu Muzeul Național,,George Enescu”București am organizat un eveniment artistic,,Matematica pe note muzicale”și a unei mini-expoziții cu lucrări ale elevilor reunite sub genericul ,,Muzicalitatea matematică a desenului”.

Evenimentul sa desfășurat în Salonul de Muzică-Sala Cantacuzino din Palatul Cantacuzino a Muzeului Național,,George Enescu”București.

La eveniment au participat 22 elevi de la Liceul Teoretic,,Neagoe Basarab”Oltenița,21 părinți,bunici,profesori din Oltenița și 15 elevi ,părinți,profesori de la Școala Gimnazială,,Iosif Sava”București.

Bucuria a fost și mai mare deoarece am reușit să implicăm foști elevi,părinți din generația,,Eclipsa de Soare” 2010-2014 dar și faptul că la programul artistic au contribuit bunici,părinți,elevi și profesori atât din Oltenița cât și din București.

,,Spune-mi ce-ai văzut la teatru

La spectacolul de gală?

-Am privit cu ochii-n patru

Moda afișată-n sală!

Optând pentru un stil de viață civilizat,elevat trebuie să avem în vedere următorul fapt:nu mergem întâmplător la teatru,spectacol,muzeu,concert pentru că merg și ceilalți colegi sau că,,așa e la modă”.Căutați să cunoașteți valoarea acestora ,dacă corespund intereselor voastre,gradului vostru de cultură,încercați să cunoașteți originalul,adevărata valoare a artei.

Arta exercită o influienţă profundă asupra omului.Creaţia artistică îl înobilează,îi trezeşte emoţii şi sentimente foarte variate care-l împing la acţiune şi imprimă un anumit colorit vieţii lui psihice.Pictura,sculptura,grafica,arhitectura,poezia şi alte forme ale creaţiei artistice îi dezvoltă sensibilitatea şi capacitatea de sesizare a valorilor autentic umane,îl învaţă să preţuiască binele şi să se bucure de victoria celor drepţi şi cinstiţi.Calea cea mai sigură pentru a cultiva simţul frumosului este intrarea în contact direct cu frumuseţile autentice din toate domeniile.
Depinde deci de cei din jur,dar şi de fiecare dintre noi,dacă ,,frumosul” va deveni o parte integrantă a existenţei noastre,un adevărat mod de viaţă care să ne lumineze sufletul şi să ne facă mai buni şi mai…. frumoşi!

Frumosul din natură și societate ne îmbogățește viața spiritualăși psihică,dezvoltându-ne sensibilitatea,afectivitatea devenind mai buni.

Pictura este o artă a privirii,sculptura este o artă a atingerii,matematica este o artă a gândirii,muzica este o artă a sufletului.

 

,,Artistul dezvăluie omenirii calea spre armonie care e fericire și pace.Fiecare artist contribuie cu talentul său,cu munca sa la cultivarea frumosului ,care e menit să dea un inpuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului….Ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să faci și pe alții să vibreze.(George Enescu)

 

Plecând de la aceste cuvinte ale lui George Enescu acești mici artiști au reușit să ne facă să vibrăm și să ne lăsăm copleșiți de muzică.

Micii artiști sunt elevi ai Liceului Teoretic,,Neagoe Basarab”Oltenița,Școala Gimnazială ,,Iosif Sava”București , Școala Gimnazială Nr.6 Oltenița și Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza București.

 

 

Un autocar în care se aflau 9 persoane a intrat în coliziune cu un autocamion cu remorcă, un bărbat  a decedat, iar trei femei, dintre care două însărcinate, au fost transportate de urgenţă la spitalul Sf. Pantelimon din Capitală

 

Pompierii militari din Lehliu și Dragalina au intervenit cu efective sporite pentru descarcerarea unei persoane şi pentru acordarea primului ajutor mai multor persoane care au suferit traumatisme

 

La locul accidentului s-au deplasat și un echipaj SMURD cu medic din București și trei ambulanțe S.A.J.

 

 

Pompierii militari din cadrul Secţiei Lehliu Gară au fost solicitaţi să intervină  în data de 5 iulie 2016, ora 04.35, pe Autostrada Soarelui, calea II, sens de mers Constanţa – Bucureşti, la km 68, pe raza localităţii Lehliu Gară, la un grav accident rutier, pentru descarcerarea unei persoane rămase blocate în autovehicul și pentru acordarea primului ajutor în cazul a trei persoane de sex feminin, care au suferit traumatisme, după ce autocarul în care se aflau a intrat în coliziune cu un autocamion cu remorcă.

 

IMG_20160705_050912 IMG_20160705_052322 IMG_20160705_053309 IMG_20160705_053317 IMG_20160705_073242 IMG_20160705_074326 IMG_20160705_074330 La sosirea echipajelor de descarcerare şi a paramedicilor SMURD la locul accidentului, autocarul înmatriculat în județul Bistrița era puternic avariat pe partea dreapta față, unde se afla o persoană de sex masculin, care era încarcerată și fără semne vitale, iar alte trei persoane de sex feminin, din care două însărcinate, prezentau diverse traumatisme.

S-au început manevrele de descarcerare, echipajele de la secțiile de pompieri Lehliu Gară și Dragalina reușind în scurt timp să extragă bărbatul decedat (cel de-al doilea conducător auto, șoferul de rezervă).

Paramedicii SMURD și echipajele S.A.J. au acordat primul ajutor medical persoanelor rănite, iar medicul încadrat pe autospeciala SMURD sosită din București, în urma evaluării victimelor a luat hotărârea transportării la un spital din Capitală a celor trei femei care prezentau traumatisme.

La scurt timp după anunțarea accidentuilui, în urma analizării situaţiei şi a complexităţii accidentului, inspectorul şef al I.S.U. Călăraşi – colonel Popa Daniel Gheorghe a luat hotărârea aplicării Planului Roşu de intervenţie la nivelul judeţului Călăraşi, iar ulterior s-a deplasat la locul accidentului și a preluat conducerea operaţiunilor de intervenţie.

 

 

 

 

 

 

Prefectul judeţului Călăraşi – Iacob George a fost de asemenea prezent la această intervenţie complexă, la care au participat forţe şi mijloace din două secții de pompieri ale I.S.U. Călăraşi și o autospecială SMURD cu medic din Bucureşti.

.   Coordonarea intervenţiei, din punct de vedere al acordării primului ajutor medical, a fost asigurată de un medic sosit la locul accidentului, care a efectuat triajul victimelor şi a direcţionat pacienţii către spitalul Sf. Pantelimon din Bucureşti.

La momentul producerii accidentului, în autocar se aflau 9 persoane, dintre care 7 pasageri şi doi conducători auto (cel de la volan și șoferul de rezervă).

Cele trei victime preluate au primit îngrijiri medicale din partea asistenţilor medicali şi a paramedicilor SMURD, după care au fost transportaţi de urgenţă la un spital din Bucureşti.

Celelalte cinci persoane aflate în autocar nu au suferit vătămări corporale în urma accidentului, fiind în afara oricărui pericol.

 

 

 

ISU pompieriPompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet au acţionat pentru stingerea incendiului cu o autospecială de capacitate mărită timp de aproximativ 10 minute lichidând arderea în limitele găsite

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit electric produs la un conductor electric defect sau neizolat corespunzător

 

În data de 01.07.2016, ora 16.13, un echipaj specializat de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet a fost solicitat să intervină pe raza localității, pe un teren agricol (miriște), pentru stingerea unui incendiu de utilaj agricol folosit pentru recoltarea cerealelor (combină agricolă), proprietate privată, aparţinând unei societăți cu profil agricol.

La sosirea echipajului de stingere, incendiul se manifesta violent, cu flacără deschisă și cu fum dens la respectiva combină agricolă, existând risc de extindere a arderii la vecinătăți.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit electric produs la un conductor electric defect sau neizolat corespunzător.

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Chiselet s-au deplasat la această intervenţie cu o autospecială de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând rapid pentru lichidarea incendiului, timp de aproximativ 10 minute.

În urma incendiului, combina agricolă a fost avariată în proporție de 60 %, în acest caz fiind înregistrate pagube materiale în valoare de circa 50.000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la vecinătăți, însă pompierii militari au intervenit prompt şi au lichidat incendiul în limitele găsite, fiind astfel posibilă salvarea mai multor bunuri materiale în valoare de aproximativ 30.000 de lei.

 

Intervenţie la incendiu de anexe gospodărești în satul Orăști, comuna Frumușani

 

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Budești au acţionat pentru stingerea incendiului cu două autospeciale de capacitate mărită timp de aproximativ 60 de minute, lichidând arderea în limitele găsite

 

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul s-a produs în urma unui scurtcircuit electric produs la un motor electric aflat în funcțiune (uruitor)

 

În data de 02.07.2016, ora 09.16, două echipaje specializate de stingere din cadrul Gărzii de intervenție Budești au fost solicitate să acţioneze pe raza localităţii Orăști, comuna Frumușani, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la două anexe gospodărești (depozit de furaje și magazie), proprietăți individuale, aparţinând lui Gheorghe B.

La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta violent, cu flacără şi cu fum dens la depozitul de furaje și la o magazie în care se aflau mai multe bunuri materiale, existând risc de extindere a arderii la locuință și la celelalte anexe  aflate în imediata apropiere.

Pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenție Budești s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ 60 de minute.

Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul s-a produs în urma unui scurtcircuit electric produs la un motor aflat în funcțiune (uruitor), folosit de către proprietar pentru măcinarea cerealelor.

În urma incendiului au ars: circa 300 kg grâu, 500 kg de porumb, acoperișul unei magazii pe o suprafață de aproximativ 70 de metri pătrați, fiind totodată deteriorate mai multe utilaje electrice aflate în anexă (flex, polizor, patru motoare electrice, un compresor și o bicicletă), valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ  70.000 de lei.

Exista pericolul ca arderea să se extindă la casa proprietarului și la vecinătăți, însă pompierii militari au intervenit prompt şi au lichidat incendiul în limitele găsite, salvând mai multe animale și  bunuri materiale în valoare de aproximativ 120.000 de lei.

La locul intervenției s-a deplasat și un echipaj de prim ajutor SMURD, însă nu a intervenit, nefiind cazul.

Apasa PLAY -PENTRU A ASCULTA RADIO TV OLTENITA
---------------