opriti playerul audio ptr. o buna vizionare

Publicitate

Stiri cu caracter comercial

Muzeul Civilizației Gumelnița, în colaborare cu Primăria Mun. Oltenita, a organizat o întâlnire literară specială cu tema „Despre literatură și comunicare”. Invitații au fost Alex Ștefănescu, Dumitru Borțun și Liviu Capșa, moderator.
Evenimentul a avut loc in Sala mare din cadrul Prim. Mun. Oltenița.Va prezentam un reportaj al evenimentului !

IMG_7815 IMG_7844 IMG_7845 IMG_7846 IMG_7848La Turda s-au desfășurat, pe parcursul a trei zile, campionatele  naționale  de ciclism pentru copii la proba de sosea-fond, sosea-contratimp individual si Mountain Bike.

Federația Romana de Ciclism si Clubul Pedalează din Cluj au ales trasee perfecte pentru cele trei zile, oferind siguranța copiilor si un peisaj de vis-organizare de exceptie .

    Mihai Ciufu, legitimat al clubului Dinamo-BikeXpert Racing Team,elev in clasa a VIII a , la Scoala George Enescu din Sinaia,născut in Oltenita si stabilit in Sinaia ,a reușit sa se claseze pe locul 2 la Mountain Bike, categoria 13-14 ani , devenind astfel vicecampion national la aceasta categorie.

 Sosea fond- locul 7.

 Sosea contratimp- locul 8.

Felicitari, Mihai!

ULTIMA ORADeoarece am primit  multe cereri de procurare  a cartii dlui PAUL AMU-Monografia municipiului Oltenita (in 7 volume )-  am contactat autorul- si am hotarat sa acordam cartea-in format E-BOOK-celui care va raspunde corect la intrebarile ce vor fi inspirate din continutul monografiei.Monografia a inceput sa fie publicata de situl nostru cu aproape 3 saptamani in urma si va fi publicata si in continuare -credem noi-pret de un an si jumatate.Cei  care vor raspunde corect la intrebarile lunare -extrase din capitolele publicate-vor participa la o extragere finala ,care va da castigatorul lunii respective.premiul-UN DVD- E BOOK-ce va cuprinde toate cele 7 volume ale monografiei.Urmariti pe site intrebarile legate de concurs !VA DORIM MULTA BAFTA!P.S-raspunsurile le puteti trimite pe adresa de mail-oltenitaradio@yahoo.com !

14017890_1049683605099902_1869946339_nCa  in fiecare an -comuna Chirnogi va asteapta in straie de sarbatoare la inceput de septembrie pentru a sarbatori traditionala sarbatoare a tuturor chirnogenilor in zilele de 10-11 sept 2016 !RADIO TV OLTENITA va televiza LIVE   – TOATE EVENIMENTELE CELOR DOUA ZILE DE SARBATOARE !

S2960046În spaţiul românesc „drumul pe unde s-au infiltrat ţiganii coincide cu
acelaşi drum al năvălirii tătarilor” şi sunt pentru prima dată consemnaţi în
1385. (31) Pe măsură ce puterea tătarilor a scăzut şi au dispărut din spaţiul
românesc, ţiganii au fost abandonaţi şi au rămas robi locali, atât în ţările
române, cât şi în Rusia, Ungaria, Serbia, pe domeniile domneşti, boiereşti sau
mânăstireşti. Românii nu i-au robit, ci i-au preluat robi.
În judeţul Ilfov primele atestări documentare ale ţiganilor sunt din în
sec al XVIII-lea şi aparţin lui Tunusli şi dr. C. Caracaş ca „ţigani domestici”
pe moşiile mânăstireşti şi boiereşti, integraţi în bună parte în categoria
meşteşugarilor. (32)
Dr. Constantin Caracaş, medic al spitalului Mânăstirii Pantelimon,
proprietara moşiei Chirnogi, i-a cunoscut bine pe ţigani, ca robi ai mânăstirii
şi le-a făcut o serie de caracterizări. Astfel „copiii lor până la vârsta de 8-10
ani, umblau desculţi, goi, expuşi intemperiilor”, iar cei majori erau „aplecaţi
la hoţie şi fără respect de lege.” Unii se numeau „vătraşi”, adică sedentari în
vatra satului şi serveau stăpânii lor ca fierari, tinichigii, cărămidari, zidari,
salahori, spoitori, lăutari dar şi bucătari-brutari, vizitii, iar unele fete lucrau în
„servicii domestice”, adică menajere, spălătorese, bucătărese etc. (33) Aceasta
a fost şi situaţia ţiganilor din Chirnogi, moşia mânăstirii Pantelimon.
Foarte mulţi au rămas nomazi.
În anii 1833-1834 judeţul Ilfov s-a confruntat cu ţigani netoţi (reduşi
la minte, fără judecată n.a.), ai statului şi ai particularilor, care au fugit şi s-au
unit în cete ce se dedeau la jafuri, tălharii”, dar în final au fost prinşi. (34)
Ca robi ei erau moşteniţi şi chiar vânduţi, preţul depinzând de vârstă,
sănătate, hărnicie, comportare. În timp s-au reglementat drepturile şi îndatoririle
cât de cât după preceptele moralei creştine, printre care şi „ajuta pe
aproapele tău, ca pe ţine însuţi”. Astfel, la 11 februarie 1847, în timpul domniei
Domnitorului Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu (1842-1848), au fost
eliberaţi ţiganii statului şi mânăstirilor, dând un exemplu. (35) Revoluţia de la
1848 i-a declarat pe toţi ţiganii „cetăţeni liberi”, dar înăbuşirea revoluţiei a
dus la anularea dezrobirii ţiganilor, care s-a înfăptuit totuşi peste câţiva ani, în
1855, în timpul domniei lui Barbu Ştirbei (1849-1856), când au fost dezrobiţi
şi robii boierilor.
Ţiganii meseriaşi, îndată dezrobiţi, s-au adaptat cu uşurinţă noii situaţii,
şi-au abandonat sălaşele şi s-au aşezat la marginea localităţilor, exercitându-
şi în linişte şi siguranţă meşteşugurile, ceea ce este şi cazul ţiganilor din
Chirnogi, foşti robi ai mânăstirii Pantelimon. Aceştia dezrobiţi, s-au aşezat pe
actuala locaţie din centrul comunei, dar la 1864, când s-a emis Legea Rurală,
acolo era margine de sat.
119
Ţiganii se numeau diferit, vătraşi ca la Chirnogi, lăieţi, căldărari, ursari,
ciurari, spoitori, rudari sau lingurari.
La 29 aprilie 1941, guvernul Ion Antonescu a hotărât „evacuarea”
tuturor ţiganilor, străinilor şi refugiaţilor fără ocupaţie şi organizarea acestora
în colonii de muncă, începând cu învinuiţii de tâlhărie. „Din cauza camuflajelor
(…) se întâmplau furturi şi omoruri”, deoarece „ţiganii intrau noaptea în
case şi jefuiau”.
De aceea gl. Ion Antonescu a emis ordinul nr. 11813/5 septembrie
1942, conform căruia „urmau să fie deportaţi (colonizaţi) doar ţiganii nemobilizaţi
şi periculoşi pentru ordinea publică”, „degajarea asezărilor urbane şi
rurale de toţi ţiganii parazitari, retrograzi şi necinstiţi”, cărora li s-au adăugat
„recidiviştii, pungaşii de buzunare, pungaşii din trenuri, bâlciuri, borfaşii,
precum şi toţi aceia pentru care aveţi indicii că trăiesc din furt” care s-a făcut
în Transnistria, pentru că aici era un deficit de forţă de muncă, măsură apreciată
de guvern ca o unică „tentativa de a rezolva prin metode specifice regimului
militar în vreme de război o problemă nesoluţionată” până atunci şi din păcate
nici până azi.
Au fost deportaţi mii de ţigani „certaţi cu justiţia”, în special nomazi,
acolo fiind repartizaţi pe ferme la munci agricole sau pe meserii, după caz. Şi
în timpul drumului spre destinaţie, în popasurile de pe lângă sate, numeroşi
„ţigani s-au comportat potrivit deprinderilor naţiei”, dedându-se la furturi şi
jafuri. (36), Colonizarea avea şi un motto: „La Transnistria frumoasă, să vă
dăm pământ şi casă!”
Este adevărat că atât ordinul cât şi executarea lui în timp ce ţara se afla
în război, colonizarea a fost compromisa de abuzuri, corupţie sau de
intelegerea gresita a ordinelor, cu toate ca instrucţiunile cereau sa se procedeze
„organizat şi cu omenie”, la care s-au adăugat disconfortul transportului,
dezrădăcinarea de meleagurile natale, o alimentaţie sumară, condiţii igienicosanitare
insalubre care au provocat boli şi chiar decese în timpul unei încercări
de colonizare prin metode specifice regimului militar- autoritar, în vreme de
război.Au fost şi colonizari voluntare, pentru a fi improprietariti sau pentru a
se alatura clanului
17. Rudarii. Confundaţi de cele mai multe ori cu ţiganii, deoarece
au trăsături fizice asemănătoare, rudarii par să alcătuiască totuşi o unitate
etnică proprie, dar enigmatică. Ei nu cunosc limba romanes, nu practică ghicitul
şi vrăjitoria, sunt paşnici, sedentari şi au trăit întotdeauna la marginea
pădurilor.
Până la ieşirea din baltă, rudarii deţineau monopolul confecţionării şi
desfacerii obiectelor din lemnn necesre gospodăriilor ţărăneşti: liguri simple
sau sculptate artistic, polonice de bucătărie şi stâna, fuse, furci, sucitoare,
120
făcăleţi, scaune, ciocane din lemn etc.
Rudarii, artizanii produselor confecţionate din lemn şi-au văzut periclitate
activităţile din cauza apariţiei utilajelor şi ustensilelor metalice şi din
plastic, mai ieftine, mai rezistente şi mai igienice, dar şi din cauza dificultăţilor
de a-şi procura materia primă, lemnul, pentru a cărei exploatare aveau nevoie
de autorizaţii din partea autorităţilor silvice şi locale.
În Chirnogi au fost percepuţi dintotdeauna ca lemnari, dar în documentele
istorice primele informaţii despre ei ni-i prezintă ca aurari, căutători
de aur. În 1392 rudarii apar pentru prima dată în documente, aparţinând mânăstirii
Cozia, dar nu am găsit informaţii că ar fi posedat rudari şi alte mânăstiri.
Rudarii mânăstirii Cozia trăiau în bordeie, erau organizaţi în sălaşe, împărţiţi
în vătăşii pe familii şi rude apropiate reprezentate de un vătaf, numit de egumenul
mânăstirii Cozia. Locuiau la locul de muncă, malul apelor, de la râul
Motru până la râul Ialomiţa, deci şi pe la noi, dar în timp ce noi i-am perceput
doar lemnari, documentele ni-i prezintă ca aurari. Un raport statistic din 1728
conţinea afirmaţii despre scoaterea aurului chiar din Dunăre, dar probabil
numai în sectorul de munte, zona Porţilor de Fier.
Din punct de vedere juridic, ţiganii rudari au fost iniţial ţigani
domneşti, ca şi vătraşii, dar prin danii făcute de domnitori mânăstirilor, au
devenit şi mânăstireşti. Ei erau obligaţi să predea o anumită cantitate de aur
fixată de mânăstire. În cazul când nu o realizau, trebuia să o completeze,
cumpărând de la alţii, iar dacă depăşeau cantitatea fixată îşi puteau păstra prisosul
şi îl vindeau, obţinând un preţ mai bun.
Între ţigani, rudarii aveau o situaţie mai bună, motiv pentru care alţi
ţigani se ascundeau printre rudari. Rudarii în schimbul acestor facilităţi nu
trebuiau să se stabilească pe o moşie „iernau pe o moşie şi vărau pe alta”, unde
practicau meşteşugul prelucrării lemnului.
În 1716 existau în evidenţele mânăstirii Cozia 150 de sălaşe rudăreşti,
iar în anul următor erau doar 100, explicaţia fiind fuga de pe domeniile mânăstirii,
spre alte meleaguri mai libere.
Cu prilejul dezordinii provocate de desele războaie ruso-turcoaustriece,
duse şi pe teritoriul Ţării Româneşti în sec al XVIII-lea, rudarii din
proprietatea mânăstirii Cozia, au fugit în masă spre alte părţi ale ţării, în special
spre sud-est, deci şi pe la Chirnogi, astfel în cât în 1796, rudarii nu mai figurau
în proprietatea mânăstirii Cozia. Tunusli, scriind despre ţiganii meşteşugari,
menţiona „unii numindu-se rudari”, în a două jumătate a sec. al XVII-lea.
După această dată nu am mai găsit informaţii despre rudari, decât după Primul
Război Mondial, în perioada interbelică, informaţii foarte exacte în comuna
Chirnogi.
121
Cu prilejul reformei agrare din 1921, rudarii ar fi prferat sa primeasca
o suprafata împădurită in locul pământului arabil, ceea ce nu s-a intamplat, iar
foarte puţinii care au primit pământ arabil, l-au vandut.
Astfel, în 1937, pădurarul E.S.C. Ivan Netezescu i-a dat fără chitanţă
şefului său N. Ionescu, administratorul moşiei, suma de 4.600 lei încasaţi de
la rudarii din Balta Chirnogi, pentru „ierbărit şi vetre de case”, suma despre
care administratorul „nu îşi aminteşte această chestie”, dar a revenit, spunând
că i-ar fi dat bani contabilului moşiei, ceea ce pădurarul a confirmat. Din
această informaţie rezultă că rudarii trăiau în balta Chirnogi, proprietatea
E.S.C., căreia îi plăteau ierbăritul, deci erau şi crescători de animale. (37)
După al Doilea Război Mondial numărul informaţiilor despre rudarii
din Chirnogi sunt mai numeroase. Într-un raport al organelor sanitare se scria
despre ei că „trăiesc în promiscuitate şi în locuinţe nehigenice”. (38)
Un raport al şefului postului de jandarmi, plutonier major Ioan G. Ionel,
îi menţiona pe rudari în 1948, locuind în baltă la „punctul Ţăruş”, ca fiind
informatorii săi. (39)
Din anul următor, 20 martie 1949, am găsit 32 chirnogeni, „toţi rudari”,
analfabeţi, care au „semnat cu degetul” contracte „pentru desţelenire şi cultivare
în Balta”. (40) Tot din 1949, conform unui raport al şefului postului de
miliţie al comunei Chirnogi, existau în Baltă 34 de familii de rudari, cu 150
de suflete. (41)
În 1950, relaţiile rudarilor cu autorităţile erau foarte încordate, pentru
că la 4 iunie, o cerere „a rudarilor din Balta Chirnogi”, adresată Comitetului
Provizoriu al Plăşii Olteniţa, semnala nemulţumirea lor în relaţia cu autorităţile
silvice. Ei tăiau lemne la solicitarea pădurarului, neglijându-şi propriile
probleme, astfel că au „rămas cu porumbul pus prea târziu”, deci aveau şi
preocupări agricole. Cu toate acestea, ei nu ar fi fost plătiţi pentru munca
prestată şi mai ales nu li s-au dat „lemnele groase ce le-am tăiat noi pentru
copăi, meseria noastră, pentru a ne câştiga mălaiul, hrană noastră”.
Când au fost surprinşi de pădurari şi brigadierul silvic lucrând copăi
la bordeie, rudarii afirmau că „foloseam şi noi ca să scoatem hrana noastră,
nedându-ni-se pentru lemnele tăiate în Ostrov, nici bani, nici mălai” cum ar fi
fost promisiunea şi li s-a întocmit „dosar de dare în judecată, lucru ce este pe
nedrept”, după spusele rudarilor, mai ales că „si noi fiecare am făcut câte 5
găvane pentru fiecare, gratuit”. Rezoluţia Comitetului Provizoriu al Plăşii
Olteniţa, propunea ca Ocolul silvic să recerceteze „cazul şi a ne răspunde în
termen de 3 zile, deoarece sunt oameni săraci şi nu trebuie trimişi în judecata”.
Ocolul silvic a răspuns prompt: răsplata muncii rudarilor s-a făcut în bani, dar
„aceşti rudari nu se mulţumesc cu plata muncii lor socotită cinstit şi se dedau
122
la sustrageri de materiale lemnoase, păgubind prin aceasta statul”. În plus
Ocolul silvic a „descoperit o cantitate de circa 7 metri cubi lemne furate (… )
îngropate sub mal în apropierea imediată a bordeielor lor” faptă pentru care
rudarii au fost iertaţi, ca şi în alte prilejiuri, dar „iertarea la infinit echivalează
cu dezarmarea noastră în faţa acestor delicvenţi înrăiţi ai pădurilor noastre, ne
produc nenumărate stricăciuni în pădure unde îşi duc viaţa de zi de zi peste
care de cele mai multe ori suntem obligaţi să trecem cu vederea, hoţii de
proporţia celei de faţă ne dau serios de gândit pentru stârpirea cărora vă cerem
concursul dumneavoastră. Încercările noastre de a scoate din pădurile noastre
pe rudarii grupaţi în 6 rudarii în zăvoaiele de salcie şi plop de pe malul Dunării
din cuprinsul plăşii şi ocolului nostru, au rămas nefructuoase până în prezent
şi această în paguba pădurilor, care au suferit din cauza păşunatului şi
delictelor silvice”, distrugand pădurile tinere. (42)
Rudăriile din Baltă erau frecvent inundate şi în urma inundaţiilor din
anul 1952, rudarii au fost evacuaţi din Baltă pentru siguranţa lor şi aduşi în
sat. Tot atunci au fost abandonat definitiv satul rudăresc Flămânda (de Prundu).
După evacuarea din Baltă s-a constituit cartierul Rudăria, la marginea
de sud-vest a localităţii Chirnogi pe coastă, unde au fost stabilizate aproximativ
200 de familii rudăreşti. Aici şi-au construit bordeie, după tradiţia lor, fiind
încă nereceptivi la cultură şi civilizaţie.
În timp, după o jumătate de secol, acea Rudărie a devenit o ruină,
pentru că majoritatea rudarilor a părăsit acea locaţie mutându-se în sat, fie în
mici cartiere ale lor, fie răzleţi, cumpărând case printre chirnogeni, iar unii
şi-au pus la punct gospodăriile după modelele chirnogenilor.

isuIntervenție la accident feroviar cu victimă

Tragedie pe calea ferată în zona 10 nivele din municipiul Călărași
Un bărbat și-a pierdut viața după ce a fost secționat de un tren personal

Paramedicii SMURD din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași împreună cu un echipaj al Ambulanței au ajuns rapid la fața locului, însă din nefericire, nu s-a mai putut face nimic pentru respectivul bărbat, care a fost secționat de trenul personal 8343

În data de 17.08.2016, ora 05.50, un echipaj de prim ajutor SMURD din cadrul Detașamentului de pompieri Călărași a fost solicitat prin intermediul 112 – număr unic pentru apeluri de urgenţă, să acționeze pe raza municipiului Călărași, pe strada Locomotivei, în zona 10 nivele, la trecerea la nivel cu calea ferată, pentru a acorda primul ajutor unei persoane de sex masculin, cu identitate necunoscută (aproximativ 60 de ani, fără documente), care a foat călcată de trenul personal 8343.
La sosirea paramedicilor SMURD și a echipajului S.A.J., persoana era efectiv secționată în două, fără nicio șansă de supraviețuire.
Organele abilitate urmează să stabilească cu exactitate împrejurările nefericitului accident, în urma căruia bărbatul și-a pierdut viața într-un mod atât de tragic.

Intervenţie la incendiu de gospodărie în localitatea Borcea

Două echipaje de stingere din cadrul Gărzii de intervenţie Borcea au intervenit timp de 60 de minute pentru lichidarea incendiului, evitând posibilitatea propagării arderii la alte bunuri materiale

În data de 16.08.2016, ora 14.55, pompierii militari din cadrul Gărzii de intervenţie Borcea au fost solicitaţi să acţioneze pe raza localității, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la nivelul unei gospodării, proprietate individuală, aparţinând lui Marin A.
La sosirea echipajelor de stingere, incendiul se manifesta cu flacără şi cu fum dens la o stivă de lemne și la plantele furajere depozitate în gospodărie sub formă de snopi, existând pericol de extindere a focului la vecinătăți
Potrivit primelor cercetări efectuate de către pompierii militari la faţa locului, se pare că incendiul a izbucnit din cauza neglijenţei proprietarului, care a făcut focul în curte, l-a lăsat nesupravegheat în condiţii de vânt, astfel fiind posibil ca jarul sau scânteile rezultate în urma arderii să se propage la materialele combustibile aflate în imediata apropiere.
Două echipaje de stingere din cadrul Gărzii de intervenţie Borcea s-au deplasat la această intervenţie cu două autospeciale de stingere cu apă şi spumă, de capacitate mărită, acţionând pentru lichidarea incendiului timp de aproximativ 60 de minute.
În urma incendiului au ars: 10 metri cubi de lemne de foc, o șiră de paie și vegetația uscată din curte, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ 2.500 de lei.
Echipajele de stingere au lichidat incendiul în limitele găsite, evitând pericolul extinderii arderii la vecinătăți, fiind astfel posibilă salvarea mai multor bunuri materiale în valoare de aproximativ 250.000 de lei.

admitere-liceu-2015_6472SESIUNEA AUGUST 2016 A EXAMENULUI DE BACALAUREAT,

ÎN SIGURANŢĂ

 

  Astăzi, încep probele examenului național de Bacalaureat – sesiunea august 2016. Aproape 30 de polițiști acționează suplimentar, în judeţul Călăraşi  pentru desfăşurarea în condiții de liniște și siguranță a examenului.

 

Şeful Poliției Române, chestor de poliție Bogdan Despescu, în baza planului de măsuri aprobat de ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, a dispus suplimentarea dispozitivului curent, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale în zona centrelor de examinare, centrelor unde sunt constituite comisii/subcomisii de evaluare a lucrărilor şi de soluţionare a contestaţiilor, precum şi pe timpul transportului lucrărilor de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestaţii şi retur.

 

Astfel, pe durata examenului național de Bacalaureat – sesiunea august 2016, în judeţul Călăraşi 30 de poliţişti vor acționa, zilnic, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente din teren.

 

Din totalul efectivelor suplimentare care asigură măsurile de ordine în zona unităţilor de învăţământ, 12 poliţişti sunt de la structurile de ordine publică, iar 8 sunt poliţişti de la rutieră, ceilalţi fiind de la alte structuri ale Poliției Române.

 

Echipajele din teren vor acţiona pentru a depista şi lua măsurile legale faţă de persoanele care, prin comportamentul sau activităţile pe care le desfăşoară, afectează climatul de siguranţă publică. În acest sens, cele peste 11 de centre de examinare sunt incluse în itinerariile de patrulare ale polițiștilor.

 

 

 

 

De asemenea, poliţiştii rutieri vor acţiona pentru fluidizarea traficului rutier, prevenirea accidentelor rutiere, precum şi a ambuteiajelor.

 

Efectivele Poliţiei Române sunt în teren pentru menținerea unui climat de ordine şi siguranţă publică şi fluidizarea traficului rutier, în zona unităţilor de învăţământ, astfel încât examenul național de Bacalaureat – sesiunea august 2016 să se desfășoare în condiții de normalitate.

 

 

SUCCES TUTUROR CELOR CARE SUSŢIN EXAMENUL!

 

Capitol din MONOGRAFIA MUNICIPIULUI OLTENITA de PAUL AMU
PRIMĂRIA ORASULUI OLTENITA
S2970014Primul imobil pe care l-a ocupat birourile primăriei a fost o casă particulară situată în piaţa Mercur, colţ cu
strada Alexandru Ghica, proprietatea fostului primar N. Protopopescu clădire în care, 1 ani mai târziu a funcţionat
spitalul oraşului.
Un local propriu primăria nu a avut decât în anii 1874-1875.
Casele de pe strada Traian pe care Dimitrie Tretinescu le-a dat ca zestre ficei sale Alexandrina, căsătorită cu
Iancu Hagi-Velciu, după moartea acestuia, au fost cedate ca imobil, primăriei.Chiar în anul 1879 oraşul nu avea
altă clădire publică decât pe aceasta. Acest imobil avea să servească drept sediu administrativ al primăriei timp de
aproape 50 de ani, adică până în anul 1924, când edilii oraşului s-au gândit la construirea unui local propriu pentru
primărie, după cum rezultă din următoarea motivare:
“Actualul local al primăriei oraşului Olteniţa se compune din 4 încăperi puţin spaţioase care nu corespund
cerinţelor higienice, nici estetice şi apoi este într-o completă stare de ruină.
Cum oraşul nostru este un port principal la Dunăre şi un important centru pentru comerţul cu cereale,
se impune construirea unui local care să corespundă întrucâtva cerinţelor”.
COMISIA INTERIMARĂ, 1 Iunie
Măsurătorile şi devizele au fost făcute de inginerul oraşului C. Sălăgeanu, valoarea lucrărilor ajungând la
suma de 1.050.000 lei. Construcţia trebuie să fie executată din cărămidă cu mortar de var gras, fundaţiile tot din
cărămidă, tencuielile soclului cu ciment, pardoselile din scânduri, sala publicului, pe jos, plăci de mozaic, puse
pe un strat de 0,10 cm. gros de beton. învelişul va fi format din ţigle format mare de Jimbolia.
La 2 septembrie s-a ţinut licitaţie publică pentru darea în folosinţă a acestui local, concurenţii fiind „ingineri,
arhitecţi sau antreprenori care au executat asemenea lucrări în bune condiţii”.
S-a admis oferta domnului Dăscălescu cu suma de 1118,250 lei, adică 6,5% peste preţul din
deviz.
Această ofertă a fost aprobată şi de Consiliul de Miniştri. Un alt concurent se oferise a executa lucrarea cu
7,5% peste deviz.
Costul lucrării se va plăti din fondul de 1050,000 lei prevăzut de articolul nou provenit din despăgubirile
de război ce s-au acordat oraşului de Ministerul de Finanţe.
Noua clădire se va ridica pe un loc cuprins între primăria veche şi curtea liceului.
Intre punctele din contract încheiat la 20 sept. 1924 între domnul Hristache Daniilescu şi domnul inginer
Dăscălescu se prevedea:
– „Lucrarea se va executa de către antreprenor conform devizului.
– Materialele întrebuinţate va fi de cea mai bună calitate.
– Lucrarea se va executa sub controlul serviciului tehnic al primăriei.
– Diferendele de ordin tehnic privitoare la această lucrare se vor judeca de către Consiliul Tehnic Superior,
iar celelalte diferende cad în competenţa Tribunalului Ilfov”.
335
PRIMĂRIA ORAŞULUI OLTENIŢA
Deasupra celor trei uşi de la intrarea principală scria cu litere mari în semicerc pe timpuri :
PRIMĂRIA ORAŞULUI OLTENIŢA
Când primăria şi-a mutat sediul în imobilul Sfatului Popular raional Olteniţa, aici a luat fiinţă întreprinderea
de gospodărire orăşenească- IGO – devenită după revoluţie Regia Autonomă de Gospodărire Comunală
Locală
Intrucât lucrarea a fost terminată pe ziua de 16 august s-a făcut recepţia pentru care au fost delegaţi; inginer
C. Sălăgeanu, Aristide Penu (vice preşedintele Comisiei Interimare) şi Ioan Bălan
(membru al Comisiei Interimare). Pe ultimii doi i-am cunoscut.
S-a încheiat un proces verbal pentru următoarea SITUAŢIE DEFINITIVA, reprezentând lucrările executate
la localul primăriei de domnul inginer Gh. Dăscălescu
TOTAL……………………………………..1.174.442,65 LEI
Se adaugă conform contractului
6,50% adică……………………………….76.338,72 lei
TOTAL 1. 250.781,31 lei
De asemeni s-au recepţionat lucrările suplimentare în valoare de 193.280 lei. Devizul pentru cumpărarea
mobilierului a fost întocmit de Serviciul Tehnic al oraşului pe suma de 100.000 lei.
APROAPE UN MILION ŞI JUMĂTATE A COSTAT NOUA CLĂDIRE A PRIMĂRIEI
ORAŞULUI OLTENIŢA
A costat mult, dar dacă ar fi durat mult s-ar fi compesat. Cât va dura noua clădire şi cine va da asigurarea duratei
sale nu şi-a pus nimeni întrebarea, iar aceste lucruri nu se aduc în discuţie întâmplător.
N-au trecut nici 6 ani, când în luna februarie 1931 „Consiliul avertizează că localul actual al primăriei, să fie
cât mai urgent posibil evacuat, întrucât prezintă pericolul de a se prăbuşi”.
Birourile şi documentele oraşului nu le rămânea decât două variante; fie să se întoarcă în vechiul local construit
în 1864, fie să caute altul. S-a ales a doua variantă. S-a închiriat de către FOSTUL PRIMAR I. DECULESCU
prin Tribunalul Ilfov, Sindicul Falimentelor, localul băncii falite „OLTENIŢA“ pe termen de doi ani, începând de
la 15 martie 1931, cu o chirie anuală de 120.000 lei.
În această situaţie iată că PRIMĂRIA AVEA TREI IMOBILE îN ANUL 1931;
– unul vechi în care funcţiona de fapt poliţia oraşului. Pentru lămurirea cititorului arăt că poliţia oraşului în
1931 a funcţionat în clădirea în care s-a aflat vizavi de actuala poliţie, pe locul dintre spatele procuraturii în anul
336
2002 şi ultimul bloc din spre sud de pe strada mare (Argeşului).
– altul nou dar încuiat – adică cel cu probleme pentru evacuare,
– şi al treilea, cel închiriat, în care primăria a fost forţată de împrejurare să se mute.
Referitor la starea noului imobil care, aşa cum am arătat mai sus, deşi a costat aproape un milion
şi jumătate, iar la mai puţin de şase ani a devenit insalubru, apărând chiar pericolul de a se prăbuşi, construit în
aceaşi curte cu vechiul imobil, pentru situaţia nedorită care a apărut, s-a invocat motivul că s-a clădit pe locul unde,
cu mulţi ani în urmă a fost un prival de a cărei existenţă nu au avut cunoştinţă organele tehnice.
Tot tehnicienii au fost cei care bănuiau că la această situaţie necorespunzătoare este posibil să fi contribuit şi
vărul mult mai slab decât cel care se întrebuinţase cu 66 de ani în urmă la mortarul vechiului imobil.
Precizez că 66 de ani se socotea ca vechime faţă de anul 1931.
DE AICI REZULTĂ CĂ IMOBILUL VECHI AL PRIMĂRIEI FUSESE CONSTRUIT îN ANUL
1865.
Peste mai puţin de un an însă, oraşul dispunând de fonduri, imobilul construit cu mai puţin de 6 ani în urmă
a fost dărâmat – pe atunci nu se folosea termenul demolat, care provine din limba franceză de la ,,demolir“, cu care
noi ne-am familiarizat în timpul regimului comunist, când dărâmarea caselor oamenilor devenise ceva frecvent,
obişnuit şi normal în viziunea exponanţilor autorităţilor puterii de până în 1989.
Astfel că, nu e un paradox, dar, în locul noului local demolat, s-a construit un imobil impunător şi rezistent,
care se menţine până în zilele noastre, chiar dacă nu mai este primărie.
Atenţie! Se vorbea că primarul din acea perioadă, preotul Gheorghe Sechelarie care a oficiat slujba religioasă
şi a binecuvântat primăria, îmbrăcat în preot, CU EŞARFA TRICOLORĂ TRANSVERSALĂ PE PIEPT DE PRIMAR,
LA URMĂ AR FI SPUS:
„Să dea Dumnezeu ca noua construcţie a primăriei, să dureze atâtea sute de ani câte milioane a costat construirea
ei“. Cum primaria a costat în jur de două milioane lei, înseamnă, potrivit spuselor preotului-primar Gheorghe
Sachelarie, că imobilul nou construit trebuie să dureze 200 de ani. Iată că din 1932 şi până acum au trecut peste 70
de ani. Pentru a se izbândi cele prorocite înseamnă că imobilul primăriei va trebui să mai reziste 130 de ani ceea ce
nu este imposibil.
Pentru lămurirea cititorului, arăt că primăria construită în anul 1932 – este imobilul în care, de la înfiinţare
şi-a avut sediul administrativ, Intreprinderea de Gospodărie Olteniţa (I. G. O.) devenită în prezent Regia Autonomă
de Gospodărie Comunală Locală Olteniţa (R.A.G.C.L.) – de lângă liceul Neagoe Basarab.
Fie bogat, fie sărac, bun sau rău, mai mult sau mai puţin inteligent, tânăr sau bătrân, hoţ sau cinstit, avar sau
filantrop, cu mai mult sau mai puţin caracter, şi o seamă de alte valori umane, omul şi viaţa nu se concepe fără bani
şi prin urmare nu se poate dispensa de ei.
Banii îţi dau putere – în multe cazuri – vremelnică, aparentă şi chiar iluzorie, îţi schimbă modul de viaţă,
creiază la unii vicii sau deprinderi, de multe ori determinându-i să fie depedenţi de ele, iar pe alţii chiar îi desumanizează.
Reuşeşte chiar să le schimbe caracterul, făcându-i să se considere că totul li se cuvine, că anormalitatea
este ceva firesc iar majoritatea devin prizonierii banului din care îşi fac un crez al vieţii, producându-le în permanenţă
griji şi stări de nelinişte, sub sceptrul imprevizibilului şi teama de nesiguranţă în perspectiva viitorului.
Conjunctura vremurilor în care trăim, ne dă senzaţia – care de la o zi la alta devine certitudine – în sensul că
tradiţionala noastră monedă naţională care este leul şi pe care l-am pomenit de la înaintaşii noştrii – din ce în ce îşi
pierde valoarea, tinzând să fie substituită în timp, poate până la dispariţie, încât, nu este exclus ca el să rămână
doar o amintire care să devină un obiect rar, de muzeu.
Subordonat acestui scop – generaţiilor – de azi şi celor viitoare – le prezint trecutul leului nostru românesc,
care probabil cu timpul, va deveni o istorie ca multe altele.
* * *
După cum – probabil se cunoaşte – cea mai simplă formă de început a comerţului în epoca comunei primitive,
care se practica prin schimburile de mărfuri în natură se numea troc. Această modalitate a încetat să se mai practice
pe măsură ce au ieşit şi au fost puse în circulaţie, monedele.
Prima monedă atestată care a circulat pe teritoriul României, s-a numit „drahma de argint“. Moneda cântărea
opt grame şi era emisă de cetatea Histria în anul 480 înainte de Cristos. Drahmei de argint, i-a urmat apoi diferite
feluri de monede care s-au perindat pe pământul ţărilor noastre. Se apreciază că oamenii acestor locuri erau descurcăreţi
din moment ce de-a lungul secolelor pe aici au circulat monede străine; taleri turceşti, zloţi, techini vienezi,
galbeni ungureşti, galbeni austrieci şi carboave ruseşti (veche monedă rusească de argint – sau bancnotă de hârtie,
egală în valoare cu o rublă, odinioară cu circulaţie şi în ţările româneşti).
In secolul XVII în statele româneşti se foloseau ca monedă talerii olandezi care aveau imprimată pe ei imaginea
unui leu. Nu se ştie cum, dar atât de mult le-a plăcut românilor acest leu, încât multă vreme după ieşirea din
circulaţie a acestor monede, banilor li s-au spus „lei“. Prin urmare aceasta este geneza, etimologia numelui monedei
noastre naţionale.
Leul şi-a pierdut oficial acest titlu la 22 aprilie 1867 când a fost emis leul – monedă bimetalică, cu etalonul
de 5 grame de argint sau 0,322 grame aur şi cu 100 de diviziuni numite bani.
Dar de unde şi până unde „bani”? De la o altă monedă care a circulat la un moment dat în spaţiul românesc,
„dinarii banali“, emişi de banul Sloveniei şi regii Ungariei. De la numele acestor banali s-a format în limba română
cuvântul „ban“, folosit generic pentru orice fel de monedă şi, mai târziu, pentru subdiviziunea monedei naţionale.
Dar până să apară leul, ocârmuitorii românilor au întâmpinat mai multe inconveniente. Alexandru Ioan Cuza
325
de exemplu, dorea ca noul stat România, să emită monedă, ca simbol al indepedenţei recent cucerite atunci. Moneda
proiectată de Cuza ar fi trebuit să valoreze cât cinci franci francezi din vremea sa şi să se numească „românul“ sau
„românatul“, cum a propus Ion Heliade Rădulescu, dar această dorinţă a domnitorului nu a fost împlinită din cauza
opunerii Imperiului Otoman.
Primele monede emise în 1867 au fost bătute în Anglia, întrucât României îi lipseau mijloacele. Ele erau
monedele divizionare din bronz de 1, 2, 5 şi 10 bani.
In 1868 a apărut şi prima monedă românească de aur în valoare de 20 de lei, într-un tiraj de numai 200 de exemplare,
ceea ce o face cu atât mai preţioasă pentru colecţionari. Pe marginea acesteia scria;
„Nihil sine Deo“ (Nimic fără Dumnezeu).
Abia în martie 1870 s-a înfiinţat Monetăria Statului iar monedele au fost bătute de atunci în România.
Cele mai populare erau pe atunci „băncuţele“ adică monedele de 50 de bani şi abia apoi cele de unu şi doi
lei. Totuşi, leul nu era suficient de apreciat ca să fie folosit pentru plata taxelor, mai ales a celor de la graniţă unde
se plătea direct în aur.
Primii bani de hârtie au apărut în preajma Războiului de Indepedenţă, ca efect al acestuia, fiind nevoie de
susţinerea financiară a cheltuielilor de război. De fapt, era vorba nu despre bani propriu-zişi, ci despre „bilete ipotecare“,
scoase de Ministerul de Finanţe românesc din 1877.
Din 1880 a funcţionat noul sistem monetar, au apărut primele bancnote, iar banii străini au continuat să circule
pe piaţa românească, sub denumirea de valută. In perioada interbelică România era conectată la sistemele moderne
europene, exista acoperire economică a monedei naţionale, încât până le cel de al Doilea Război Mondial, leul a
fost una dintre cele mai puternice monede ale continentului.
Timp mai bine de patru decenii de la apariţia sa şi până în 1914, moneda naţională nu a suferit de acea boală
numită „inflaţie”.
Cu privire la monedele care au circulat pe la noi.
„Cocoşelul de aur“ a fost numit astfel după francul francez, având imprimat pe faţă cocoşul galic, cu un mers
ţanţoş şi cu pieptul scos înainte, având înscrisă cifra 20.
In secolul XVII nu existau birouri de schimb monetar. Această operaţiune era îndeplinită de „preţuitorii de
bani“ numiţi zarafi. Era mare nevoie de zarafi pe vremea aceea, fiindcă haosul monetar era imens; cronicile şi istoricii
spun că pe piaţa românească circulau în acelaşi timp peste 80 de monede străine, cu variate valori şi cursuri,
iar calcularea şi schimbarea lor era foarte dificilă.
Separat de credinţă, unul dintre motivele pentru care domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost mazilit şi
ucis de turci prin decapitare a fost şi acela că a îndrăznit să bată monedă.
Poarta otomană nu permitea statelor vasale să pună în circulaţie monede proprii, acesta fiind considerat un
gest de supremă nesupunere, iar Brâncoveanu a încălcat această regulă, emiţând o monedă care avea capul său pe
ea. Această sfidare – dacă pot s-o numesc aşa, l-a costat nu numai capul său dar şi a celor patru fii ai săi.
O altă monedă care a circulat în Ţările Romane a fost şi „talerul olandez“. Acesta a circulat în secolele XVI
– XVII. Avea pe o faţă imaginea unui leu ridicat în picioare, de unde şi denumirea de „loventhaler“, adică telerulleu.
El circula în paralel cu moneda otomană şi anume „asprul turcesc“, fiind mai popular decât acesta – care de
fapt era un semn al asuprimii – şi era numit de către toată lumea „leu”.
Puterea de cumpărare a leului interbelic.
Leul din vitrina anului 1928 arăta cam aşa; o pereche de mănuşi „peau de Suede“ (gris perle) 800 lei. O cămaşă
de „soie lavable“ 2.200 lei. Metrul de crepe de Chine (crep de şin) 2.100 lei, iar cel de „voile Georgette“
2.800 lei, care se vindea şi cu reducere la unele magazine pe Lipscani, lângă biserica Zlătari. Ciorapii „bourre de
soie (bărbăteşti) 725 de lei şi 90 de lei perechea – după calitate – iar o pălărie „Borsalino“ autentică, aşa cum avea
la magazinul lui Bălan pe strada mare în Olteniţa, acea firmă mare deasupra trotoarului, şi care îl avea băiat de
prăvălie pe Marin Barzale venit de la Turtucaia după cedarea Cadrilaterului în 1940, se vindea cu 2080 lei. Pantofii
„Richeulieu“ (Hermesul de odinioară) 2.400 lei perechea, cu şiret cu tot.
In acelaş an 1928, o carte de critică se vindea cu maximum 100 lei (Scriitori români şi străini de Ibrăileanu),
un român atunci la modă „La Medeleni/ volumul III se vindea cu 130 lei, iar un volum de poezii cu 60 lei.
Dintr-o notiţă publicată în „Revista revistelor străine“ din VIAŢA ROMANEASCĂ, aflăm şi echivalenţa
leu-dolar la jumătatea perioadei interbelice, în anul 1929, an în care poezia se vindea de zece ori mai ieftină decât
perechea de ciorapi.
Dintr-un calcul simplu, rezultă că în decembrie 1929, un dolar echivala cu 170 de lei, iar în 1938 venitul
naţional era de 94 de dolar pe buzunar, ceea ce este uimitor de bine în raport cu alţii. De exemplu 246 în Franţa, 76
în Grecia, 81 în Bulgaria, 108 în Ungaria.
326
Salariile în anul 1900
In anul 1900, un ministru avea un salariu lunar de 2500 lei; un colonel 800 lei; un căpitan 330 lei; un învăţător
la sat 90 lei; iar la oraş 225 lei; un profesor de liceu cu gradaţie, după materia predată, între 950 şi 420 lei;
Cel mai prost se plătea munca ţărănească cu 0,80 la 1,20 lei pe zi sau 20-30 lei pe lună. Iată că ţăranii, de
când se ştiu au fost bătuţi de soartă iar munca lor niciodată nu le-a fost retribuită pe măsura condiţiilor, efortului şi
duratei.
Cuanumul amenzilor interbelice
In funcţie de motivul şi coantumul amenzilor interbelice, se poate deduce şi gradul de civilizaţie al locuitorilor
stabilit sau doar în trecere prin Bucureşti. In parcuri şi grădini, din cunoscutul Cişmigiu şi până la Grădina Botanică,
la intrare, se afla o tablă cu „Regulamentul casei grădinilor“. Regula implicită iar neregula era explicată direct în
amenzi, limbajul cel mai uşor de înţeles de toată lumea din toate timpurile.
Cei mai în vârstă – prin aceasta înţelegând persoanele de la 70 de ani în sus – cunosc cum arăta Parcul
Cişmigiu în urmă cu peste şase decenii şi cum arată astăzi. Comentariile sunt de prisos, însă starea de degradare
în care se află după anul 2000, reflectă nu numai lipsa de civilizaţie din partea oamenilor dar şi delăsarea totală din
partea autorităţilor.
Bibliografie:
#) Muzeul Băncii Naţionale a României. Ioana Parvulescu; „întoarcerea în Bucureştiul interbelic“.
Editura Humanitas.
Notă: Moneda „Cocoşul de aur“ denumit generic de români „cocoşei“ a fost unul din motivele pentru care,
mulţi au fost băgaţi în puşcărie de către exponenţii regimului comunist, pentru că i-au deţinut şi nu i-au declarat.
Dar şi aceasta a fost un abuz pentru că nicăieri – până la venirea regimului comunist la putere – nici-o lege nu
prevedea că eşti obligat să-ţi declari bijuteriile. Ele făceau obiectu unor anchete doar atunci când existau suspiciuni
cum că ar proveni din furt.
Dar pe timpul regimului comunist, acolo unde asemenea monede au fost găsite, au fost confiscate la vremea
respectivă mai întâi de organele de miliţie, apoi de cele ale securităţii, fără a le da la mâna proprietarilor, vreo
dovadă că le-au confiscat.

Capitol din MONOGRAFIA MUNICIPIULUI OLTENITA de PAUL AMU
Date, evenimente și narațiuni inedite
Despre Şantierul Naval Olteniţa, apărut şi evoluat în peisajul citadin economic şi social al oraşului nostru,
s-au scris, aşa cum era şi firesc, mai mult impus decât normal pentru acea pe rioadă, când a cunoscut o
dezvoltare generală ce nu poate fi ignorată şi nici pusă la îndoială – atât lucruri adevărate dar şi “le gende’’, în
perioada de început, care l-au situat în centrul atenţi ei pe răposatul Cristea V. Ion, fost director timp de 40 de
ani consecutiv, în jurul căruia s-a creat un mit şi au polarizat păreri pro sau contra cu privire la aportul său
asupra activităţii de an samblu a acestei mari şi complexe întreprinderi industriale de stat care timp de cinci
decenii a reprezentat fanionul industrial al o raşului şi judeţului, fiind considerată şi cotată pe drept, printre
întreprinderile fruntaşe de profil din ţară.
Indiferent de doza de obiectivitate – mai mică – sau su biectivitate – mai mare – caracteristică şi chiar
definitorie fiecărui profil uman – trăsături care depind de conduită, de nivelul de cultură şi de caracterul
fiecăruia, şi – mai pe direct spus -de felul cum a dus-o fiecare, mai bine sau mai rău, pe timpul cât a fost salariat
în şantier, părerile sunt împărţite.
Pentru a-mi face o imagine mai veridică, am stat de vorbă cu mai mulţi pensionari, foşti salariaţi în şantier
ani de zile, şi am văzut că în timp ce unii îl laudă pe fostul director Cristea, alţii îl blamau, încât eşti pus în
situaţia de a nu trage vreo con cluzie, pentru a nu greşi.
Stând de vorbă cu diverşi oameni, faţă de argumentele aduse, de motivele invocate, sau culpele aduse,
fiecare, în felul lui, pare să aibă dreptate. Depinde de maniera de prezentare a problemei şi de felul în care îşi
expune convingerea.
Cert este însă că, între curajul și tupeul dat de lipsa lui iniţială de inteligenţă şi doza de diplomaţie
acumulată în timp, din experienţa vieţii, dar mai ales a funcţiei, căpătată de-a lungul anilor, incontestabil că a
existat şi o substanţială doză de noroc, apă rută în împrejurări care l-au urmărit – aproape – în permanenţă.
Respectându-le dorința celor cu care am discutat despre directorul Cristea V. Ion, caracterizându-l mai
întâi ca un om politic al timpului, ponderat și înțelegător, și apoi ca un meseriaș profesionist mă conformez
acestora, păstrându-le anonimatul.
Apreciez însă faptul că, concetăţeanul nostru Cristea V. Ion, a fost directorul autohton cu cea mai mare
durată de timp, în cea mai mare întreprindere industrială de stat din Oltenița, unitate care- şi la propriu și la
figurat – a crescut odată cu proprii ei salariaţi pe care şi i-a format în domeniile, profesiilor specifice, chiar în
interiorul ei. Oricum aportul lui la evoluția Șantierului a fost, considerabil hotărâtoare.
De asemeni, directorul Cristea V. Ion, a fost, poate.- cel mai cinstit dintre directorii unităţilor economice
de la nivelul oraşului, judeţului și nu este exclus, al ţării.
Altfel nu se explică menţinerea sa pe funcţie de la încadrare până la pensionare.
Cu toate că a fost timp de 40 de ani consecutiv directorul celei mai mari întreprinderi industriale de stat
din oraș, din județ și din puțini din țară, cu un salariu de 6000 lei, plus prime trimestriale și neplata impozitului
pe salarii, primind importante decorații cu care a fost distins, totuși nu a avut decât o casă modestă care există
și în zilele noastre, nu s-a plimbat prin străinătate, nu a avut case de vacanță și în plus, niciodată nu și-a efectuat
integral concediul de odihnă de 30 de zile lucrătoare.
Și din acest punct de vedere directorul Cristea V.Ion n-a putut fi egalat de omologii.
Din aceste considerente, apreciez că el trebuie lăsat să-şi doarmă somnul de veci, fără a-i atribui ceea ce
nu-i aparţine,- chiar cu privire la înfiinţarea şantierului-şi nici de a-l acuza de ceea ce n-a făcut. În consecință
consider că a corespuns funcției și a făcut față acestui post cu brio.
Prin urmare, adevărul, îşi impune pe bună dreptate pretenţiile de a fi restabilit, mai cu seamă cu privire la
înfiinţarea acestei întreprinderi, considerată la vremea ei, de interes republican. Tocmai pentru risipirea multiplelor
variante, lansate de diverse persoane care n-au fost în perioada în care a luat fiinţă şantierul, deci nu
cunosc adevărata lui origine, m-am străduit, și în mare măsură cred că am reuşit, sperând să ofer cititorului,
adevărul cu orivire la geneza Şantierului Naval Olteniţa, care indisolubil, este legat de evoluția și dezvoltarea
acestei citadele navale, timp de 40 de ani când l-a avut la timonă pe directorul Cristea V. Ion. După ieșirea sa
la pensie a început declinul Șantierului până a fost declarat oficial în faliment. Trist, dar adevărat.
7S2970001 S2970002 S2970003 S2970004 S2970005 S2970006 S2970007 S2970008 S2970009 S2970010
Iată deci geneza unică și adevărată a Șantierului Naval Oltenița
Era puţin trecut de ora prânzului în ziua de joi 4 aprilie 1944, când deodată, în Bucureşti, au început să
sune înfiorător şi ameninţător sirenele la maxim. Trenul de Olteniţa era tras la peron în faţa Gării Obor – căreia
îi mai spune şi gara de Est pentru că este situată în partea de est a Bucureştiului.
În tren, printre alţi olteniţeni, se afla şi Nicu Vornicu, pe atunci în vârstă de 17 ani. Toţi pasagerii erau
tentaţi să creadă că se repetă exerciţiul de apărare pasivă care avusese loc chiar în dimineaţa acelei zile când,
nu după mult timp, la intervale scurte de timp, s-au auzit bubuituri puternice. Când lumea a realizat ce se întâmplă,
într-o panică de nedescris, tenul a plecat din gară și nu s-a mai oprit decât mult după ieșirea din București.
La Oltenița trenul a ajuns în jurul orelor 16.
De la Nicu Vornicu ştiu că tatăl său, înspăimântat, îl aştepta la gară pentru că auzise despre bombardament,
şi potrivit înţelegerii, ştia că trebuie să vină cu acel tren.
După data de 4 aprilie 1944, aproape zilnic, toată vara, până la 23 august 1944, bombardamentele au continuat
asupra capitalei. Ziua în jurul prânzului bombarda aviaţia americană, iar noaptea – după miezul nopţii –
aviaţia britanică.
Avioanele decolau, din partea de nord-est, de la extremitatea Italiei, de pe aeroprtul Trieste, traversau
Yugoslavia şi partea de sud a Ungariei şi – în linie aproape dreaptă, spre a scuti consum de carburanţi şi a
câştiga timp, apăreau desupra Bucureştiului care era cam pe aceeaşi linie.
Ţin minte că acasă, în curte, spre poartă aveam un pom, un dud mai mare decât stâlpii de telegraf, în care
ne suiam cu prietenii din cartier – din care mai sunt în viață George Creţu şi Nicu Buzilă – şi vedeam noaptea,
pe direcţia şi deasupra Bucureşţiului, nişte paraşute luminoase, lansate din avioane care permiteau apoi piloţilor
să vadă mai bine obiectivele stabilite pentru a fi bombardate.
Erau cazuri când, ziua în amiaza mare, avioanele americane, întorcându-se de la Bucureşti, în drum spre
Trieste, trecând pe deasupra Olteniţei, aruncau butoaie goale de aluminiu în care avusese carburanţi, butoaie
care în razele soarelui străluceau uimitor, iar noi, până ne-am obişnuit, credeam că sunt bombe.
În acel an 1944, în Olteniţa, motocicletă cu ataș avea doar Petruş Coman. Era un om relativ tânăr, gras,
roşu la faţă, nu am altfel cum să-l descriu pentru că numai olteniţenii authtoni mai în vârstă l-au cunoscut şi
poate îşi mai amintesc de el. Ei bine, Petruş Coman, mergând în partea de sud a oraşului, spre periferie, spre
staţia de egrenat bumbac – care mai târziu a fost clădirea depozitului alimentar I.C.R.A.- cu ochii la un butoi
din aluminiu gol aruncat din avion, fără a se mai uita pe stradă, a intrat cu motocicleta în saivanul de oi al lui
Petre Ghiveci, un cioban de statură mică, căreia i-a omorât 2 – 3 oi.
* * *
Cum spuneam în acea zi de 4 aprilie 1944 – de la care iată au trecut 70 de ani (în 2014) pe care totuşi nu
putem să o uităm, asupra Bucureştiului a avut loc primul bombardament de anvergură care a vizat cu prioritate
Gara de Nord, principalul nostru nod strategic naţional şi internațional de cale ferată, unde și de unde pleacă
trenurile de călători – iar din Triaj şi de marfă – în toate direcţiile din ţară şi străinătate, cum şi alte obiective
strategice din capitală de interes naţional.
Acest bombardament – cel mai eficient şi consistent cât şi celelalte care au urmat zi şi noapte – din cărţile
pe care le-am citit ulterior – am aflat că au avut mai multe obiective în vedere și anume:
– au vrut să testeze şi să impresioneze, până la intimidare, puterea de reacţie a apărării antiaeriene, în acest
scop aruncând şi afişe
– distrugerea unor obiective care fabricau tehnică de luptă şi muniții pentru susținerea și continuarea
războiului cum și a unor obiective strategice şi de administrație naţională pentru deteriorarea funcționării normale
a instituțiilor statului. Se știe că în acea perioadă ministerele, prefecturile, marile orașe – ca și Oltenița –
mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, luase măsuri și erau conduse de generali și ofițeri superiori și
– deși ne aflam în stare de război – totuşi era ordine şi disciplină, iar cine nu se încadra în această ordine, era
ameninţat sau chiar trimis pe front
– prevestirea iminenţei apropierii frontului sovietic de hotarele ţării noastre ca efect al eşecurilor acţiunilor
militare pe teatrele de luptă şi a degringoladei apărute în rândul armatei germane şi române şi inevitabila pătrundere
pe teritoriul nostru în cât mai scurt timp şi
8
– ceea ce era mai important, efectul psihologic asupra moralului populaţiei Bucureştiului în special, și a
militarilor de pretutindeni în general.
A urmat apoi bombardarea masivă la metru pătrat, în mai multe rânduri a oraşului Ploieşti unde se aflau
rafinăriile şi zonele petroliere care asigurau furnizarea unor cantităţi tot mai mari de carburanţi necesare continuării
războiului.
* * *
Cu ocazia bombardamentului de la 4 aprilie 1944, tangenţial a fost atinsă şi FABRICA DE INSTRUMENTE
MEDICALE CHIRURGICALE, situată pe strada Popa Tatu – din spatele parcului Cişmigiu – proprietarul
acesteia fiind Lucian Stănescu.
Din cauza avariilor suferite şi fiind grav afectată, fabrica a fost pusă în situaţia de a nu-şi putea continua
activitatea, în condiţiile în care avea obligaţii faţă de stat, asumate prin con tracte.
A doua zi – deci pe 5 aprilie 1944 – de frica bombardamentelor, Jenica Stănescu, soţia patronului împreună
cu doamna Popovici, soția ministrului de finanţe, au luat cu ele două geamantane cu bani şi au plecat cu trenul
la Olteniţa, considerând că sunt mai în sigu ranţă decât în Bucureşti.
Și înainte şi după anul 1944, brijarii din Olteniţa care cunoşteau mersul trenurilor, orele de sosire şi plecare
ale acestora, erau la gară, pentru că în mod sigur aveau clienţi cu bagaje, pe care îi duceau spre centrul oraşului.
În anul 1944 cel mai sigur, rapid, confortabil, luxos şi apreciat mijloc de transport era trăsura vara și sania
iarnă.
Doamnele Jenica Stănescu şi Popovici, au venit la Olteniţa la întâmplare, fără o adresă precisă, fără a avea
rude sau cunoştinţe, aşa că, în momentul sosirii la Olteniţa, au rămas cu geamantanele cu bani şi bagaje pe
peronul gării, cu speranţa şi intenţia de a se interesa şi găsi o cameră de închiriat unde să locuiască provizoriu
o anumită perioadă de timp.
Birjarul Ganciu Chirlomez – frate cu Niculae Chirlomez, tatăl lui Gică Chirlomez – ducându-se pe peron
cum făceau toţi birjarii, a găsit pe cele două doamne cu bagajele pe care le-a invitat să le ducă cu trăsura în
oraş. Doamnele respective, spunându-i despre intenţia lor de a găsi o cameră cu chirie, birjarul Ganciu
Chirlomez le-a dus acasă la fratele său Niculae Chirlomez care locuia aproape de gară, pe strada Ion Heliade
Rădulescu nr.140 unde locuieşte în anul 2002 fiul său Gică Chirlomez.
În acest fel, cu totul întâmplător, familiile Lucian Stănescu şi Popovici aveau să facă cunoştinţă cu familia
lui Niculae Chirlomez cu care avea să rămână prieteni pentru mai mulţi ani.
În acea perioadă, dată fiind evoluţia rapidă a armatei sovietice pe toate fronturile care, preluând cu mult
timp înainte iniţiativa, stimulată efectiv de bombardamentele neîntrerupte ale aviaţiei anglo-americane – precizez
că aviaţia sovietică în al doilea război mondial nu a bombardat teritoriul naţional al României – probabil
din lipsă de avioane corespunzătoare – înaintând spre graniţele ţării noastre, autorităţile statului au luat măsura
evacuării populaţiei din unele oraşe cum au fost Galaţi, Focşani şi altele. Chiar noi – ca şi alte familii din
Olteniţa – am avut repartizate pentru găzduire pe timp nelimitat două familiide refugiaţi: una din Cernăuți și
alta din Galați, plutonier adjutant Șoldea Dorin și respectiv Vasilescu Traian.
În prima sâmbătă de după bombardamentul de la 4 aprilie 1944, a venit la Olteniţa Lucian Stănescu patronul
fabricii de instrumente medicale chirurgicale, împreună cu Popovici, ministrul de finanţe, ca să-şi vadă
soţiile şi să-i cunoască pe Maria și Niculae Chirlomez, părinţii lui Gică Chirlomez.
Lucian Stănescu era un bărbat bine, prezentabil, înalt, cu părul puţin cărunt, deşi avea numai 40 -43 de
ani. Ca dovadă a faptului că s-au simţit bine, au servit masa împreună, în curte, sub un păr. Lucian Stănescu
i-a spus lui Niculae Chirlomez că intenţionează să-şi aducă maşinile, utilajele şi instalaţiile de la București la
Olteniţa, să-și găsescă un loc adecvat unde să-și continue activitatea de fabricare a instrumentelor medicale
chirurgicale pentru că avea obligaţii asumate prin contracte faţă de stat.
Atunci Niculae Chirlomez – tatăl lui Gică Chirlomez – i-a spus că pe strada mare, care se numea atunci
Carol I (iar în zilele noastre Argeş), aproape de spital, există o clădire, fostă uzină electrică care nu mai
funcţionează, care poate s-ar preta acestui scop, proprietatea unui oarecare Condrescu, un om bătrân din
Bucu reşti. Lucian Stănescu a luat legătura cu Condrescu şi într-o săptămână au perfectat actele de vânzarecumpărare
la Judecătoria Ocol Olteniţa, care în acea perioadă funcţiona în patru camere situate în partea de
sud, deci cu faţa spre poştă, la parterul fostei și actualei şcoli de arte şi meserii.
La uzina electrică – deși nu mai funcţiona – fostul proprietar Condrescu îl menţinea în continuare pe elec-
9
tricianul Traian Negoiţă (pe care l-am cunoscut bine şi eu şi care după 1944 a devenit comunist înfocat, motiv
pentru care, deşi avea numai patru clase primare, ajunsese director politic la Gospodăria Agricolă de Stat
Chirnogi) electrician pe care l-a menţinut în continuare noul patron Lucian Stănescu.
În colţul format de intersecţia străzii Carol I, cunoscută de olteniţeni sub numele de strada mare – Argeş
cum se numeşte în zilele noastre – şi fosta stradă numită pasajul Primăverii, iar din 1997 îi spune strada dr.
Lucian Popescu, exista un loc de casă, terenul uzinei electrice al lui Condrescu.
Aici, pe acest teren, Lucian Stănescu a făcut prima dată o magazie, un fel de hală , unde şi-a adus utilajele
şi maşinile de la Bucureşti, pe care le-a montat şi cu care a început să lucreze. Totodată a adus şi salariaţii lui
de la Bucureşti care până la 4 aprilie 1944 lucraseră la fabrica sa din Bucureşti, printre care: Agapie Florescu,
Costică Tulcanu, Costică Bondoc, Sile Toropoc şi Mitică Mătăsaru, care de fapt erau din Olteniţa, pe majoritatea
dintre aceştia i-am cunoscut şi eu.
Într-una din discuţiile avute cu Niculae Chirlomez, tatăl lui Gică Chirlomez, Lucian Stănescu, de altfel
un om cu spirit de inițiativă, întreprinzător, de acţiune, a spus că intenţionează să facă la Olteniţa un şantier
naval, arătând considerentele care pledau în favoarea acestei idei: mâna de lucru ieftină, lipsa unui asemenea
şantier în zona Olteniţei, existenţa Dunării, oameni veniţi de la Turtucaia în urma cedării Cadrilaterului, familiarizaţi
cu construc ţiile de bărci, care se pot adapta construcţiei de ambarcaţiuni de dimensiuni mai mari şi o
seamă întreagă de alte condiţii care trebuiau avute în vedere şi puse în valoare.
Iată deci cum a apărut şi cum s-a născut prima ideie și cine este adevăratul iniţiator al înfiinţării Şantierului
Naval Olteniţa de mai târziu, nimeni altul decât fostul patron al Fabricii de instrumente medicale chirurgicale
de pe strada Popa Tatu, din spateleCișmigiului din Bucureşti, bombardat la 4 aprilie 1944 Lucian Stănescu.
Aceste simple discuţii şi idei, cu caracter de proiecte de viitor din luna aprilie 1944, aveau să se transforme
în scurt timp în acţiuni care aveau să prindă contur.
Înainte de perioada premergătoare “Armistiţiului de la 23 august 1944”, Lucian Stănescu, fiind hotărât să
treacă la execuţie, a comandat în Suedia utilaje specifice, necesare demarării acţiunii de înfiinţare a şantierului
naval.
Printr-o ironie a sorții şi a unei stranii coincidenţe, aceste utilaje – care au fost şi acontate – aveau să
sosească cu trenul de marfă în gară la Olteniţa, chiar în ziua de 23 august 1944.
Pe atunci şeful gării CFR Olteniţa era Dumitru Rizescu, un om trecut de 50 de ani, foarte gras, bine trăit,
cu un mers agale pentru că era prea gras, poate avea vreo 110 kgr, purta bretele în loc de curea, se lăsa condus
de soţie, îi plăcea să dea ordine subalternilor, însă era tare cumsecade. Avea obiceiul ca înainte de a da drumul
la tren să se uite de pe peron, prin sala de aşteptare, spre mijlocul străzii, şi dacă vedea vreun călător întârziat
care fugea să prindă trenul, îi spunea impegatului să mai aştepte puţin.
Printre cei care se întâmpla să mai întârzie se numărau şi cadre didactice de la liceu care pe atunci făceau
naveta la Bucureşti. Una din acestea era şi profesoara noastră de matematică, distinsa doamnă Dalvina
Bergheanu, care în anul 2012 trăieşte, are 97 de ani, este în plenitudinea facultăţilor mintale, a întocmit chiar
un proiect al Legii învăţământului (de la Grădiniţă până la doctorat) și locuieşte, împreună cu sora sa mai mică,
pe Aleea Lunguleţu nr.6 (prin Piaţa Iancului) bloc D.14,scara 8 apartamentul 308 sectorul 2 cod poştal 73266
telefon 021.64.22.575. ,
Pentru caracterul său de cadru didactic de excepție, în lucrare i-am consacrat, un capitol special, privind
perioada 1943-1948, cât a funcţionat la Oltenița, ca profesoară titulară de matematică, încadrată la vremea
respectivă prin Decret Regal.
* * *
Reluând firul evenimentelor şi naraţiunii, Lucian Stănescu a găsit înţelegere la şeful Gării CFR Olteniţa,
la domnul Rizescu şi a lăsat utilajele şi maşinile respective ambalate exact cum au venit din Suedia, în vagoanele
de pe ultima linie- pe linia moartă cum i se spunea atunci- până a trecut primul eşalon al trupelor sovietice,
spre port, traversând Dunărea în Bulgaria, grăbindu-se pentru a-i ajunge din urmă pe nemţi, care, intraţi în
degringoladă, se retrăgeau în dezordine, se ascundeau, cum şi pe unde puteau, în grup sau fiecare pe cont propriu,
pentru că rușii din prima linie, cum îi întâlnea, îi împuşca pe loc fără nici-o formalitate.
Și despre aceste împrejurări și comportăriale trupelor sovietice faţă de populaţia civilă, față de ostașii
armatei române și faţă de trupele germane dezintegrate am scris și voi avea prilejul să scriu în lucrarea de faţă.
De altfel, pentru persoanele acum trecute de 70 de ani, unele lucruri din cele pe care eu le voi prezenta, nu
constituie o noutate pentru că foarte mulţi le-au trăit, le-au fost martori oculari . Aşa zisa Armată Roşie, cu un
fals statut declarativ de “armată eliberatoare”, a avut în realitate un veritabil şi adevărat comportament, de
10
trupe de ocupaţie. Aceasta rezultă dintr-o înteagă literatură de specialitate scrisă după revoluţia din Decembrie
1989 cum și din registrul istoric aflat la Căpitănia portului Oltenița.
După ce a trecut primul val masiv de trupe ruseşti, la port, tarversând Dunărea, spre Turtucaia, în Bulgaria,
apreciind că cel puţin pentru moment pericolul a trecut, Lucian Stănescu a descărcat din vagoane utilajele și
maşinile respective primite din Suedia şi le-a transportat la fost uzină electrică de lângă spital, pe care în câteva
zile le-a montat spre a începe să lucreze la construcţia de nave.
Între timp Lucian Stănescu a mai angajat următorii meseriași: pe Costică Ganciu mecanic, Anton
Dumitrescu- cunoscut in Olteniţa sub numele de Tonel Mau,- iar din cei aduşi de la fabrica din Bucureşti, au
rămas angajaţi în continuare: Costică Țulcanu, Mitică Mătăsaru, Costică Bondoc (tatăl său a fost comisar de
poliţie la Turtucaia, iar apoi după cedarea Cadrilaterului în anul 1940 a fost comisar de poliţie la Olteniţa),
Traian Negoiţă electrician şi Niţă Bârzale, acesta din urmă un om priceput şi bun cunoscător în probleme de
navigaţie, provenit tot de la Turtucaia. Era familiarizat cu apa pentru că la Turtucaia, înainte de 1940, a avut o
moară de măcinat cereale pe apă. Niţă Bârzale era un om puternic şi curajos. Pe apă se simţea mai bine ca pe
uscat.
La început Lucian Stănescu pentru construcţia de vapoare a contractat tulpini de stejar de la o pădure de
lângă Ploieşti. Pe măsură ce activitatea evolua, Lucian Stănescu a angajat un trasor naval în persoana lui Borsati,
un proiectant italian bătrân, soţia sa era grecoaică şi avea o fată căsătorită cu comandantul submarinului românesc
“Delfinul” care staţiona la Constanţa în apele Mării Negre.
Prima realizare a acestui microşantier naval care a început să-şi desfășoare activitatea de producţie în fosta
uzină electrică -zidurile groase ale acestei clădiri existând şi în zilele noastre (vizavi de spital) – a fost construirea
integral- aici a unei șalupe cu motor, căreia patronul Lucian Stănescu i-a atribuit numele soţiei lui “JENICA”.
Aceasta a fost germenul uriașelor motonave ulterioare de 5000 DTW.
Şalupa a fost terminată cam pe la jumătatea anului 1945, avea 6 metri lungime, 2 metri lăţime şi 0,70 m.
adâncime,-mai corect spus-pescaj, dezvoltând o viteză de 8 km/oră, bineînţeles contra apei, când e vorba de
apă curgătoare, cum era cazul Dunării.
După ce Lucian Stănescu a cumpărat fosta uzină electrică, au intrat ca acţionari: Manițescu, Horia
Niculescu Furtună – care era director la Trezoreria Băncii Naţionale a României, Popovici, fost, ministru de
finanţe, comandorul Alexandrescu şi inginerul Niculae Cautiş, aceştia formând de fapt Consiliul de administraţie
condus de Lucian Stănescu.
Niculae Cautiş a fost comandor-inginer la Arsenalul Marinei Galaţi. Pe comandorul – inginer Cautiş l-a
adus la şantier în Cadrul Comisiei Aliate de Control, Statul Român, în anul 1946.
Odată cu el a venit şi maistru militar Loghin Pantelimon, care mai înainte fusese maistru electrician pe
submarinul “Delfinul”
Loghin Pantelimon a fost angajat la S.A.R.T.A.T – Societatea Anonimă Română de Transport pe Apă şi
Terestru.
Prin urmare, iniţial, atât comandorul – inginer Cautiş cât şi maistrul militar Loghin Pantelimon erau
reprezentanţi militari.
Revenind la situaţia şalupei “JENICA” construită integral în cadrul fostei uzine electrice, aceasta a fost
transportată la Dunăre, unde se contura pregătirea şi situarea viitorului şantier, cu o platformă improvizatăfăcută
dintr-un şasiu de autocamion- maşină pentru probe pe Dunăre. Platforma improvizată pentru transportul
şalupei a fost tractată de patru cai, iar proprietarii cailor erau Marin Rotaru, poreclit Onţică şi Sandu Odăiaşu.
Pe cel din urmă l-am cunoscut şi eu.
Cum a băgat şalupa în probe tehnologice, aceasta a corespuns din punct de vedere tehnic. Mecanic de
şalupă era Constantin Ganciu iar timonier Niţă Bârzale, provenit din Turtucaia.
În anul 1946 au mers cu şalupa “Jenica” pe Dunăre şi cu bacul “Decebal” al comandorului Cautiş la
comuna Gigherea, unde Mateescu , ca acţionar, avea o moşie mare, moară, de unde lua pentru economatul
şantierului,grâu și mălai în vederea pregătirii mesei muncitorii care lucrau în șantier, Lucian Stănescu însoţit
de Gică Chirlomez. Au mers până în Portul Cetatea, dincoto de Calafat, distanţa fiind parcursă în aproximativ
două zile.
Noaptea acosta la mal, pasagerii se odihneau, iar ziua îşi continuau drumul, cu oarecare dificultate pentru
că mergeau contra apei.
La plecare din Portul Olteniţa, – era chiar în ziua de 1 Mai 1946- Lucian Stănescu, separat de Gică
Chirlomez, a mai fost însoţit de Nicu Dumitrescu (cunoscut de olteniţeni sub porecla de “Nicu trei chibrite”),
11
Mielu Ganea din Chirnogi, Gheorghe Dulceaţă şi bineînţeles nelipsitul şi priceputul om de acţiune Niţă
Bârzale, un om cu mult curaj, cu multă experienţă şi cunoscător în toate. Se orienta numaidecât la faţa locului
şi rezolva orice problemă, oricât de complicată ar fi fost.
Au încărcat 30 de butoaie de sodă caustică, din care un butoi l-au ascuns să-l valorifice acolo la schimb
pe grâu şi porumb.
1946 era anul în care leul se devalorizase, iar inflaţia era în plină ascensiune. Pentru plata unor anumite
cantităţi de mărfuri, în special de natură alimentară, oamenii, lumea, negustorii, umblau după ei cu geamantane
sau cu saci de bani.
În anul 1947, de exemplu- un litru de ulei ajunsese la 1.000.000 lei, o pâine potrivită 100.000 lei etc. Se
practica în exclusivitate sistemul plăţilor în numerar şi numai cu plata pe loc. Plăţile pe credit – altfel spus pe
datorie – nu se mai practica de nimeni.
Înainte de anul 1946 la Olteniţa, şeful căpităniei portului fusese un oarecare Delcea, care a fost mutat
căpitan de port la Cetatea-Dolj. Astfel că la 1 Mai 1946, când au plecat din Olteniţa, Lucian Stănescu şi
însoţitorii săi mai sus menţionaţi, au luat pentru căpitanul Delcea, patru saci de mălai, o vadră de ulei de floarea
soarelui, veselă şi alte lucruri care îi rămăsese la Căpitănia portului Olteniţa.
Pe Dunăre, aproape de Corabia, Lucian Stănescu şi însoţitorii, au ajuns de la urmă o barcă în care era un
turtucăian pe care îl chema Bore, arhicunoscut în Olteniţa pentrucă erabețiv – împreună cu trei chirnogeni,
aveau cu ei vreo doi saci de bani, plecaţi în aceeaşi direcţie, să cumpere grâu şi porumb. Când a ajuns barca,
Gică Chirlomez era la timona bacului. Atunci Bore a strigat după el să remorcheze barca pentru că nu mai
avea putere să dea la opăci-băbăici. Bore i-a aruncat frânghia lui Gică Chirlomez, l-a remorcat şi aşa şi-au
continuat drumul.L-am cunoscut și eu pe Bore turtucăianul care era un bețiv notoriu.
Înainte de a ajunge la Calafat, Bore i-a spus lui Gică Chirlomez, că atunci când va striga la ei, să știe că
vrea să acosteze. Pentru ca să se achite de obligaţie fiindcă a fost remorcat, lui Bore i-a venit ideea să prindă
pește, însă Lucian Stănescu i-a spus că nu are cu ce.
Atunci Bore, l-a luat pe Gică Chirlomez, s-a îndepărtat puţin mai la vale de şalupă şi de bac, a aruncat
trotil în apă, și după o explozie, a aşteptat să iasă peştele la suprafaţă. Într-adevăr, în foarte scurt timp, peştele
a început să iasă zbătându-se, la suprafaţa apei.
Bore, pescar de meserie şi care mai făcuse asemenea isprăvi, a adunat peştele mare, aproximativ vreo 50
de kgr şi s-a retras cu barca lui în care-1 pusese la locul unde acostase şalupa şi bacul remorcher.
Niţă Bârzale a fost cel care a făcut ciorbă multă, într-un vas improvizat, şi toţi, poate pentru prima şi ultima
dată în viaţa lor, au mâncat ciorbă dulce de peşte pentru că nu au avut cu ce să o acrească, după ce au mâncat,
au plecat cu şalupa, cu bacul-remorcher şi barca lui Bore remorcată de ei, spre Cetate.
Ajungând în port la Calafat – cine a mai fost ştie că oraşul este chiar în port, Bore a spus că ar fi bine să
acosteze şi să ia pâine că nu ştie dacă găseşte în altă parte.
S-au dus toţi trei: Lucian Stănescu, Bore şi Gică Chirlomez pentru că, datorită crizei, nu se vindea decât
o pâine de persoană. Cei mai bătrâni ştiu, cred că îşi aduc aminte, că datorită secetei din anii 1946 şi 1947, cât
şi presiunii din partea ruşilor care începuseră deja să ne pretindă daune pentru despăgubiri de război, alimentele
erau raţionalizate- se eliberau bineînţeles contra cost – însă numai pe cartelă, iar spectrul foametei s-a abătut
asupra ţării noastre şi în anul 1948. •
Pe atunci lumea avea un singur obiect de discuţie,care se rezuma la o singură şi perpetuă întrebare chinuitoare:
“ ce mâncăm” ?…Curioasă coincidenţă !..În mod paradoxal această întrebare se pune, pentru majoritatea
populaţiei şi la 10-11 ani de la revoluţia din decembrie 1989. Iată cum, de data asta, istoria alimentară, se
repetă. Dar asta-i altă chestiune care rămâne să o judecaţi dumneavoastră cititorii, din care nu poate fi exclusă
clasa politică, indiferent de culoare.
Cei trei de mai sus – Lucian Stănescu, Bore şi Gică Chirlomez – s-au întors cu pâinea din oraş la şalupă,
care devenise casa lor, aveau şi peşte fript la ţăcălie pe care l-au mâncat tot dulce pentru că nici sare n-au avut.
Apoi au plecat cu toţii – bineînţeles și cu nelipsitul Bore – şi au ajuns în port la Cetate.
Lucian Stănescu s-a dus la Delcea căpitanul portului, i-a spus ce i-a adus de la Olteniţa şi că i-a luat din
mălai şi ulei, fără ca destinatarul să se supere.
Apoi Lucian Stănescu s-a dus în comuna Gigherea de unde a venit, cu o căruță și a încărcat butoaiele cu
sodă ale lui „Nicu trei chibrite” şi ale lui Mielu Ganea. După aceea s-au întors cu toţii la Gică Mateescu, fratele
lui Mateescu acţionarul de la Olteniţa. Despre scopul deplasării lor de la Olteniţa la Giurgiu, fusese anunţat
de fratele său şi anume, pentru a procura grâu şi porumb pentru economatul Șantierului Naval Oltenița.
12
Acest microechipaj a stat patru zile la Gigherea. I-a luat cu mașina Gică Mateescu și i-a dus la Balta
Nedeia situată la 7 km de comuna Gigherea. Acolo au mâncat peşte iar seara s-au întors la Gigherea, unde era
pregătită altă masă. Au mâncat, au băut şi au cântat. A venit timpul să se culce. Gheorghiţă Dulceaţă şi Gică
Chirlomez au dormit într-o fânărie pe motiv că Mirosea frumos şi că vor dormi toți bine.
Dimineaţa, după ce s-au sculat, Gică Mateescu i-a dus cu o căruţă la o cârciumă sătească la Potelu, unde
i-a lăsat pe Gheorghiță Dulceaţă şi pe Gică Chirlomez, iar pe Nicu „Trei chibrite” şi pe Mielu Ganea, i-a dus
cu căruţele şi butoaiele de sodă în altă comună. La acea cârciumă sătească Potelu, Gică Chirlomez şi Gheorghiţă
Dulceaţă au stat o zi şi jumătate. Datorita faptului că au stat mult la cârciumă, nu au avut timp să-şi cumpere
decât 10 duble de grâu şi 10 de porumb. A doua zi a venit Gică Mateescu cu o căruţă şi i-a luat pe Gheorghiță
Dulceaţă şi pe Gică Chirlomez, şi i-a dus de la Potelu la Gigherea.
Gică Mateescu i-a mai dat lui Gică Chirlomez 20 de duble de grâu fără bani pe motiv că Lucian Stănescu
mănânca la el acasa la Olteniţa.
La întoarcere până la Olteniţa, au făcut pe drum numai o zi şi jumatate, pentru că mergeau în sensul apei,
la vale.
Când a venit acasă, tatăl lui Gică Chirlomez, întrebându-1 câţi bani a dat pe bucate, Gică Chirlomez i-a
răspuns : “Nimic”…Pe timpul foametei 20 de duble de bucate valorau foarte mult, re prezenta o avere.
* * *
În anul 1946, când Lucian Stănescu şi-a mutat maşinile şi utilajele de la vechea uzina electrică din oraş,
de lângă spital, în port, a angajat şi primii ucenici: Niculae Negoiţă, Tudor Vânătoru, Mielu Moldoveanu,
Gheorghe Marinciu, Gheorghe Paraschiv, Vasile Calbălan şi alţii, care atunci aveau vârste cuprinse între 15 şi
17 ani.
Când a venit comandorul Cautiş la Oltenița, a adus de la Arsenalul Armatei, un prizonier italian, pe nume
Giovani care cân ta foarte frumos. Pe acesta Gică Chirlomez şi Nuță Mațal l-au luat şi au plecat cu o ceamuţă
(barcă de vapor), cu rame, pe Dunare. Au luat-o pe Gura Argeşului şi au intrat pe Dunarică să prindă peşte. A
prinde peşte era un fel de a zice pentru că ei, în fapt, au găsit și au scos vârşile puse de pescari şi au luat peştele
pe care l-au găsit în ele.
* * *
Italianul prizonier Giovani, pentru buna lui comportare, şantierul i-a întocmit dosar favorabil şi în cele
din urmă a fost repatriat în Italia.
În anul 1946 s-a primit comandă pentru două cabotiere (nave cu tonaj mic sau mijlociu care navighează
între porturile de pe coastă) pentru transport mărfuri.
Atenţie: Gică Chirlomez întrebându-1 pe patronul Lucian Stănescu pentru cine şi la ce folosesc acestea,
i-a spus ca este o comandă care va folosi pentru a-i transporta pe evrei în Izrael.
Pentru lansarea la apă a acestor cabotiere, a fost adus la şantier Pache Protopopescu, specialist în astfel de
operaţiani.Aceste cabotiere au fost construite efectiv, li s-a făcut probe tehnologice şi au corespuns, însă până
la urmă au fost luate de comisia aliată de control, mai pe direct spus, LE-A LUAT RUȘII FĂRĂ A LE
PLĂTI.
În mod oficial, din comisia aliată de control trebuia să facă parte delegaţi ai Marii Britanii şi S.U.A., dar
adevărul este că nu erau decât numai ruși.
Cam aşa începea “ajutorul Uniunii Sovietice” şi aşa va continua cât va sta la noi în ţară şi chiar după ce
vor pleca.
Pache Protopopescu care fusese adus la şantier ca specialist pentru lansarea la apă a navelor, nu-i plăcea
să stea în oraș, era un tip care iubea natura, un fel de aventurier şi locuia la cantonul 2 de pe dig în partea de
est a şantierului naval.
În 1947 Lucian Stănescu s-a mutat cu locuinţa de la Gică Chirlomez la profesoara Nanculescu Cecilia,
unde deja locuia proiectantul trasor Borsati, iar la scurt timp Lucian Stănescu s-a mutat în clădirea S.A.R.T.-
A.T. Nanculescu Cecilia a locuit pe strada mare, Carol (actuala stradă Argeşul) la nr.135, cam vizavi de clădirea
poştei.După revoluția din decembrie 1989, această casă a fost cumpărată de inginerul Dan Velescu fiul lui
Sandu Velescu, fost oficiant sanitar, care, are casa în fața casei lui Marin Bârzale, ambii veniți de la Turtucaia
după cedarea Cadrilaterului.
Îa perioada când Lucian Stănescu a locuit la S. A. R. T. A.T, prevăzând cam ce se va întâmpla, a început
să-şi vândă acţiunile, acționar principal devenind Mateescu şi aceasta pentru că comuniştii, primind directive
13
mai de sus, “începuse să tulbure ape le” în felul lor specific. )
Cine erau aceștia ? :Fraţii Ticu (Gheorghe şi Niculae), Ciocan soţul lui Lilica frizereasa sora lui Nicu
Năstase, frizer, Nae Codrea – care mai apoi ajunsese la peste 120 kgr.greutatea lui, şi mare director la
construcţii, apoi la prefectura judeţului Ilfov.
Nici unul dintre cei de mai sus şi nu numai ei, nu aveau mai mult, – sau poate nici atât – de patru clase
primare.
Cu aceştia partidul începea să construiască “Comunismul,viitorul de aur al întregii omeniri “ , în cadrul
viitorului șantier naval.
Dată fiind schimbarea multor situaţii în rău şi intuind cam ce va urma faţă de evoluţia și ascensiunea
regimului comunist, spre sfârşitul anului 1947, Lucian Stănescu, părăseşte după aproape patru ani şantierul şi
oraşul Oltenița, după ce lucrurile, au fost cât de cât – puse la punct, ducându-se, în Bucureşti spre a se ocupa
de alt gen de afaceri.
A locuit pe strada doctor Marcovici la nr.4, tot lângă Cişmigiu, cartier preferat de el, aproape de zona
unde, până la bombardamentul din 4 aprilie 1944 avusese fabrica de instrumente medicale chirurgicale.
ÎN LOCUL LUI LUCIAN STĂNESCU A RĂMAS MATEESCU.
La puţin timp, Lucian Stănescu a divorţat de soţia sa Jenica – al carui nume îl atribuise primei sale şalupe
construită la Olteniţa – care a rămas în casa lui. Lucian Stănescu a cunoscut o femeie pe al carui soţ îl chema
Tică Radu şi care era bogătaş cu multă stare. Avea carieră de nisip la Băneasa, avea restaurantul “Brotăcei” la
pădurea Băneasa, cai de curse şi multe altele.
Soția acestui Tică Radu, i-a luat o pungă cu cocoşei şi a plecat cu Lucian Stănescu la Gigherea la Gică
Mateescu, cunoscut cititorului din descrirea anterioară..
Între timp Tică Radu a reclamat-o la poliţie pe soţia lui că i-a furat “punga cu cocoşei”. Poliţia a venit cu
ancheta şi la Olteniţa, să se intereseze de Lucian Stănescu cu care aceasta se înhăitase.
Anghel Vlădescu fost comisar de poliţie la Turtucaia, iar după “cedarea”Cadrilaterului în 1940, a venit la
Olteniţa unde a fost numit tot comisar la poliţie. Ei bine, acest Anghel Vlădescu a ajuns cu ancheta şi la Gică
Chirlomez la care a fost acasă personal- s-a luat după cartea de imobil, însă Gică Chirlomez fiind întrebat a
spus ca habar n-are, deşi cunoştea toată situaţia.
După ce s-au liniştit lucrurile, Lucian Stănescu a cumpărat Circul “Franzinii” din Bucureşti, cu personal
cu tot, pe cocoşeii de la soţia lui Tică Radu.
În anul 1947, Gică Chirlomez fiind militar a fost trimis în delegaţie la Cluj. Plimbându-se prin oraş, a
văzut un afiş care anunţa prezenţa unui mare circ din Bucureşti, cu un program special, bogat şi select.
Gică Chirlomez s-a dus să-şi scoată bilet să intre la circ. La intrare, în faţa lui, s-a trezit cu Lucian Stănescu.
Bucuria revederii a fost imensă. Lucian Stănescu întrebându-1 pe Gică ce mai face, acesta a început să- i spună
că s-a interesat de el poliţia de la Olteniţa în legătură cu cocoşeii furaţi de soţia lui Tică Radu
Gică Chirlomez a intrat la circ şi s-a aşezat la loja din faţă. Când l-a văzut îmbrăcat militar, a venit un
civil şi l-a întrebat cine este pentru că ştie că militarii nu au bani, iar un bilet la lojă este mai scump. Civilului,
Gică Chirlomez i-a spus că este nepotul lui Lucian Stănescu.
La terminarea programului Lucian Stănescu s-a dus şi s-a aşezat lângă Gica Chirlomez. Apoi i-a zis să
meargă cu el în vagonul lui care îi servea drept locuinţă pe timpul stagiunii. Gică Chirlomez l-a urmat. În
vagon, Gică Chirlomez a vazut-o pe Maricica Radu (soţia lui Tică Radu cu cocoşeii), pe care o cunoştea, L-a
întrebat ce-i cu el şi Gică i-a povestit.
Gică Chirlomez o cunoştea pe Maricica Radu, pentru că, până să plece, venea cu Lucian Stănescu la
Olteniţa şi se ducea la Ioana Găină – sora lui Mielu Găină (el a decedat, ea nu) care locuia pe strada Mihai
Bravu spre regiment, în partea de sud a oraşului.
Maricica Radu când venea la Olteniţa, era însoțită de o rusoaică în uniformă militară sovietică cu grad de
maior pe care cunoscut-o şi Gică şi cu care s-a culcat, cel puţin aşa mi-a spus Gică Chirlomez, şi n-am motive
să nu-l cred mai cu seamă când îl ştiu cât era de zvăpăiat şi nu întâmplator, colegii din generaţia lui îl poreclise
„Gică balamuc”, iar cele de mai sus se întâmplau după ce se îmbătau cu toți, și în special rusoaica maior.
Era iarnă. Într-una din venirile sale la Olteniţa, Lucian Stănescu l-a trimis pe Gică Chirlomez după o sanie
de piaţă. Gică l-a găsit pe birjarul Ion Chirnogeanu. Acesta i-a plimbat prin oraş pe Lucian Stănescu şi Maricica
Rada (cea cu punga de cocoşei) după care au revenit acasă la Ioana Găină unde a urmat un banchet toată
noaptea. În anul 2012, Ioana Găină încă trăieşte, este foarte bătrână, este trecută de 90 de ani, iar Gică mi-a
14
spus ca în acea noapte, Ioana i-a fost parteneră ?…!
Pe Lucian Stănescu, Gică Chirlomez, după ocazia1 întâlnirii de la Cluj cu circul, nu l-a mai întâlnit niciodată.
De altfel nici nu mai trăieşte pentru că Lucian Stănescu ar însemna să aibă poate 100 de ani.
* * *
Prin urmare, iată cum se poate conchide. Şantierul Naval Olteniţa a luat fiinţă datorită unei întâmplări şi
anume, ca urmare a bombardamentului anglo-american de la 4 aprilie 1944, efectuat asupra Gării de Nord și
a altor obiective strategice, de importanţă naţională din Bucureşti când, întâmplător a fost atinsă și avariată
fabrica de instrumente medicale chirurgicale al cărei patron, Lucian Stănescu, forţat de împrejurări, a venit la
Olteniţa spre a-şi transfera utilajele şi maşinile din Bucureşti, după care – tot întâmplator, i-a venit ideea să se
profileze pe construcția de nave, așa cum am arătat mai sus.
Pentru că întâmplarea a făcut ca Lucian Stănescu, mai întâi soţia lui şi apoi el, l-a întâlnit prima dată pe
Gică Chirlomez, iar acesta inspirându-i încredere, a rămas printre primii oameni ai săi pe care a contat
ulterior.
Că Gica Chirlomez a fost omul lui de încredere, aceasta este confirmat șide faptul că Lucian Stănescu îl
lua cu el cu geamantanul cu bani la Bucureşti, că îl purta după el peste tot, având o servietă cu acţiuni şi “una
cu cocoşei” pe care îi tranzacționa la bursă, vânzând pe cei mai ieftini şi cumpărând pe cei mai scumpi, că îi
ştia o seamă de intimitaţi ale lui Lucian Stănescu, că a ”fost de faţă când a cumpărat arborii din pădurea de
lângă Ploieşti, pe care sub forma buștenilor, îi aducea cu tractorul la Olteniţa, îi băga la gater şi-i făcea scânduri
pentru bordul la vapoare de 4/100 şi că apoi a mers şi cu Tonel Mau care era şofer și multe altele.
De asemeni Gică Chirlomez a fost de față când Lucian Stănescu a cumparat autoturismul englez marca
BENTLEY, lasat de un străin amanet în vamă.
Salariaţii bătrâni ştiu că această maşina a rămas în şantier, şi că apoi umbla cu ea Ion Cristea când l-a
numit director cu ocazia naţionalizării la 11 iunie 1948, când îl avea ca şofer pe Gică Mercea. .
Iată că apar cu caracter inedit, lucruri, date, fapte întâmplări, evenimente dar mai ales, oameni pe care cei
mai în vârstă îi cunosc, au fost contemporani, situaţie care, indubitabil, conferă credibilitate și autenticitate
narațiunii de mai sus, cel puţin pentru tumultoasa evoluţie a Șantierului Naval Oltenița din „ perioada de
început”.
* ) Bibliografie: Lucruri povestite mie de Gică Chirlomez, născut în Olteniţa la 1 februarie 1925, la domiciliul
părinţilor săi din strada Ion Heliade Rădulescu nr.140, unde locuieşte şi la 1 februarie 2003, când a
împlinit vârsta de 78 de ani, fiind sănătos, în plenitudinea facultăţilor mentale, discernământ excedentar şi o
memorie demnă de invidiat. A lucrat la Şantierul Naval Olteniţa de unde s-a pensiona la 27 aprilie 1985, așa
după cum fac dovada cu fotografii primite de la ing. Marin Gagelea șef serviciu C.T.C.
P.S.: Dar, așa după cum se întâmplă în viață şi după cum spune şi proverbul: ”Nenorocirile vin una după
alta” (Ezekiel 7,5) un an mai târziu, în 2004, a făcut – nu ştiu cum şi nici de unde – o septicemie puternică şi
i-a amputat piciorul stâng sus de genunchi. Ei bine, cu toata vârsta înaintată şi cu toate că-i taiase piciorul,
totuşi, moralul îi era ridicat.
L-am vizitat acasă în mai multe rânduri pentru că – aproape fără să vreau – aflam noi informaţii interesante
din vremurile de demult din toate domeniile, aşa cum faceam şi cu Bebe Croitoru (Obilişteanu).
Îşi procurase căruţ special pe roate şi cu toţi cei 80 de ani ai lui, nu ştiu de unde avea atâta vigoare că se
deplasa singur prin oraş. Țin minte că ultima dată l-am întâilnit în faţa clădirii unde a funcţionat Banca
Internaţională a Religiilor şi unde de trei ani se află Casa de Pensii, Punctul de lucru Olteniţa. Stăteam de vorbă
cu Lică Eclemea şi cu Eftimie care a fost şef de personal la Şantierul Naval Olteniţa. Era ziua de 6 septembrie
2005. L-am servit cu o îngheţată de la magazinul din colţ de la Vornicu. Nici nu bănuiam că acea zi va fi ultima
când aveam să mai vorbesc cu el şi să-1 mai văd. Am aflat la vreo patru zile despre decesul său. Mi-a spus un
prieten Nelu Chenan. Nu-mi venea să cred, dar până la urmă am văzut că a fost adevărat. Mi-a părut rău că
n-am ştiut şi deci nu am fost la înmormântare. A încetat din viață la 15 septembrie 2005. Deci intrase în 81 de
ani. Dumnezeu sa-l ierte !
Peste o jumătate de an a decedat şi soţia lui, Tanţa Chirlomez, mai precis la 2 martie 2006, născută la 17
octombrie 1930, adică la vârsta de 76 de ani. La scurt timp a murit şi unicul lor baiat. Dumnezeu să-i ierte. Aşa
s-a terminat cu familia lui Gică Chirlomez şi aceasta a fost istoria adevărată de început a Şantierului Naval
Olteniţa care mi-a fost explicată în amănunt de cel care a fost martor ocular şi a luat parte la înfiinţarea lui.
Pe parcursul mai multor zile, acasă la Gică Chirlomez pe strada Ion Heliade Rădulescu la nr. 140 – la casa
15
bătrânească, sub un păr, Gică îmi povestea şi eu scriam de zor, căutând să reţin chiar şi cele mai mici amănunte.
Practic, îl descoseam şi căutam în adâncul memoriei lui, să descoper noi date, fapte, evenimente şi întâmplări.
La o întrebare, îmi dădea un răspuns, îl ascultam cu luare aminte fără să- l întrerup, din răspunsul lui se năştea
o altă întrebare de-a mea şi cam aşa se desfăşura dialogul dintre noi.
Din dialogul dintre noi, purtat în decursul mai multor zile, s-a născut această naraţiune fără ca marele şi
complexul subiect care se cheamă “Şantierul Naval Olteniţa” să fie epuizat. M-am bucurat că întâmplarea a
făcut ca eu să dau peste Gică Chirlomez cel care, indubitabil, s-a aflat – tot din întâmplare – în centrul genezei
originii cunoaşterii împrejurărilor în care a luat fiinţă Şantierul Naval Olteniţa cum și a celui căreia i-a aparţinut
această idee care până la urmă s-a materializat în ceea ce ulterior aveam să cunoaştem cu toții, iar prin intermediul
navelor construite aici, să devenim cunoscuți în Europa. Se vede treaba că timpul n-a mai avut răbdare
şi ni l-a luat din mijlocul nostru pe vigurosul Gică Chirlomez pe care nu mi-1 închipuiam că va muri vreodată
sau, în orice caz, nu u așa de repede. Există un proverb care spune că: “Nemulțumitului i se ia darul”. Prin urmare,
trebuie să mă mulțumesc chiar și numai cu “înfiinţarea Şantierului Naval Oltenița” şi este bine că Gică
Chirlomez n-a luat cu el în mormânt, aceste cunoştinţe, scutindu-i pe cei care vor mai scrie de acum înainte
despre S.N.O. să evite temeni evazivi, nesiguri de genul: e posibil…, se crede…,se vorbea despre…, se presupune…,
se apreciază…, se sconta etc.
Dat fiind faptul că familia lui Gică Chirlomez s-a stins ca ultimele pâlpâiri ale unei candele, cu regret constat
ca nu am cui să-i mulţurnesc pentru efortul lui, astfel că nu-mi ramâne decât să vă mulţumesc vouă, cititorilor,
pentru răbdarea de a parcurge aceste rânduri cât și pe cele care vor urma.
În spatele casei batrâneşti a lui Gică Chirlomez, a locuit la nr. 138 un elev de excepţie care se numeşte –
da, se numeşte – Spirea Roşca. A fost și este cel care a primit premiul întâi la şcoala pri mară din Olteniţa nr. l,
a urmat cursurile liceului teoretic “Constan tin Alimăneșteanu” din Olteniţa, tot ca premiant si şeful promoţiei
anului 1938. S-a născut la 8 septembrie 1919, a fost ofiţer superi or şi medic primar chirurg, l-a cunoscut pe
doctorul Lucian Popescu la care a făcut practică în spital la Olteniţa şi a fost sub alternul altui olteniţean de excepţie
prof. univ. dr. docent Florian Mandache, membru al Academiei Medicale Române si Franceze.
Doctorul Spirea Roşca a luat parte la 19 decembrie 1999 la Olteniţa la aniversarea a 80 de ani de la înfiinţarea
liceului “Constantin Alimăneşteanu”. În prezent este pensionar. Cu caracter de excepţie arăt că dr. Spirea
Roşca a fost căsătorit cu doctoriţa ”Monica Roşca cu precizarea că şi aceasta a fost tot medic chirurg.
Nu ştiu dacă în ţară – şi poate chiar în Europa – să existe o familie în care ambii soţi să fie chirurgi. Ceea
ce ştiu foarte precis este că, sunt extrem de rare cazurile în care doctoriţele sunt specializate în chirurgie, întrucât
precizia, stăpânirea de sine, hotarârea şi siguranţa trebuie să funcționeze mai mult de cât perfect, iar emotivitatea
trebuie eliminată cu desăvârşire.
Doctorul Spirea Roşca la liceu l-a avut profesor pe Marin Cernea, care preda limba germană şi filozofia,
l-a cunoscut pe fra tele acestuia doctorul Ilie Cernea, pe preotul Nicolae Andreescu, pe sportivii fotbalişti de
excepţie Vasile Hociotă, Gică Moise, Jean Ionescu şi pe alţii, apropiaţi de generaţia lui, iar pentru toate aceste
considerente în lucrare i-am consacrat un capitol separat. Este în plenitudinea facultăţilor mentale, are discernământ,
locuieşte în Bucureşti, bulevardul Dacia nr.102 .bloc, eta.I, apartament 11 telefon 021.210.22.64 la
care l-am sunat sâmbătă 8 septembrie 2012, urându-i multă sănătate şi ”La mulţi ani !” cu ocazia împlinirii
venerabilei vârste de 93 de ani. Nu l-a uimit telefonul meu, pentru că așa procedez de obicei, însă l-a impresionat
plăcut acest gest pe care mi-a spus că l-am făcut numai eu. Mă rog să-i ajute Dumnezeu să fie sănătos și să
aibă zile să citească lucrarea mea de monografie.
Doctorul Spirea Roșca a fost bun prieten cu Nicu Vornicu. De asemeni Nicu Vornicu este cel care l-a adus
la Oltenița pe doctorul Spirea Roșca, care a participat cu multă bucurie și plăcere, la Oltenița, la 19 decembrie
1999, cu prilejul aniversării pentru prima dată a 80 de ani de la înființarea Liceului Constantin Alimăneșteanu
din Oltenița.
În ceea ce mă privește, acest eveniment l-am trăit din plin cu plăcere, alături de alți oltenițeni care au
urmat cursurile acestui liceu, pe care îl prezint în lucrare așa cum s-a desfășurat. Din păcate, nu s-a mai aniversat
la 10 ani, adică în 2009, împlinirea a 90 de ani de la înființarea liceului, deși despre acest lucru, spre aducere
aminte, l-am înștiințat în scris pe directorul liceului domnul profesor Cristian Lichiardopol.
16
* * *
Am arătat în lucrare cum a venit la Bucureşti Andrei Ianuarevici Vâşinschi, prim adjunct al lui Molotov,
ministrul afacerilor externe şi cum i-a impus Regelui Mihai, suveranul României, guvernul acceptat de Moscova
al lui dr. Petru Groza, instalat la 6 martie 1945 în urma unui ultimatum de patru ore dat regelui.
A doua zi, la 7 martie 1945, sosea de la Moscova o delegaţie care i-a predat lui Petru Groza un plan de
acţiune în 10 puncte, iar la unul din acestea, clar, la obiect şi imperativ, Kremlinul spunea că se vor trece în
proprietatea statului toate fabricile, uzinele şi întreprinderile particulare, cât mai repede posibil.
Drept urmare, la 11 iunie 1948 a urmat aşa zisa “Naţionalizare” – considerată ”act revoluţionar al clasei
muncitoare” prin care în fapt s-a trecut la confiscarea, gratisă, integrală şi fără condiţii a tuturor întreprinderilor,
fabricilor şi uzinelor particulare, prin deposedarea adevăraţilor proprietari. Prin urmare, în locul patronilor proprietari,
au fost numiţi de partid oameni devotaţi regimului comunist cu origine socială sănătoasă, preponderent
element muncitor, pentru care studiile nu era o condiţie.
Ca dovadă, de exemplu, Gheorghe Vasilichi de profesie tinichigiu cu numai patru clase primare a fost
numit la 30 decembrie 1947 Ministrul Învaţamântului. Iar exemple de acest fel se pot da cu duiumul. Zidari,
tâmplari, lăcătuşi etc, au fost făcuţi peste noapte generali. Însuși Nicolae Ceaușescu, a fost făcut de Gheorghe
Gheorghiu Dej direct general, deși nu a făcut nici o zi de stagiu militar, fără să mai vorbim de studii, iar Elena
Ceaușescu, numai cu trei clase primare, a fost făcută academician doctor inginer.
Prin urmare, la Olteniţa, la şantierul naval, ocuparea postului de director i-a revenit lui Cristea V. Ion, de
profesie tâmplar, absolvent al şcolii de arte şi meserii din Olteniţa, aceasta la vârsta de 27 de ani. Cristea V. Ion
a fost făcut membru de partid de Mielu Găină, fapt care poate fi confirmat de fiica sa, pensionară, Mioara
Găină- căsătorită cu ing. Nicolae Plocon.
Ulterior Gristea Ion, devenind director, avea să urmeze la seral liceul din Olteniţa, iar mai târziu, la “fără
frecvenţă” a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, devenind inginer.
După ce a fost numit director de organele partidului, pentru ca acestei numiri să-i dea o tentă de democraţie,
ocuparea funcţiei era supusă votului salariaţilor, spre a le lăsa falsa impresie că a fost numit de ei.
Anterior numirii lui Cristea V. Ion director, din perioada lui Lucian Stănescu şi a succesorului său
Mateescu,- şantierul avea circa 100 de angajaţi. Pe măsură ce şantierul evoluase, încadrau alţi oameni, iar cei
deja existenţi şi-au însuşit o seamă de deprinderi şi cunoştinţe capatate la locul de muncă, devenind pentru noii
angajaţi, maiştri sau meşteri cum le mai spunea.
Aşa stând lucrurile, în anul 1950 au început lucrările la navele – deocamdată- de capacitate mică. Tot din
1950 datează şi primele alocări de fonduri la investiţii pentru noi capacităţi de producţie.
Anii 1951-1953 corespund cu perioada în care în ţară s-au format unitaţile – aparent mixte ”SOVROM” –
arăt în lucrare împrejurările şi scopul real, nedeclarat, al acestora, specialiştii ruşi, în cadrul şantierului
ocupându-se în fapt de administraţie, planificare, raportare, etc, dar în mod deosebit de controlul producţiei ,
fără a-i interesa îmbunătăţirea procesului de fabricaţie.
Anul 1953 avea să fie ultimul când s-au mai executat nave pescăreşti din lemn, dar în acelaşi timp şi anul
când a început construcţia navelor pescăreşti metalice de tip “Şeinere”, a şlepurilor metalice împinse sau remorchere
de 1.000 tone.
În anul 1956 – se apreciază ca fiind o mare victorie eliminarea din procesul de fabricație a navelor nituite.
Din acest an 1956 s-au executat numai nave sudate. Tot atunci a fost înfiinţat în cadrul şantierului ”Serviciul
de Proiectare”.
În anii următori s-a trecut la mecanizarea masivă a unor procese tehnologice, s-au construit hale noi, s-a
mărit cala de lucru, s-au instalat macarale noi cu putere mare de ridicare.
Anterior momentului 11 iunie 1948 în Olteniţa existau două ateliere mecanice particulare. Unul al lui
Victor Zagăr şi celalalt al lui Lăzărică Mişoc. Ambele au fost naţionalizate, confiscate cu dotările pe care le
conţineau.
Victor Zagăr, neamţ de origine – care a avut atelierul mecanic vizavi de moara “Dunărea”din Olteniţa, în
partea de nord a bisericii Eroilor, luându-i atelierul “Întreprinderea de Industrie Locală” o unitate socialistă inventată
de regim şi care a luat fiinţă tot din confiscări – s-a angajat la şantier împreună cu fiul său cel mai mare,
Jean Zagăr, inginer mecanic. Ei bine, o serie de mecanizări au fost construite în regie proprie. Printre altele
amintesc aici presa “Apcant” de 1.000 tone, funiculare, dispozitive pentru lansarea mecanică la apă a moto-
17
navelor şi altele.
În 1958 (aniversând zece ani de la naţionalizare), şantierul a lansat la apă prima motonavă de 2.000 tone.
Muncitorii şi inginerii acumulând experienţă şi încredere în propriile lor concepții, în anii următori au construit
remorchere de 1.000 CP, vase de pasageri pentru litoral şi pentru croaziere pe Dunăre pe ruta Viena-Sulina aşa
cum a fost cazul cu modernele nave “Olteniţa” şi “Carpați”, care aveau câte 200 de locuri plus echipajul,
reprezentând unicat la nivel național.
Anii 1966-1970 sunt marcaţi de mari reconstrucţii, a re formelor în sectoarele de producţie şi în serviciile
de urmărire a producţiei. În această perioadă s-a trecut la construcţia motonavelor de 5.000 tone, a remorcherelor
salvatoare “Viteazul” şi “Voinicul”, concomitent înlocuindu-se munca extrem de grea de crăiţuire pneumatică
cu procedeul arc-aer, timp în care s-a dat în exploatare staţia de sablat tablă. În anul 1967 a fost lansat primul
remorcher și salvator maritim și spărgător de gheață românesc de 2.200 CP numit ”VOINICUL”. Al doilea remorcher
s-a numit ”VITEAZUL”.
În anul 1971 a fost livrată nava comandant “Mihai Viteazul”, navă construită prin program guvernamental.
Au apărut noi metode şi proceduri care au uşurat munca fizică a constructorilor de nave şi au ridicat calitatea
lucrărilor: sudura în mediu de argon a aluminiului, debitarea automată a tablelor pe maşina “CONDOR”,
trasarea navelor la scara 1-10, s-a dat în folosinţă hala de mecanică, hala de construcţii corp, staţia de oxigen
lichid. S-au construit cargouri maritime de 2150 TDW, drăgi maritime de 750 m.c./h, drăgi refulare de 3.500
mc/h, remorchere împingătoare de 2.400 CP.
În anul 1977 s-a dat în exploatare staţia de acetilenă, 2 macarale de 16 tone, construite prin autodotare,
4 poduri rulante în hala de construcţie şi depozitul de table. S-a extins procedeul de modernizare a agregatelor,
a panourilor de tubulatură, a saturării blocsecţiilor înainte de cuplare.
Pentru a-şi asigura forţa de muncă necesară calificată reclamată de procesul de producţie într-o continuă
creştere, şantierul şi-a construit propria şcoală situată pe şoseaua portului, lângă căminele şantierului. Această
şcoală, prin evoluţia ei, s-a transformat în liceu industrial. Liceul există şi în zilele noastre şi se numeşte
“Nicolae Bălcescu” fiind frecventat de circa 1.000 de elevi.
După cum probabil că se mai reţine, la data de 4 martie 1977 a avut loc la orele 21:20 un cutremur de
circa 6,7 grade pe scara Richter, aproximativ ca intensitate egal cu cel din 1941. Clădirile deja construite până
atunci în şantier nu au fost afectate, pe de o parte pentru că erau noi, iar pe de altă parte pentru că pilonii de
susţinere erau băgaţi în pământ până la adâncimea de 17 metri. Nici în oraş clădirile nu au avut de suferit avarii
deosebite. Totuşi, ca şi la Bucureşti şi în alte localităţi din ţară, cutremurul a constituit un pretext şi pentru autorităţile
comuniste din Olteniţa pentru a demara acţiunea de demolare a imobilelor, care, aşa după cum se ştie,
a avut un caracter abuziv.
Dar nici regimul totalitar comunist, nici statul de drept – în curs de restaurare după revoluţie – la mai bine
de douăzeci de ani, sub diverse pretexte, n-au despăgubit pe cei cărora le-a demolat în mod abuziv casele.
După cum se cunoaşte indubitabil, pe măsura trecerii timpului, Ceauşescu, sub diverse justificări şi motivări
meschine, căuta să-şi consolideze puterea, urmărind să o extindă şi să o amplifice cu elemente dictatoriale,
îndreptându-se spre totalitarism.
Concomitent, prin diverse tertipuri, a căutat să o introducă în sfera puterii şi pe consoarta sa, atât pe linie
de partid cât şi în structurile statului. Importanța ei a crescut atât de mult încât la un moment dat se vorbea că
el, Ceauşescu, este Cabinetul nr. 1, iar ea numărul 2. Prin falsuri, de acum arhicunoscute, dintr-o dată ciracii
din jurul cuplului prezidenţial au început să-i atri buie ei titlul faimos de academician, doctor inginer, şi, mergând
pe aceeaşi exagerată ascensiune aveau să o numească chiar savant de re nume mondial, deşi ea nu avea decât
trei clase primare.
Tot în anul 1977, cuplul prezidenţial a efectuat o vizită în Franţa unde, la întrebarea ei “Care este secretul
creşterii econo miei ?” i s-a răspuns că: “O creştere economică eficientă se datorează organizării ştiinţifice”.
La întoarcerea în ţară ”savanta” a trimis un ordin prin care unităţile trebuiau să se organizeze ştiințific, ca și
când acestea până atunci ar fi funcționat haotic.
În Șantierul de la Olteniţa exista – cum era moda – un Plan de Măsuri Tehnico-organizatorice – banalul
MTO, nelipsit de la şe dinţele Consiliului Oamenilor Muncii (C.O.M.)., dar nu prea se ştia că acesta trebuia
“îmbrăcat” cu analize, cauze, soluţii, etc.
Savanta a mai cerut întreprinderilor dimensionarea perso nalului T.E.S.A. (tehnic, economic şi de specialitate,
administraţie) în valori relative faţă de totalul salariaţilor. În cazul şantierului procentul fiind de 8%, un
număr de 77 de salariaţi au fost transferaţi în producţie. Nu a trecut nici un an şi cei care au mai rămas au fost
18
recuperaţi si trecuţi la posturile lor iniţiale.
Un eveniment deosebit l-a constituit faptul că la 6 iulie 1978, prin decret prezidenţial, s-a conferit
Şantierului Naval Olte niţa Ordinul Muncii clasa a III-a pentru rezultatele deosebite ale anului 1977.
S.N.O., în decursul anilor, a primit de 6 ori titlul de întreprindere fruntașă și în fiecare an de întreprindere
evidențiată.
Iată altă ispravă a ”savantei de renume mondial”: la 1 august 1978, din ordinul ei, toate investițiile pentru
o turnătorie din București au fost transferate la Oltenița, chiar în curtea Șantierului Naval. CU acea ocazie
Șantierul Naval ltenița și-a schimbat denumirea în Întreprinderea de Construcții Navale și Piese Turnate
(I.C.N.P.T.) Oltenița, în perspecitva înființării noii turnătorii.
Şantierul, fiind nevoit să suporte cheltuielile de organi zare a noii întreprinderi, şi-a influenţat negativ
rezultatele şi nu au mai beneficiat de prime ca în anii anteriori, pentru rezulta te deosebite. Deabia peste şapte
ani, în 1985, şantierul a revenit la situaţia lui anterioară, iar noua întreprindere independentă s-a numit
Întreprinderea de Piese Turnate (I.P.T.) Olteniţa”.
Pentru şantier au continuat comenzilede vapoare, existau deja multe contracte pentru motonave de 5.000
tone, de 2.150 tone şi remorchere împingătoare de 2.400 CP, clientul majoritar fiind URSS.
La 16 aprilie 1987 Cristea Ion a fost luat prin surprin dere şi scos la pensie fără vrerea lui. Este drept că
avea 67 de ani, că legea era ca bărbații să iasă la pensie la cel mult la 62 de ani. Arăt la un capitol separat,
detailat, cum a avut loc acest eveniment neplăcut pentru Cristea care, oricum, muncise în acest şantier timp de
aproape 40 de ani, de la încadrare până la pensio nare şi nu merita să fie scos la pensie într-un mod care mai
degrabă semăna cu o destituire.
După ieşirea – mai mult scoaterea – la pensie a lui Cristea Ion, a urmat o perioadă scurtă de interimat a inginerului
George Bozeanu, iar apoi în funcţia de director a fost numit Avram Ion, ministrul Industriei
Constructoare de Maşini Grele, un om cu ordine în cap care în prealabil se informa, se documenta, apoi lua
decizii pe care le controla dacă şi cum se aplică, luând măsuri acolo unde era cazul. După aproape un an de
zile, Avram Ion a fost retras de la conducerea şantierului, însă acest timp a fost suficient ca el, fiind cunoscut
la nivelul ţării, să procure toate materialele necesare, după care direcţiunea Șantierului a revenit iar inginerului
George Bozeanu. Aceasta fiind situaţia, revoluţia din decembrie 1989 a găsit şantierul în plin avânt și flux de
producţie, cala plină de nave (aflate în diferite stadii fizice de construcţie)., dana la chei la fel cu nave în probă,
depozitele şi magaziile pline cu materiale pentru navele contractate.
La momentul revoluţiei la conducerea şantierului se afla directorul George Bozeanu. Iată însă că începe
să-şi facă apariţia nedoritul declin economic .O dată cu trecerea timpului , contractele se împuţinau, volumul
împrumuturilor la bănci cu dobândă mare creşteau, situaţie care a adus şantierul în stare de ineficienţă, fapt
care inevitabil a condus la scoaterea în şomaj a multor salariaţi. Evenimentele şi situaţia economică se precipitau.
Situaţia a ajuns şi la urechile şefului statului de atunci, Ion Iliescu, care în anul 1992 a făcut o vizită la
şantier, la care au fost prezenți directorul Bozeanu şi Ion Buciu, nu numai în calitate de şef serviciu organizarea
producţiei, sau de purtător de cuvânt al şantierului, ci şi ca fost coleg la şcoala primară nr. 2 din Olteniţa
cu Ion Iliescu în clasele întâi și a doua. Directorul Bozeanucare fusese în occident de mai multe ori pentru a
face rost de comenzi, de contracte, s-a plâns şefului statului de starea economică precară a şantierului, la care
Ion Iliescu i-a sugerat, redau textual: “începeţi privatizarea întreprinderii, dar cu multă prudenţă”. Dispăruse
comitetul de partid și Securitatea care până atunci aveau un rol preponderent și le luase locul Sindicatul ale
căror atribute erau în creștere.
Șantierul însă, cu fiecare zi care trecea, acumula tot mai multe pierderi, sindicatul – cum era atunci la
modă – cerea negocierea de salarii din ce în ce mai mari. La revoluţie salariul mediu lunar era de 2100 lei, iar
în urma negocierilor dintre sindicat şi patronat, salariul a crescut de 4-5 ori, fără o corelare corespunzatoare cu
productivitatea muncii, iar contractele erau de mică valoare, nu acopereau forţa de munca existentă.
În anul 1997, cu concursul Agenţiei de Privatizare de la Bucureşti, a început procesul de privatizare, unde
un rol important l-a avut şi fostul director şi ministru Avram Ion, care cunoştea de-acum şantierul foarte bine,
era şi în Consiliul de administraţie, dar care se pare că “a jucat la două capete”.
Dar, lasându-l pe Avram Ion în pace, realitatea este că nici conducerea din acea vreme nu a arătat un interes
deosebit – menţionând aici că imediat după privatizare, majoritatea dintre ei au plecat din oraş. Atunci s-a văzut
clar că nimeni nu avea interes să salveze şantierul, mai ales că în Parlament existau doi reprezen tanţi din judeţul
Călăraşi şi anume juristul Doru Ioan Tărăcilă, chiar din municipiul Călăraşi şi Munureanu Ion din Olteniţa
(care a fost ajutat la vremea respectivă de şantier să se califice şi sprijinit de majoritatea oamenilor din şantier
19
să ajungă în Parlament) care puteau să facă ceva ca să salveze şantierul, dar nu au făcut. Ce să mai vorbim de
domnul Ion Iliescu care era şeful statului- născut însă în Olteniţa la 3 martie 1930.
După zece ani de la privatizare şi urmare a unui miting organizat de salariaţi ai S.N.O. în faţa primăriei
municipiului Olteniţa, s-a declarat falimentul şantierului, aceasta întâmplându-se în 2007. Iată că ne-a fost dat
să fim contemporani cu acest nedorit eveniment care în fapt reprezenta decesul acestei minunate citadele
industriale navale care timp de o jumătate de secol nu numai că a deținut fanionul onoarei, dar a fost și mândria
orașului nostru, a județului și, de ce nu – a țării.
Între timp, noii proprietari ai întreprinderii au început să demonteze si să vândă utilajele, toate standurile,
ca fier vechi, au demolat clădiri, practic au distrus si vândut munca a mii de oameni de o jumătate de secol
fără nici o urmă de regret.
Bătrânii, vechii salariaţi ai şantierului, cu justificată nostalgie îşi aduc aminte că pe timpul directorului
Cristea V. Ion – Taica, cum îi spuneau toţi – şantierul era un adevărat rai: avea parcuri, gradină zoologică cu
căprioare, păuni, iepuri etc.) fanfară, gospodărie anexă cu teren agricol, astfel că muncitorii aveau asigurată
ziua de mâine cum se s pune.
Trecând la alt capitol şi anume la viaţa culturală, aceasta “e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”. În incinta
clubului S.N.O. din centrul orașului construit de toți muncitorii din șantier, acum nu mai au acces pensionarii
şantierului şi nimeni altcineva.
IonBuciu a vorbit la vremea respectivă cu primarul Costinel Milescu, iar acesta i-a spus că a iniţiat un
dialog cu actuala conducere a şantierului, , însă nu este de acord cu aşa ceva.
La construirea clubului au muncit mai toţi salariaţii şantierului, au prestat muncă voluntară pentru ca să
aibă un loc în care să se recreeze, sau să-și petreacă timpul la bătrâneţe după ieşirea la pensie. Muncitorii care
au lucrat în şantier decenii de-a rândul acum se întreabă: “pentru ce au făcut toate acestea ? Pentru cine ? Se
întâlnesc și ei în centru, în agora oraşului, aceasta pe vreme frumoasă, pentru că atunci când este timpul rău nu
mai au unde să se ducă. Cine şi în baza cărui temei le-a luat acest drept sacru ?… La 23 august 1960 a avut loc
inaugurarea terminării și dării în folosință a Clubului S.N.O., lansarea la apă a unei motonave de 2.000 tone și
aniversarea a 16 ani de la ”Eliberarea României de sub jugul fascist”. Aceste trei evenimente, dar în principal
inaugurarea Clubului au fost marcate de sosirea la Oltenița a unor trupe de teatru din București, inclusiv manifestări
sportive.
Complexul sportiv construit în partea de est a oraşului pe terenul moşierului Calomfirescu, unde şi-a avut
sediul cu ani în urmă societatea “ASTRA ROMÂNĂ” format din două terenuri, unul pentru fotbal și altul
pentru rugby cu toate anexele necesare şi în plus cu dotări pentru asistarea comodă a publicului, având 10.000
de locuri și unde olteniţenii îşi petreceau aproape o jumatate de zi asistând la manifestările sportive, care era
şi împrejmuit, lu crare facută sub supravegherea maistrului principal Gheorghe Cotea, acum se află într-o situaţie
de nedescris. Împrejmuirea a fost deteriorată, iar pe terenuri pasc în voie vacile oamenilor. Noroc că scheletul
metalic pentru cele 10.000 de locuri a fost conceput şi executat foarte rezistent, întrucât cu toate încercările
infracto rilor si hoţilor de fier vechi, făcute de douăzeci de ani, nu au reuşit să-l deterioreze.
Și pentru că veni vorba de Gheorghe Cotea, nu pot să trec cu vederea personalitatea acestui om care, cu
puţin timp îna inte de a ieși ofiţer tehnic de aviaţie, a fost reclamat de un om de nimic din Olteniţa-Rurală cunoscut
sub porecla de Niță Piuliță cum că tatăl său Mitică Cotea, de profesie oficiant sanitar, un fel de medic practic
al fostei comune Oltenița-Rurală, arhicunoscut la vremea lui şi foarte util sub aspect social, că avea bi cicletă
nichelată, motiv ursuz pentru care Gheorghe Cotea a fost exclus din cadrele armatei. Mai târziu, peste ani,
mi-a arătat Gheorghe Cotea fotografii cu colegi de-ai săi ajunși generali. Iată cum oameni de nimic, cât puteau
să facă de rău la vremea respectivă unor oameni de valoare. Am stat de vorbă cu mulţi oameni de valoare din
şantier şi se întrebau nedumeriţi şi nemulţumiţi:”domnilor, în ce lume trăim ? Aţi uitat că Şantierul Naval
Olteniţa era cea mare unitatea industrială, cu cea mai mare producţie, cu cea mai mare pondere în produsul intern
brut (PIB) din judeţ şi din fosta regiune Bucureşti ? Domnilor care ne-aţi luat averea colectivului nostru,
de ce nu faceţi public “Contractul de privatizare” ? Câți bani au dat patronii pe Șantier rămâne un mister. Se
va ști după 50 de ani, fiindcă contractul este secretizat. Cum este posibilă această exscrocherie statală, domnule
Ovidiu Mușatescu, președinte F.P.S. ?
De altfel primarul oraşului, domnul profesor Ștefan Dumitru prin scrisoarea nr. 2369/08022001 (aflată în
lucrare înaintea capitolului cu S.N.O. adresată ministrului muncii, pe atunci Marian Sârbu (P.S.D.) de fel din
Budești, pe bună dreptate, în mod alarmant, sesiza situaţia economică şi socială, mai mult decât grea a oraşului,
aproape disperat, arătând că:
20
“Municipiul Olteniţa este într-o situație economică și socială grea. Nu mai pot stăpâni sărăcia oraşului.
Cei aproape 6000 de pensionari, 2270 de şomeri (aflaţi în diferite forme de plată) și aproximativ 4000 de salariaţi,
nu reuşesc să hrănească pe cei 32000 de locuitori. Până în anul 1997 situaţia era bună, peste 10.000 de oameni
aveau locuri de muncă:
– oraşul a început să resimtă din plin efectul declanşării privatizării şi a falimentului în interesul unor
grupuri. Cetăţenii oraşului ar dori să afle cum a fost posibil să se vândă pe nimic Combinatul de Creştere şi
Îngrâşare a porcilor, COMSUIN ULMENI S.A., cu un efectiv de 240.000 de capete porcine şi 1.700 de angajați,
în anul privatizării (1997) a ajuns în prag de faliment: au 25.000 de capete porcine şi 280 de angajaţi;
– la fel s-a întâmplat cu Şantierul Naval Olteniţa (devenit “Navol S.A.Olteniţa”) care mai are doar 800 de
angajaţi (din peste 5000). Nu cunoaştem nimic din contractul de privatizare, dar, din auzite, se pare că nici
datoriile nu le-a preluat și se pregătesc să mai facă o concediere masivă;
– S.C. OLFIL S.A. OLTENIŢA – filatura de bumbac şi fibre sintetice, unitate bine dotată tehnic şi cu contracte
pentru produc ţia fabricată, a fost declarată în stare de faliment şi vândută la fier vechi (motoare sigilate
din import vândute la fier vechi cu preţul de 200 lei pe kilogram).
Nici unităţile cu capital majoritar de stat nu stau mai bine. S.C. TUROL S.A. (Turnătoria din portul
Olteniţa), cu datorii de peste 100 miliarde lei îşi trăieşte ultimele clipe.
S.C. DAPHNES S.A. FABRICA DE CONSERVE Valea Roșie cu greu se menţine în funcţiune.
Doresc să fie traşi la răspundere cei care au adus oraşul pe care îl administrez în această stare jalnică și în
acelaşi timp să vă rog să găsiţi soluţii pentru relansarea activităţii eco nomice din municipiu.
Închei cu speranţa ca dumneavoastră împreună cu Guvernul României veţi face ceva pentru concetăţenii
și prietenii domnului Președinte al României Ion Iliescu. “
Vă mulţumesc,
PRIMAR
(ss) Prof. Ştefan Dumitru
Mai întâi cu o satisfacţie personală: Domnule profesor Ştefan Dumitru ! Deşi sunteţi profesor de matematică,
totuşi aţi compus o scrisoare de nota 10 (zece) ca cel mai erudit profesor de filologie, de drept şi de
economie. Cu un asemenea subiect, axată pe asemenea obiective, dezvoltat, vă puteaţi da doctoratul.
Cu o asemenea situaţie economico-financiară dezastruoasă, sintetizată în numai 28 de rânduri, aţi redat în
fapt începutul dezastrului economic si financiar al oraşului, mai mult decât îgrijorător. Scrisoarea aceasta
reprezintă o radiografie economică și socială, este un document oficial oportun și obiectiv, care în mod principial
exprimă și reflectă situația unităților economice la data de 8 februarie 2001, prezentată şi sesizată de cel
mai autorizat om, primarul oraşului.
Incontestabil că este vorba de o escrocherie de conivență între vânzător și cumpărător din moment ce contractul
de privatizare nu a fost făcut public, nu a fost – și nu este încă – cunoscut, cel puțin de salariații S.N.O.
care au realizat această unitate economică cu toate dotările și activele ei, care trebuia să se regăsească într-un
inventar general prealabil, făcut după toate regulile, care să constituie baza unui bilanț contabil, și nu a fost și
nu este cunoscut, fiind ținut la secret chiar față de primarul orașului, adică șeful autorității locale, respectiv
reprezentantul Guvernului la Oltenița. Iată că prin ”acest secret” am identificat și autorii malversațiilor și afacerilor
oneroase care au condus în final la dezastrul și distrugerea fizică – nu numai economică – a Șantierului
Naval Oltenița.
Este de observat că domnul primar, profesor Ștefan Dumitru, la vremea respectivă își încheia scrisoarea
de mai sus cu câteva fraze optative și anume: își exprima dorința imperativă de a fi trași la răspundere de
situația dezastruoasă a unităților economice oltenițene, cei vinovați și totodată își făcea cunoscută speranța și
încrederea în ministrul muncii, în Guvernul României, și în mod sentimental în domnul Iliescu, președintele
României pentru și față de cetățenii și prietenii (oltenițeni) ai domniei sale.
Domnule OVIDIU MUȘATESCU, numit în funcția de Președinte al Fondului Proprietății de Stat de domnul
prim ministru al Guvernului Adrian Năstase, cum explicați acest contract secret chiar față de primarul
orașului ? Nu dați de bănuit ?!…
Finalul !… Nu s-a primit nici un fel de răspuns de la nimeni niciodată. Iată că indiferența și dezinteresul a
fost și a rămas de sus și până jos. Trist, dar adevărat.
Prin urmare, aria culpei trebuie să-i cuprindă și pe cei cărora li s-a adresat scrisoarea, fără a întreprinde
21
nimic, făcând ca dezastrul de la Oltenița să se extindă, să se generalizeze și în final să fie total. Deci rămâne
valabil sănătosul proverb românesc: ”Câinii latră, ursul trece !…”.
Redau mai jos un pasaj -un fel de strigăt disperat- din cartea lui Ion Buciu, “Aici e viaţa mea” de la pagina
29 : “Domnilor care ne-aţi luat averea colectivului nostru , de ce nu faceţi public
“contractul de privatizare” ? Nu sunt clauze care vă obligă ?…
Suntem la începutul anului 2011 şi, din surse demne de încredere, am informaţia că
şantierul e scos la vânzare, de fapt ce a mai rămas din el, la preţul de 25 milioane Euro.
Comparaţi şi dumneavoastră, cei care aţi pus cel pu ţin o cărămidă la temelia şantierului,
prețul de vânzare cu valorile patrimoniului la 1 ianuarie 1990.
Escrocii, văzând că nu li se întâmplă nimic, ba mai mult, nici cel puţin nu sunt întrebaţi de nimeni, nu au
mai per mis accesul nimănui şi şi-au continuat nestingneriţi – de nici-o privire curioasă – „opera” și au desăvârşit
dezastrul. Pe locul unde a fost şantierul nu mai există nimic pe cele 40 de hectare de teren. Ori 40 de hectare
reprezintă o suprafaţă de 400.000 m.p. echivalentă cu 500 locuri de casă întregi a 800 de m.p. Dar în ul timii
20 de ani se fac case şi pe o jumătate de loc, adică pe 400 m.p. ceea ce ar corespunde cu 1000 locuri de casă.
În ultimii trei ani, primăria a atribuit locuri de casă în partea de sud a oraşului, în partea de vest a spitalului,
spre dig, paralel cu str.dr. Lucian Popescu, în suprafaţa de 300 m.p. (având dimensiunile de 25 m.lungime şi
12 m. lăţime,) dată fiiind criza de terenuri şi de complicatele formalități ca suprafețe arabile să fie scoase din
circuitul agricol şi afectate locurilor pentru construcții de locuințe.
Prin urmare pe o suprafață de 400.000 m.p. cât avea șantierul poate lua naștere o mini localitate, iar dacă
cu 10 ani în urmă, un metru pătrat costa un milion de lei, acum este mai scump.
Menționez că în suprafața de mai sus, nu este inclusă baza sportivă – cunoscută sub genericul de ”Stadion”
– care cuprinde terenul de fotbal, fâșia din jurul terenului aferentă alergărilor, terenul de rugby și anexele. De
asemeni, nu este inclusă nici suprafața pe care se află construit clubul din centrul orașului.
În vederea recuperării, pe cât posibil, a memoriei, prezint în continuare evenimente plăcute, oameni, locuri,
întâmplări, împrejurări, imagini imposibil de reeditat, dispărute pentru totdeauna. Supraviețuitorii, cu nostalgie
și plăcere, se vor regăsi și își vor aduce aminte de acele momente, atunci plăcute, iar acum triste, constatând
că, o dată cu clipele petrecute cu cei dragi se duc și amintirile frumoase.   VA URMA !

BULETIN DE PRESĂpolitia1

 

 

 

 

Poliţiştii din Călăraşi au reţinut pentru 24 de ore patru persoane din localitate care în seara de 07 august a.c. au tulburat liniştea publică şi au agresat o persoană.

În ziua de 11 august poliţiştii au probat activitatea infracţională a patru bărbaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 37 ani, toţi din Călăraşi, care pe fondul unui conflict spontan, în timp ce se aflau pe raza municipiului, au tulburat ordinea şi liniştea publică şi s-au agresat reciproc.

Cercetările au fost demarate de îndată de poliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi lovire sau alte violenţe.

Faţă de cei patru, bănuiţi de săvârşirea faptelor a fost luată măsura reţinerii pentru 24 de ore, urmând ca astăzi să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunerea de arestare preventivă.

Aceştia au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

 

Reţinut de poliţişti pentru lovire

 

Un bărbat de 41 de ani din Olteniţa, bănuit că a agresat fizic o persoană a fost reţinut de poliţişti.

Poliţiştii Secţiei 2 Poliţie Rurală Olteniţa au finalizat cercetările într-un dosar de lovire sau alte violenţe, probând în ziua de 11 august 2016 activitatea infracţională a unui bărbat din Olteniţa, bănuit că în cursul lunii mai a.c. în timp ce se afla la o discotecă a agresat fizic un tânăr, de 25 de ani, din Olteniţa.

Bărbatul, bănuit de săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe a fost reţinut pentru o periodă de 24 de ore, urmând ca astăzi să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu propunerea de arestare preventivă.

 

 

Poliţiştii l-au depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

 

A condus sub influenţa alcoolului şi fără permis, poliţişti l-au reţinut pentru 24 de ore

 

Poliţişti din cadrul Secţiei 7 Poliţie Rurală Grădiştea au reţinut un bărbat din Bucureşti care a fost depistat de poliţişti conducând un autoturism deşi se afla sub influenţa alcoolului şi nu avea permis.

La data de 07 august 2016 poliţiştii au depistat pe raza localităţii Dor Mărunt un bărbat de 41 ani, din Bucureşti în timp ce conducea un autoturism deşi consumase alcool şi nu poseda permis de conducere.

La testarea cu aparatul etilotest bărbatul a prezentat o concentraţiile alcoolică de 0,92 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Bărbatul a fost reţinut de poliţişti în ziua de 11 august a.c. şi depus în Centul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Astăzi urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară cu propunere de arestare preventivă.

 

 

Bănuiţi că au agresat o persoană reţinuţi de poliţişti

 

Poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Grădiştea au reţinut trei tineri din localitate bănuiţi că la sfârşitul lunii lulie 2016 au agresat un consătean.

În ziua de 11 august a.c. poliţiştii au probat activitatea infracţională sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe de trei tineri, cu vârste cuprinse între 19 şi 26 ani, toţi din comuna Grădiştea, judeţul Călăraşi care la data de 31 iulie 2016 au agresat fizic un consătean.

Faţă de cei trei poliţiştii au luat măsura reţinerii pentru 24 de ore urmând să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi cu propunerea de arestare preventivă.

Tinerii au fost depuşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

 

 

isuInspectoratul General pentru Situații de Urgență a organizat astăzi, 11 august a.c., o conferință de presă ce vizează prevederile Hotărârii de Guvern pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu, aprobată în ședința Executivului din cursul zilei de ieri.

Potrivit legislaţiei în vigoare, construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât pe timpul unui incendiu să limiteze propagarea focului şi fumului în interiorul edificiului cât şi la vecinătăţi, dar mai ales să garanteze securitatea persoanelor aflate la faţa locului. Astfel, pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă, sunt necesare obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu, documente care certifică îndeplinirea cerinţelor esenţiale cu privire la securitatea la incendiu.

Actul normativ aprobat are în vedere direcţionarea activităţii de avizare şi/sau autorizare către acele obiective care necesită măsuri suplimentare din punct de vedere al securităţii la incendiu, dar şi echiparea corespunzătoare cu instalaţii de protecţie la incendiu. În acest sens, valoarea de referinţă, reprezentantă de suprafaţă, s-a mărit pentru unele destinaţii, în corelare cu prevederile tehnice specifice.

Pe de altă parte, pentru categoriile de clădiri și spații care comportă o atenție deosebită din punct de vedere al riscului la incendiu, actul normativ prevede impunerea unei arii mai reduse, de exemplu de 100 mp pentru spaţiile publice amenajate la subsol, demisol sau la mansardă, respectiv de 150 mp pentru cele de învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire copii preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi/lipsite de adăpost, ori 200 mp pentru spaţii având destinaţia de comerţ ori producţie şi/sau depozitare, dispuse în clădiri de locuit colective.

Sunt exceptate de la avizare privind securitatea la incendiu anumite construcţii, sisteme de instalaţii, precum şi anumite construcţii sau amenajări temporare, care se supun direct autorizării privind securitatea la incendiu, dat fiind faptul că etapa autorizării, în aceste situaţii, poate asigura exercitarea unui control suficient pentru conformarea privind securitatea la incendiu.

 

 

Adoptarea noilor măsuri au ca scop scăderea costurilor administrative pentru anumiţi operatori economici, dar şi scăderea numărului de solicitări şi implicit a perioadei pentru eliberarea avizului/autorizaţiei, fără ca toate aceste aspecte să diminueze nivelul de securitate.

De asemenea, pentru a se evita crearea unor confuzii în aplicare, documentaţiile privind securitatea la incendiu a construcţiilor, elaborate şi/sau în curs de avizare/autorizare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se finalizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la data elaborării acestora.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

 

 

 politia-locala

 

 

Mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pus în aplicare de poliţişti

 

În seara de 10 august 2016 poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Judecătoria Olteniţa pe numele unui bărbat de 28 ani, din comuna Spanţov, judeţul Călăraşi.

Bărbatul, condamnat la 4 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de furt, conducere fără permis şi fals privind identitatea a fost depus în Penitenciarul Slobozia pentru executarea pedepsei.

 

Călăraşi- Accident rutier- Un biciclist a fost accidentat

 

La data de 10 august 2016 un tânăr de 24 ani, din Călăraşi, în timp ce conducea un autoturism pe Bulevardul Cuza Vodă, la intersecţia cu Bulevardul Republicii nu a acordat prioritate de trecere unui biciclist care circula regulamentar, intrând în coliziune cu acesta.

Din impact a rezultat vătămarea corporală a biciclistului care a fost transportat la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

Poliţiştii au întocmit dosar penal efectuând cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

 

***

 

Pentru reducerea riscului de implicare a bicicliştilor în accidente rutiere, poliţiştii le recomandă:

 

  • folosiţi echipament de protecţie, fiţi vizibili, purtaţi veste reflectorizantă, mai ales dacă vă deplasaţi noaptea sau când sunt semnalate precipitaţii sau ceaţă

 

 

  • verificaţi starea tehnică a bicicletei (sistem de frânare şi iluminare, avertizare sonoră)
  • folosiţi pistele dedicate bicicliştilor
  • păstraţi în permanenţă contactul cu tot ce se întâmplă în trafic (nu vorbiţi la telefon şi nu ascultaţi muzică la căşti)
  • semnalaţi din timp şi vizibil orice schimbare a direcţiei de mers şi efectuaţi-o când sunteţi siguri că ceilalţi participanţi la trafic au înţeles intenţia dumneavoastră
  • nu transportaţi pe bicicletă alte persoane sau bagaje voluminoase care vă pot dezechilibra
  • nu conduceţi bicicleta fiind sub influenţa alcoolului
  • manifestaţi atenţie sporită în intersecţie, oprind pentru a vă asigura şi respectaţi semnificaţia indicatoarelor rutiere!
Firma din bucuresti face angajari pe post de agent paza pentru parc zona Titan; se cauta barbati si femei doritori si apti de munca din localitatile apropiate de Bucuresti, varsta 18-55 ani, salariu net 1100 lei, transport asigurat pt grup de 30-35 pers din aceeasi zona, echipament, aviz si instruire asigurate, program lucru 12ore cu 24 ore. Pt inscrieri e necesar copie buletin si adeverinta medic familie.Pe data de  vineri 29 iulie, ora 10,-selectiile au loc la  PRIMARIA CHIRNOGI- !angajare
 
 
 
 
Sfârşitul conversaţiei
Scrie un mesaj…

Magazinul BIG din Bdul Republicii nr 68 va ofera produse ROMANESTI- DE CEA MAI BUNA CALITATE-:CARNE DE CURCAN-SPECIALITATI BRANZETURI(burduf,cas,telemea-PENTELEU-COVASNA)-SPECIALITATI PLESCOI-LEGUME SI FRUCTE ECOLOGICE-SPECIALITATI DIN CARNE DE PORC-PRODUSE VITICOLE(Pietroasele)-PRODUSE RATA(SPECIALITATI)-PRODUSE LACTATE (Traditii Vrancene) si multe alte bunatati culinare !Va asteptam incepand de joi 5 mai 2016 cand magazinul va fi deschis oficial !S2640063S2640071 S2640053S2640051S2640052S2640050S2640049S2640068S2640059S2640057greceanu

LIC. N.BASARABANUNŢ

Liceul Teoretic „Neagoe Basarab” Olteniţa , cu sediul în localitatea Olteniţa, b-ld. Tineretului, nr.151, judeţul Călăraşi organizează concurs pentru ocuparea postului de administrator patrimoniu.

 

Atribuţii principale ale postului:

– organizarea si gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ

– gestionarea inventarului mobil si imobil al unităţii de învăţământ

– realizarea planificării activitătii de distribuire a materialelor si accesoriilor necesare desfăşurării activităţii personalului din unitatea de învăţământ

– elaborarea graficelor de activitate pentru personalul de îngrijire şi pază din unitatea de învăţământ

– asigurarea îndeplinirii formelor legale privind schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin unităţii de învăţământ

– recuperarea/remedierea pagubelor materiale aflate în patrimoniul unităţii de învăţământ

– participarea la stagii de formare/cursuri de perfecţionare

 

Condiţii generale şi specifice necesare pentru ocupare postului

– Studii superioare  , inginer/subinginer/economist (conform Legii nr.1/2011);

– vechime: peste 5 ani;

Candidaţii vor depune dosarele de participare la concurs în termen de 10 zile lucrătoare de la publicarea anunţului în Monitorul Oficial, Partea a III-a la sediul Liceului Teoretic „Neagoe Basarab” Olteniţa (Nr.512/26 aprilie 2016) , respectiv pana pe data de 12 mai 2016

Dosarul de concurs care va cuprinde următoarele documente:

– cerere înscriere la concurs;

– Curriculum vitae – format european

– copie act identitate;

– copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care să ateste efectuarea unor specializări;

– copie carte de munca/ fila din registrul de evidenta a angajaţilor sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă/specialitate;
–  adeverinţă medicală de angajare care să ateste starea de sănătate corespunzătoare postului;

– cazier judiciar sau declaraţie pe proprie răspundere ca nu a suferit condamnări penale;

– caracterizare de la ultimul loc de muncă.

 

Etapele desfăşurării concursului:

  • Proba scrisă în data de 19.05.2016, ora 1000 ;
  • Interviu –  20.05.2016, ora 1000;
  • Afişarea rezultatelor 23.05.2016 , ora 900;
  • Depunerea contestaţiilor – 23.05.2016, până la ora 1200;
  • Afişarea rezultatelor finale – 24.05.2016, ora 1500.

Bibliografie:

LEGEA nr.22/1969, modificata si completata prin Legea 54/1994 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice;

H.G nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe;

-Legea 82/1991 privind organizarea si conducerea contabilitatii;

O.M.F.P nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;

LEGEA  nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale;

ORDIN  nr. 4925/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, modificata;

LEGEA  nr.319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă cu modificările si completările ulterioare;

LEGEA nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare;

LEGEA nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, actualizata;

D I R E C T O R,

PROF.LICHIARDOPOL CRISTIAN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

magazin big-nouMagazinul BIG din Bdul Republicii nr 68 va ofera produse ROMANESTI- DE CEA MAI BUNA CALITATE-:CARNE DE CURCAN-SPECIALITATI BRANZETURI(burduf,cas,telemea-PENTELEU-COVASNA)-SPECIALITATI PLESCOI-LEGUME SI FRUCTE ECOLOGICE-SPECIALITATI DIN CARNE DE PORC-PRODUSE VITICOLE(Pietroasele)-PRODUSE RATA(SPECIALITATI)-PRODUSE LACTATE (Traditii Vrancene) si multe alte bunatati culinare !Va asteptam incepand de joi 5 mai 2016 cand magazinul va fi deschis oficial !

SCOAL LUCIAN PAVELANUNŢ

CONCURS PENTRU OCUPARE POSTURI VACANTE

  • COMPARTIMENTUL : PERSONAL NEDIDACTIC

In conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII nr. 286 din 23 martie 2011 (*actualizat*)pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, EMITENT: GUVERNUL , PUBLICATA ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 221 din 31 martie 2011, Data intrarii in vigoare : 31 martie 2011,

 

Şcoala gimnazială ,,prof. Lucian Pavel” Olteniţa, judeţul Călăraşi, anunţă scoaterea la concurs a unui post de muncitor calificat- treapta I  şi a unui post de îngrijitor- treapta I, pe perioadă nedeterminată, cu  normă întreagă – 40 ore/ săptămână.

Publicarea anunţului  în:

  1. Monitorul Oficial- în data de: 04.2016 .
  2. Ziarul ,,ROMANIA LIBERA” , in data de: 25.04.2016.
  3. Portalul: posturi.gov.ro.
  4. Site-ul scolii: scoala2oltenita.ro, in data de:25.04.2016.
  5. site-ul:radio-oltenita.ro- în data de : 25.04.
  6. Sediul AJOFM – Agentia Locala Olteniţa- în data de : 25.04.2016.
  7. Sediul scolii din Str.Cuza Voda, nr.36, in data de: 25.04.2016.

Concursul va avea loc în data de: 19 MAI 2016, ora 10:00, la sediul şcolii, conform calendarului de desfăşurare a concursului.

Termenul de depunere a dosarelor este:  11 MAI 2016, ora 14:00, la secretariatul şcolii.

Relaţii la telefon: 0242/ 515721, la sediul instituţiei, Localitatea : Olteniţa, Strada: Cuza Vodă, Nr.36, Judeţul Călăraşi, Cod poştal: 915400.

 

 

Condiţii generale:

a ) să aibe cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;

b)să cunoască  limba română, scris şi vorbit;

c)să aibe vârsta minimă reglementată de prevederile legale;

d)să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

e)cu stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;

  1. f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;

g)nu fi fost condamnat/ă definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care i-ar face incompatibil/ă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

 

Conditiile specifice necesare in vederea participarii la concurs si a ocuparii functiei contractuale :

  • Pentru postul de muncitor calificat I sunt:
  • studii : Liceul;
  • categoria de calificare 5 sau 6 / muncitor calificat I;
  • vechime : peste 9 ani vechime in meserie.
  • abilităţi de relaţionare- comunicare cu întreg personalul unităţii de învăţământ;
  • abilităţi de muncă în echipă;
  • disponibilitate de program flexibil;
  • răspunde de inventarul încredinţat;
  • să ştie să folosească aparaturile electrice, electronice şi electrocasnice;
  • efectuează şi alte sarcini trasate de către conducere, în limita capacităţii sale fizice şi intelectuale şi a programului de lucru;
  • cunoştinţe de legislaţie specifică locului de muncă;
  • cunoştinţe în domeniul Securităţii în muncă şi PSI;
  • deţinerea unui Curs de initiere/perfectionare/specializare  FOCHIST pentru cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune(cod COR- 816106)-  constituie un criteriu de departajare.
  • Pentru postul de îngrijitor I sunt:
  • Studii: Liceul;
  • Cunoştinţe generale privind:
  • tipuri de operaţii de curăţire, suprafeţe de curăţat, spaţii de curăţat;
  • tipuri de scule şi utilaje cu acţionare manuală;
  • modalităţi de îndepărtare a murdăriei, materiale şi produse de curăţat.
  • abilităţi de muncă în echipă;
  • disponibilitate de program flexibil;
  • răspunde de inventarul încredinţat;
  • ştie să folosească aparaturile electrice, electronice şi electrocasnice;
  • efectuează şi alte sarcini trasate de către conducere, în limita capacităţii sale fizice şi intelectuale şi a programului de lucru;
  • cunoştinţe de legislaţie specifică locului de muncă;
  • cunoştinţe în domeniul Securităţii în muncă şi PSI;

 

 

Etapele şi probele de concurs:

 

ETAPA I. Înscrierea şi selecţia dosarelor de înscriere.

ETAPA a II-a . Proba scrisă şi proba practică- la sediul şcolii, conform calendarului de desfăşurare a concursului.

ETAPA a III-a. Interviul – la sediul şcolii, conform calendarului de desfăşurare a concursului.

 

Pentru probele concursului, punctajele se stabilesc după cum urmează:

 

  1. a) pentru proba scrisă, punctajul este de maximum 100 de puncte;
  2. b) pentru proba practică, punctajul este de maximum 100 de puncte;
  3. c) pentru interviu, punctajul este de maximum 100 de puncte.

 

Sunt declaraţi admişi la:  proba scrisă, proba practică şi interviu , candidaţii care au obţinut minimum 50 de puncte.

 

Prezenţa la  următoarea etapă se poate face numai dacă candidatul este admis la etapa precedentă [art.18(3 ), SECŢIUNEA1, CAP.II  din H.G. nr. 286/ 23.03.2011 (*actualizat*)].

 

Dosarul de concurs:

Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta un dosar de concurs care va conţine următoarele documente:

  1. Cererea de înscriere la concurs adresată conducătorului Școlii gimnaziale ,,prof.Lucian Pavel” Oltenița .
  2. Copia actului de identitate sau orice al document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz.
  3. Copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului.
  4. Carnetul de muncă sau, după caz, adeverinţele care atestă vechimea în muncă, în meserie şi/ sau în specialitatea studiilor , în copie.
  5. Cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează.

Notă: candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.

  1. Adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate.

Notă: Adeverinţa care atestă starea de sănătate va conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.

  1. Curriculum vitae .

 

Actele prevăzute de la nr.crt.2 până la nr. crt. 4 vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

 

În cazul în care, ulterior publicării anunţului, posturile vor fi blocate printr-un act normativ, concursul se suspendă.

 

BIBLIOGRAFIA concursului de ocupare a postului de muncitor calificat I :

 

  • Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin ORDINUL nr. 5.115 din 15 decembrie 2014.
  • LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 (*actualizată*) securităţii şi sănătăţii în munca.
  • Normele metodologice de aplicare a prevederilor <LLNK 12006   319 10 201   0 52>Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006,  aprobate prin  HOTĂRÂREA nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 (*actualizată*).
  • LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicată*) Codul muncii*).
  • LEGEA nr. 307 din 12 iulie 2006 (*actualizată*) privind apărarea împotriva incendiilor.
  • Instructiuni de utilizare centrala termica .
  • Instructiuni de exploatare a instalatiilor electrice, sanitare si a echipamentelor aferente acestora.

 

Tematica de concurs:

 

  • Exploatarea instalaţiilor termice, electrice, sanitare si a echipamentelor aferente acestora.
  • Reglementări privind apararea împotriva incendiilor .
  • Reglementări privind securitatea
  • Defecţiuni, incidente, avarii la instalaţiile termice, electrice sanitare, mobilierului din unitate etc.
  • Capitolul 3, Compartimentul administrativ, Sectiunea 1, Organizare si responsabilitati din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

 

 

BIBLIOGRAFIA concursului de ocupare a postului de îngrijitor  I :

 

  • Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin ORDINUL nr. 5.115 din 15 decembrie 2014.
  • LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 (*actualizată*) securităţii şi sănătăţii în munca.
  • Normele metodologice de aplicare a prevederilor <LLNK 12006   319 10 201   0 52>Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006,  aprobate prin  HOTĂRÂREA nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 (*actualizată*) .
  • LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicată*) Codul muncii*).
  • Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor aprobate prin ORDINUL nr. 1.955 din 18 octombrie 1995(*actualizat*).

 

Tematica de concurs:

 

  • Reguli de efectuare a curăţeniei.
  • Noţiuni fundamentale de igienă.
  • Reglementări privind securitatea muncii.
  • Reglementări privind apararea împotriva incendiilor .
  • Capitolul 3, Compartimentul administrativ, Sectiunea 1, Organizare si responsabilitati din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

 

 

 

 

 

 

 

PROBA SCRISĂ

Proba scrisă va consta în testarea cunoştinţelor teoretice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant.

 

PROBA PRACTICĂ

Proba practică va consta  în testarea abilităților și aptitudinilor practice ale candidatului în vederea ocupării postului vacant .

Proba practică se va desfășura  pe baza unui plan stabilit de comisia de concurs, care va include următoarele criterii de evaluare:

  1. a) capacitatea de adaptare;
  2. b) capacitatea de gestionare a situațiilor dificile;
  3. c) îndemânare și abilitate în realizarea cerințelor practice;
  4. d) capacitatea de comunicare;
  5. e) capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfășurarea probei practice.

 

PROBA INTERVIULUI

În cadrul interviului se vor testa abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților.

Proba interviului poate fi susținută doar de către acei candidați declarați admiși la proba practică.

Interviul se va  realiza conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs, în ziua desfășurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare.

Criteriile de evaluare pentru stabilirea interviului sunt:

  1. a) abilități și cunoștințe impuse de funcție;
  2. b) capacitatea de analiză și sinteză;
  3. c) motivația candidatului;
  4. d) comportamentul în situațiile de criză;
  5. e) inițiativă și creativitate.

Fiecare membru al comisiei de concurs va adresa întrebări candidatului.

Nu se vor  adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea  materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI

 

Depunerea dosarelor:  11 mai 2016, ora 14:00, la secretariatul şcolii.

Selecţia dosarelor : 13 mai 2016.

Afişarea rezultatelor selectării dosarelor de înscriere: 16 mai 2016.

Depunerea contestaţiilor cu privire la selecţia dosarelor: 17 mai 2016, intre orele 10:00- 14:00, la secretariatul şcolii

Analiza contestaţiilor şi  afişarea rezultatelor  contestaţiilor depuse  pentru selecţia dosarelor:

 18 mai 2016.

Proba scrisă: 19 mai 2016,  ora 10:00 – 12:00 .

Afişarea rezultatelor obţinute la proba scrisă: 20 mai 2016.

Depunerea contestaţiilor la proba scrisă: 23 mai 2016, intre orele 10:00- 14:00 , la secretariatul şcolii.

Rezolvarea contestaţiilor la proba scrisă şi afişarea rezultatelor contestaţiilor la proba scrisă:

24 mai 2016.

Proba practică: 25 mai 2016, între orele 10:00 -12:00.

Afişarea rezultatelor obţinute la proba practică: 26 mai 2016.

 

Depunerea contestaţiilor la proba practică: 27 mai 2016, intre orele 10:00- 14:00, la secretariatul şcolii.

Rezolvarea contestaţiilor la proba practică şi afişarea rezultatelor contestaţiilor la proba practică: 30 mai 2016, aceeaşi zi, ora 14:00.

Interviu: 31 mai2016, ora 10:00.

Afişarea rezultatelor obţinute la interviu : 1 iunie 2016 .

Depunerea contestaţiilor pentru interviu: 2 iunie 2016, intre orele 10:00- 14:00 , la secretariatul şcolii

Rezolvarea contestaţiilor la interviu şi afişarea rezultatelor contestaţiilor la interviu:

3 iunie 2016, ora 14:00.

Afisarea rezultatelor finale: 6 iunie 2016.

 

 

Relaţii suplimentare la sediul Școlii gimnaziale ,,prof.Lucian Pavel” Oltenița,

Str. Cuza Vodă, nr. 36, municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi, telefon : 0242/ 515721

 

 

Angajator:                        Şcoala gimnazială ,,prof. Lucian Pavel” Olteniţa

Tip angajator:                  Instituţie publică de învăţământ

Categoria postului:         Funcţie contractuală

Judeţ:                                 Călăraşi

Tipul postului:                  Permanent

Compartimentul:             Nedidactic

Nivelul postului:                              Funcţie de execuţie

 

 

AFIŞAT AZI, 25 aprilie 2016

PREȘEDINTE COMISIE CONCURS,

Prof.Eclemea Paula                                        CERERE TIP

Domnule Director,

 

 

Subsemnatul / a ________________________________, fiul / fiica lui ______________ şi  al ____________________________, având CNP-ul : ____________________________,  născut / născută în localitatea: __________, judeţul ______________________, strada :______________, nr. _____, bl. _____, sc. ______, et. _____ ap. _____ telefon ________________________, va rog sa binevoiti a-mi aproba prezenta cerere prin care solicit înscrierea  la concursul   pentru ocuparea  postului vacant  de _______________.

 

 

 

Data:___________________                                                                                Semnatura,

DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

 

 

Subsemnatul / a ________________________________, fiul / fiica lui ______________ şi  al ____________________________, având CNP-ul : ____________________________,  născut / născută în localitatea: __________, judeţul ______________________, strada :______________, nr. _____, bl. _____, sc. ______, et. _____ ap. _____ telefon ________________________,DECLAR pe proprie răspundere, cunoscând prevederile Codului penal Român cu privire la falsul în declaraţii, că nu am fost, nu sunt urmărit penal şi nu am cunoştinţă că a început urmărire penală împotriva mea.

 

FIŞA POSTULUI

ÎNGRIJITOR CURĂŢENIE

 

In temeiul Legii nr.53/2003 – codul muncii   se incheie astăzi,____ 2016 prezenta Fisa a postului:

 

Denumire post: Ingrijitor I

Cod C.O.R. . 911201

 

OBIECTIVELE SPECIFICE ALE ACTIVITĂŢII DE MUNCĂ: sprijinirea procesului de îngrijire şi educare a elevilor între 6 şi 18 ani

Compartimentul: nedidactic

NIVELUL POSTULUI: de execuţie

CERINTE:

Pregatirea profesionala: Liceul

RELAŢII DE MUNCĂ:

  1. a) Ierarhice: este subordonat directorului , sefului serviciu tehnic, economic si administrativ, sefului de birou.
  2. b) Funtionale: ISJ Calarasi, Primaria munciipiului Oltentia si alte unitati de invatamant.
  3. c) De colaborare : Colaboreaza cu cadrele didactice, didactice auxiliare si cu întreg personalul nedidactic

Numele sefului ierarhic:

1.PIRNAC EMIL-MARIN, Director

 

CAPITOLUL 1: – Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 1 norma de baza corespunzatoare unei parti de 100% din salariul de baza, stabilite la data de___________.2016.

 

SARCINI DE SERVICIU:

  1. Gestionează bunurile:
    1. preia sub inventar de la directorul scolii bunurile din clase, holuri, spaţii sanitare şi răspunde de păstrarea şi folosirea lor în condiţii normale;
    2. preia materialele pentru curăţenie;
  2. răspunde de bunurile personale ale elevilor aflate în sălile de clasă pe perioada cât aceştia sunt la alte activităţi.Efectuează lucrări de îngrijire a sectorului repartizat pentru desfasurarea activitatii:
  • ştergerea prafului, măturat, spălat;
  • scuturarea preşurilor (unde este cazul);
  • spălatul uşilor, geamurilor, chiuvetelor, faianţei, mozaicurilor;
  • spalarea perdelelor, covoarelor, fetelor de masa;
  • curatenie la bucatarie ori de cate ori este nevoie;
  • păstrarea instalaţiilor sanitare în condiţii normale de funcţionare;
  • curatarea centralei termice, precum si pastrarea in ordine a spatiului unde este amplasata centrala termica;
  • execută lucrări de vopsire, vopsirea copacilor, a claselor (când este cazul);
  • curăţenia sălilor de clasă (zilnic);
  • curatenia curtilor interioare- cosirea ierbii din curte, amenajarea spatiilor verzi( plantarea de flori)
  • sa nu consume bauturi alcoolice in timpul programului de lucru.
  • sa se comporte civilizat fata de cadrele de conducere si colegii de munca.
  1. Conservă bunurile:
  • Controlează zilnic uşile, geamurile, mobilierul, robinetele şi semnalează defecţiunile constatate profesorului de serviciu
  • Zilnic profesorul de serviciu va consemna stadiu in care s-a efectuat curatenia si este mentionat intr-un caiet intitulat Caiet de serviciu.
  • Neconsemnarea zilnica in caietul de serviciu de catre profesorul de serviciu a starii de curatenie gasita atrage dupa sine nepontarea zilei respective.
  • In caietul de serviciu a ingrijitorului va fi consemnata ziua, profesorul de serviciu, precum si curatenia pentru ziua respective. In cazul constatarii unor nereguli se va consemna neregula.
  • Repetarea constanta a aceleiasi nereguli atrage dupa sine constituirea unei comisii de analizarea a motivelor pentru care s-a facut aceea neregula si ulterior, daca se repeta se vor aplica sanctiuni prevazute in prezenta fisa a postului
  • Din comisie va face parte membrii ai Consiliului de Administartie.

PROGRAMUL ZILNIC

IN FUNCTIE DE SCHIMBUL IN CARE LUCREAZA:

  • 07-08 – ştersul prafului în sălile de clasa, grup sanitar , holuri, cabinete metodice,birouri.

-măturarea trotuarelor, a curţii,

  • 08-14-curăţenie curentă pe holuri, grupuri sanitare,în curte;

-ştergerea bancilor;

  • 12-15- pentru invatamantul primar : efectuarea curăţeniei în sălile de clasa, aspirarea tuturor spaţiilor,

-verificarea tuturor aparatelor, instalaţiilor, uşilor şi geamurilor;

 

  • 14- 21-pentru invatamantul gimnazial: efectuarea curăţeniei în sălile de clasa, aspirarea tuturor spaţiilor,

-verificarea tuturor aparatelor, instalaţiilor, uşilor şi geamurilor din unitate.

 

 

DIFICULTATEA OPERAŢIUNILOR SPECIFICE POSTULUI:

a).Complexitatea postului:

executarea curăţeniei şi a dezinfecţiei;

b).Necesitatea unor aptitudini deosebite:

afectivitate faţă de elevi;

-empatie ;

-capacitatea de organizare a muncii;

c).Condiţiile fizice ale muncii:

-activitatea îngrijitoarei de curăţenie se desfăşoară in toată scoala, iar atunci când situaţie o cere la clasa, în curte, acolo unde este nevoie de ea;

 

 

 

RESPONSABILITATEA IMPLICATĂ DE POST:

-asumarea responsabilităţii în îngrijirea copiilor şi asigurarea securităţii acestora;

-asumarea responsabilităţii în păstrarea şi întreţinerea curăţeniei, a materialelor şi a mijloacelor din dotare;

SFERA DE RELAŢII:

a).Gradul de solicitare din partea unităţii:

respectarea Regulamentului de ordine interioară;

-participarea la instructajul de protecţia muncii şi P.S.I.;

-participarea la instructaje de cunoaştere şi aplicare a normelor igienico-sanitare;

– efectuează controale medicale periodice.

b).Gradul de solicitare din partea părinţilor:

manifestă solicitudine faţă de părinţii elevilor;

c).Gradul de implicare în executarea atribuţiilor de serviciu:

-utilizarea în mod eficient a resurselor puse la dispoziţia: echipamente, materiale de curăţenie şi dezinfecţie;

-răspunde cu promptitudine sarcinilor date de conducerea unităţii;

-aduce la cunoştinţa şefului de compartiment orice disfuncţionalităţi apărute în sectorul respectiv;

-posedă abilităţi de muncă în echipă.

d).Comportamentul şi conduita:

-să aibă un comportament şi o conduită adecvată unei instituţii de învăţământ atât faţă de elevi, cât şi faţă de colegi;

-să manifeste respect faţă de elevul, care are nevoie de ocrotire , supraveghere.

PROGRAMUL DE LUCRU:

-schimbul I: 07-15;

schimbul II: 13-21;

SECTORUL DE CURĂŢENIE ŞI ÎNGRIJIRE:

Suprafaţa din următoarele spaţii:

-16 săli de grupă,

– laboratoare,

-holuri,

-cabinet metodic,

– birouri,

-grup sanitar elevi şi adulti,

-curtea şi spaţiul din jurul scolii,

-grupurile de flori şi spaţiu verde din jurul scolii,

 

 

Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:
Sanctiuni

 

  1. Reducerea cu 10% a salariului net lunar in conditiile savarsirii urnatoarelor abateri:
    – Intarzieri repetate la program.
    – Plecari in timpul programului de lucru in interes personal fara aprobarea personalului din Consiliul de Conducere.
    – Comportare necuviincioasa fata de conducere sau colegi.
    – In cursul unei luni, pentru o absenta nemotivata.
    – Neexecutarea intocmai si la timp a sarcinilor primite.
    – Nepurtarea echipamentului de lucru si de protectie.
    2. Reducerea cu 20% a salariului net lunar, in conditiile urmatoarelor abateri:
    – Pentru doua absente nemotivate din cadrul unei luni.
    – Pentre refuzul de a executa sarcinile primite de la organele de conducere.
    3. Desfacerea contractului de munca se face, in conditiile savarsirii
    urmatoarelor abateri:
    – Pentru sustragerea de bunuri din cadrul scolii.
    – Pentru pagube materiale aduse societati (in aceste cazuri apelandu-se la Organele de Politie), sau prejudicii morale.
    – Lipsa de interes fata de bunul mers al unitatii.
    – Mai mult de 3 absente nemotivate in timpul unei luni.
    – Consumul de bauturi alcoolice in timpul programului de lucru.
    Toate obligatiile, drepturile si sanctiunile ce decurg din aceasta fisa a postului sunt valabile pentru intreaga perioada in care persoana este angajata.

 

 

ALTE   RESPONSABILITATI: responsabil cu gestionarea deşeurilor

 

Periodicitatea instruirii: -conform Lg.319/2006,sectiunea a  7-a .

Mediul de lucru: conform Legii nr.319/ 14.07.2006 , securitatii si sanatatii in munca si Normele de aplicare aprobate prin H.G.nr. 1425/2006.

 

 

 

 

DIRECTOR,                                         Responsabil resurse umane,                    

 

FIŞA POSTULUI

MUNCITOR CALIFICAT I

 

In temeiul Legii nr.53/2003 – codul muncii   se incheie astăzi,  _____________2016 ,   prezenta Fisa a postului:

1.Denumire post: Muncitor  calificat I

2.Grupa majora 72 …..Cod COR– Muncitori calificati si asimilati

3.Compartimentul: nedidactic

4.NIVELUL POSTULUI:de execuţie

5.Numele si prenumele:

6.CERINTE:

Pregatirea profesionala: Liceul+ Curs de initiere/perfectionare/specializare  FOCHIST pentru cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune(cod COR- 816106); categoria de calificare 5 sau 6/ muncitor calificat I.

Vechime, la data de 01.06.2016 : peste 9 ani vechime in meserie,

7.RELAŢII DE MUNCĂ:

  1. a) Ierarhice: este subordonat directorului
  2. b) Functionale: ISJ Calarasi, Primaria municipiului Oltenita,alte unitati de invatamant.
  3. c) De colaborare : Colaboreaza cu personalul didactic,didactic auxiliar si nedidactic

8.Numele sefului ierarhic: PIRNAC EMIL-MARIN, directorul scolii

 

CAPITOLUL 1: – Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 1 norma de baza corespunzatoare unei parti de 100% din salariul de baza, stabilite la data de  :______2016

 

9.SARCINI DE SERVICIU:

  • ingrijeste si raspunde de buna functionare a instalatiei de incalzire, a instalatiei electrice si sanitare ;
  • executa reparatiile curente si lucrarile de intretinere necesare,la instalatiile si inventarul scolii ;
  • efectueaza lucrari de intretinere si reparare curenta a localurilor scolii ;
  • ingrijeste de intretinerea bazei sportive si a parcului scolii ;
  • in perioada vacantelor realizeaza, impreuna cu ingrijitorii, lucrari de intretinere , zugraveli usoare, vopsitul lemnariei, igienizarea localurilor in vederea deschiderii in bune conditii a anului scolar sau a semestrelor scolare ;
  • ingrijeste si raspunde de obiectele de inventar din centrala si asigura securitatea lor ;
  • manifesta grija fata de imaginea institutiei (tinuta, comportament, disciplina organizatorica) ;
  • initiativa prezentarii de solutii

 

10.Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:
Sanctiuni

  1. Reducerea cu 10% a salariului net lunar in conditiile savarsirii urnatoarelor abateri:
    – Intarzieri repetate la program.
    – Plecari in timpul programului de lucru in interes personal fara aprobarea personalului din Consiliul de Conducere.
    – Comportare necuviincioasa fata de conducere sau colegi.
    – In cursul unei luni, pentru o absenta nemotivata.
    – Neexecutarea intocmai si la timp a sarcinilor primite.
    – Nepurtarea echipamentului de lucru si de protectie.
    2. Reducerea cu 20% a salariului net lunar, in conditiile urmatoarelor abateri:
    – Pentru doua absente nemotivate din cadrul unei luni.
    – Pentre refuzul de a executa sarcinile primite de la organele de conducere.
    3. Desfacerea contractului de munca se face, in conditiile savarsirii
    urmatoarelor abateri:
    – Pentru sustragerea de bunuri din cadrul scolii.
    – Pentru pagube materiale aduse societati (in aceste cazuri apelandu-se la Organele de Politie), sau prejudicii morale.
    – Lipsa de interes fata de bunul mers al unitatii.
    – Mai mult de 3 absente nemotivate in timpul unei luni.
    – Consumul de bauturi alcoolice in timpul programului de lucru.
    Toate obligatiile, drepturile si sanctiunile ce decurg din aceasta fisa a postului sunt valabile pentru intreaga perioada in care persoana este angajata.

 

11.ALTE   RESPONSABILITATI:

Membru in:     Comisia tehnica pentru situatii de urgenta ;

Comisia de inventariere anuala;

 

12.Periodicitatea instruirii: -conform Lg.319/2006,sectiunea a  7-a .

13.Programul de lucru:

iunie – octombrie  2016 :                                                      700– 1500

sezonul rece, noiembrie 2016 – martie 2017 :                    600-1400

aprilie – iunie   2016 :                                                            700– 1500

 

14.Mediul de lucru: conform Legii nr.319/ 14.07.2006 , securitatii si sanatatii in munca si Normele de aplicare aprobate prin H.G.nr. 1425/2006.

 

 

DIRECTOR,                                      Responsabil resurse umane,                       

 

 

FISA DE EVALUARE

a performantelor profesionale individuale ale personalului contractual

 

 

Numele si prenumele persoanei evaluate:

Functia:

Numele si prenumele evaluatorului:

Perioada evaluata: de la                     pana la

 

 

Criteriile de valuare Nota
1.cunostinte si experienta 5
2.complexitate, creativitate si diversitatea activitatilor 5
3.contacte si comunicare 5
4.conditii de munca 5
5.incompatibilitati si regimuri speciale 5
Suplimentar pentru functiile de conducere:
6.judecata si impactul deciziilor
7.influenta, coordonare si supervizare

 

Nota finala a evaluarii:

 

Calificativul final al evaluarii:

 

Programele de instruire recomandate sa fie urmate in urmatoarea perioada pentru care se va face evaluarea:

1.____________________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________________

3.____________________________________________________________________________

 

Cometariile persoanei evaluate (daca este cazul):

 

 

 

 

Numele si prenumele persoanei evaluate:

Semnatura persoanei evaluate:

Data:

 

Numele si prenumele evaluatorului:

Functia:

 

Semnatura evaluatorului:

 

Data:

 

 

Observatiile sau comentariile persoanei care contrasemneaza (daca este cazul):

 

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

Numele si prenumele persoanei care contrasemneaza( daca este cazul):

Functia:

Semnatura persoanei care contrasemneaza:

 

Data:

 

Luarea la cunostinta de catre  persoana evaluata a fisei de evaluare dupa contrasemnare:

 

Semnatura persoanei evaluate:

 

Data:

 

 

 

 

 

 

anunt importantMINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE
INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI CALARASI
SCOALA GIMNAZIALA “ALEXANDRU VLAHUTA”
OLTENITA- JUD. CALARASI
STR.MARASESTI,NR.27 A,COD POSTAL 915400
TEL. / FAX: 0242 515317
E-mail:sc6oltenita@gmail.com
Web site:http://sc6oltenita.scoli.edu.ro
CUI 14845056

A N U N T
Scoala Gimnaziala”Alexandru Vlahuta “ din Municipiul Oltenita,jud Calarasi,scoate la concurs doua posturi de ingrijitor,norma intreaga,pentru gradinita.
Studii minime: 8 clase
Concursul se va desfasura in data de 16.03.2016,ora 12.
Data limita a depunerii dosarelor este 14.03.2016,ora 14,la secretariatul unitatii din strada Marasesti Nr.27 A.
Candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• Sa fie cetateni romani;
• Sa nu fi suferit vreo condamnare;
• Sa indeplineasca conditiile de studii cerute pentru ocuparea postului;
• Sa prezinte urmatoarele documente:

1. Cerere de inscriere (tip) dupa modelul afisat,
2. Copie Xerox dupa cartea/buletinul de identitate;
3. Copie Xerox dupa actele de studii;
4. Cazier sau declaratie pe propria raspundere;
5. Curriculum vitae;
6. Recomandare de la ultimul loc de munca;
7. Adeverinta medicala,din care sa rezulte ca solicitantul este apt pentru a munci in postul de ingrijitor;
Documentele solicitate se indosariaza,in ordinea mentionata,intr-un dosar cu sina care va fi inregistrat la secretariat.
Persoana de contact: Colonel Carmen, telefon 0242515317

DIRECTOR, SECRETAR
Prof.Pana Florian Colonel Carmen

90539276_1_644x461_vand-urgent-apartament-2-camere-in-oltenita-oltenita 90539276_2_644x461_vand-urgent-apartament-2-camere-in-oltenita-fotografii 90539276_4_644x461_vand-urgent-apartament-2-camere-in-oltenita-imobiliare 90539276_5_644x461_vand-urgent-apartament-2-camere-in-oltenita-calarasi21 000 €—bd. 1 Decembrie, nr.88, Bl. G.5, sc.A, parter

-camere spatioase(nici-o camera pe colt)
-gresie, faianta
-parchet, termopan
-centrala gaz in apartament, calorifere aluminiu
-izolat termic exterior
-balcon inchis termopan
-usa metalica la intrare
-cheie magnetica intrare in bloc, interfon, TV Dolce, internet
– acte la zi–telefon-0724 283 722

dropia-500x281Pensiunea -DROPIA din OLTENITA,Str.Prelungirea Stadionului nr. 2 A, organizeaza:NUNTI-BOTEZURI-LOGODNE-CUNUNII-MAJORAT-PETRECERI PRIVATE- la CELE MAI MICI PRETURI DIN ZONA !Totodata ,pensiunea pune la dispozitie peste 30 de camere mobilate si dotate ptr. cei care au nevoie de cazare in OLTENITA !

invitat-aurel bira-ian 2016-2_000747.761[vsw id=”_jd_6ty8yY8&feature=youtu.be” source=”youtube” width=”685″ height=”544″ autoplay=”no”]Dl. consilier AUREL BIRA a fost din nou prezent in studioul nostru ptr a detaila si mai mult unele puncte din programul domniei sale ptr. alegerile locale din iunie 2016 la fotoliul de primar al municipiului Oltenita , prin care vrea sa convinga publicul oltenitean de bunele sale intentii si ca e nevoie de o reala schimbare si in Oltenita.Va lasam  sa urmariti interviul nostru !

 

IMG_1455Temele se regăsesc în cărțile care vor fi lansate, respectiv ”Pași către tine însuți – Vindecarea Cauzală”, ”Pași către tine însuți – Puterea frumuseții interioare”, ”Jocul Divin – Șansa Omului în Univers” și ”Iubire de nisip” …
Maria Timuc – Calea Frumuseții Interioare
Parapsihologul Mihăiță Toma – Puterea Vindecătoare a iubirii
Fizicianul Alexandru Mușat – Sensul Omului în Univers

***

Despre cărțile Mariei Timuc, care vor fi lansate la Oltenița

”Pași către tine însuți – Vindecarea Cauzală” – Editura Dharana:
carte de spiritualitate, an de apariție 2015, luna mai

Cartea face parte din activitatea publicistică a autoarei din perioada în care a fost editorialist la ziarul Jurnalul Național și se adresează publicului larg interesat de căutarea de sine. Așa cum sugerează unul dintre titlurile cărții, respectiv ”vindecarea cauzală”, există o intenție terapeutică ce se menține în fiecare dintre capitolele cărții și în fiecare dintre ”eseurile” cuprinse în ea. Dumitru Constantin Dulcan, semnatarul unei scurte prefețe a cărții, spune că ”scrierile Mariei Timuc au asupra cititorului un efect trezitor al bucuriei de a fi și al lucidității care ne descoperă sensurile originare, din Illo tempore ale lumii – sensuri care par pierdute în continua sa zbatere și curgere spre niciunde a cotidianului tot mai apăsător”! Dimensiunea spirituală a ființei umane este tărâmul secret și dezvăluit, în același timp, al cărții, este tărâmul pe care, descoperindu-l, analizându-l, conștientizându-l și fertilizându-l prin iubire, atenție, grijă și înțelegere, ne putem recăpăta sensul, bucuria de a trăi și forța de a merge mai departe în această experiență fascinantă, dar și grea adesea, presărată cu obstacole și cu trăiri traumatizante. Împărțită în patru mari capitole, respectiv ”Iubirea”, ”Fericirea și relațiile”, ”Credința și rugăciunea” și ”Tehnici de vindecare”, cartea încearcă să poarte cititorul către cheile care deschid calea spre creștere spirituală, spre conștientizare și spre vindecare a singurei ființe pe care o putem schimba: noi înșine.
Referințele la diferite cărți și autori, în special mari inițiați, mari duhovnici, iluminați sau persoane care au trăit experiențe spirituale profunde caută să orienteze discret cititorul către alte lecturi valoroase în procesul de căutare de sine, cum tehnicile de vindecare prezentate îl invită la practica spirituală. Fiecare eseu conține o sugestie terapeutică, pe care cititorul o poate practica imediat, constatând că starea sa interioară se schimbă prin propria decizie și alegere de a lucra cu sine, de a se îmbunătăți sau transforma pe sine. Într-o cronică din revista ”România literară”, din mai a.c, criticul literar Alex Ștefănescu, a scris: Simultan cu volumul de versuri, Maria Timuc a publicat și un fel de manual de fericire, Pași către tine însuți. În ceea ce mă privește fac alergie când îmi cad în mână asemenea cărți cuprinzând sfaturi de îmbunătă]ire a vieții, chiar și dacă aparțin unor scriitori (lui Vasile Andru, de exemplu). De obicei, sunt amatoristice și de prost-gust, un amestec de pretinsă știință și de optimism pueril. Culegerea de eseuri (apărute întâi în periodice) a Mariei Timuc este altceva. Deși autoarea se adresează maturilor ca unor copii pe care îi învață să trăiască, ceea ce nu poate decât să enerveze, reușește pânî la urmă să-i cucerească printr-un fel de înțelepciune rabinică și prin farmec literar. Maria Timuc dă dovadă, în aproape tot ce scrie, de simț artistic”!
În aceeași notă, criticul literar Ionel Bota a scris:” Maria Timuc m-a impresionat (nu doar pentru – și el inconfundabil – autograf) ci și ca autoare a volumului Pași către tine însuți. Vindecarea cauzală, apărut la Editura Dharana. Până la punctul de destinație al acceleratului nopții, am realizat prima lectură a acestui op minunat. Terapie curată, prieteni! Cred că femeia aceasta e menită să reprezinte acel balsam mult așteptat pentru rănile grave, multe neînchise încă, ale culturii românești. (…) //.
Despre ”Pași către însuți – Puterea Frumuseții interioare”
-autor Maria Timuc, Editura Dharana

Cartea ”Puterea Frumuseții Interioare” este al doilea volum din ciclul ”Pași către tine Însuți…”: volumul I se numește ”Pași către tine însuți – Vindecarea Cauzală” și a fost lansat la începutul acestui an. Cartea are 400 de pagini (deci este mai…bogată cu aproape 50 de pagini decât prima carte) și un conținut divers. Începe cu două prezentări: una este scrisă de Dumitru Constantin Dulcan și cealaltă de acad. dr. Ovidiu Bojor. ”Pași către tine însuți – PUTEREA FRUMUSEȚII INTERIOARE” este structurată în trei mari capitole: 1) Despre tăcere, suflet, destin, înțelepciune și alte lucruri frumoase. 2) Fețele divine și fețele omenești ale iubirii. 3) Tinerețea, frumusețea și sănătatea trupului și a sufletului. Capitolul 1 conține alte patru subcapitole: 1) Despre puterea spirituală a tăcerii. 2) Despre ..Cartea Vieții, înțelepciune, demnitate, afecțiune, lacrimi și alte lucruri frumoase.3) Despre suflet. 4) Despre tainele minții.  Acest capitol este extrem de divers, el conține o multitudine de aspecte ale ființei, ale minții și ale sufletului, între care: ”Despre…Obstacole”, ”Despre atașament”, ”Despre viitor”, ”Despre lacrimi”, ”Despre hotărâre”, ”Despre jurământ, promisiune și legământ”, ”Despre nerăbdare”, ”Despre emoțiile copleșitoare” , Despre frica de abandon și frica de singurătate, etc. Cartea conține și trei meditații practice, precum și câteva poezii cu tematică spirituală, ceea ce este o noutate. Maria Timuc este autoarea a trei cărți de poezii, iar poeziile incluse în aceste eseuri spirituale sunt inedite.
” Maria Timuc înșiră pe firul timpului toate comorile care conferă vieții sens, frumusețe și fericirea de a fi. Cuvintele ei străbat veacurile începând de la înțelepciunea Orientului antic până la implicațiile psihologice ale lumii contemporane. Scrisul ei alert, inteligent, cu incursiuni în ungherele contorsionate ale sufletului omenesc, pare a fi inspirat din alte sfere ale Universului. O putem considera pe Maria Timuc, fără a greși, o prietenă a îngerilor care îi arată în permanență ieșirea spre lumină din labirintul frământatei noastre existențe”, scrie Dumitru Constantin Dulcan.
Acd. Dr. Ovidiu Bojor spune: ” Maria m-a învățat pe mine să vindec în primul rând sufletul prin „sufletul plantelor” care, prin bunătatea lor, prin dăruirea lor, parfumează mâinile celor care strivesc. Am mai învățat de la Maria că începutul oricărei acțiuni începe prin expresia „Pași către tine însuți…”, titlul minunatei sale cărți care conduce cititorul către cunoașterea de sine și înțelegerea profundă a propriei ființe. Pentru ca omul să ajungă la o astfel de cunoaștere, ne spune Maria, are nevoie de armonie interioară, de frumusețe interioară, de înțelegere a trăirilor sale, de alegere conștientă a acestor trăiri, de schimbare a percepțiilor care creează sentimentele, emoțiile și gândurile sale. Armonia omului cu sine însuși face ca lumea în care trăim, frământată și confuză, căzută în diferite patimi și-n suferință, să devină o lume mai frumoasă, mai prietenoasă și mai conștientă. Maria reușește – prin eseurile sale –  să înfrumusețeze lumea, să ofere cunoașterea inițiatică atât de prețioasă, care ajută, alină și poate schimba conștiința omului, schimbându-i viața”.
Despre cartea … ”Jocul Divin – ȘANSA OMULUI ÎN UNIVESRS”
– autori Alexandru Mușat, Maria Timuc și Valentin Nedelea, Editura Dharana

Aflată la ediția a III-a, cartea apărută în alte două ediții era semnată de fizicianul Alexandru Mușat, cunoscut ca inventator al stimulatorului de unde cerebrale, SPIRIDUȘ( un aparat destinat îmbunătățirii parametrilor de sănătate energetică și fizică) și Valentin Nedelea, o persoană cu deosebite capacități intuitive. Această ediție are un al treilea autor, Maria Timuc, jurnalistă și scriitoare.
Cartea conține un ”Cuvânt Înainte” scris de prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan și altul, din ediția anterioară, scris de Emil Străinu. Această ediție are un aspect și un conținut diferit de primele două și încearcă să descifreze misterul existenței universului, dar și al omului în Univers, precum și scopul prezenței noastre pe  Pământ. Demersul autorilor pleacă de la descoperirile științifice din fizică, în mod special cele din fizica cuantică, și încearcă să le interpreteze din punct de vedere spiritual. Cine suntem și de unde venim, unde trebuie să ajungem și ce avem de făcut pentru a conserva, a stimula valorile și  a descoperi adevăratele valori ale speciei noastre, ce avem de făcut pentru  a nu repeta istoria autodistructivă a altor civilizații, precum Atlantida, care s-au autodistrus, ignorând aceste valori.
Cartea prezintă o imagine a nașterii Universului, dar nu dintr-un simplu Big Bang fizic. Big Bangul este văzut ca un fenomen spiritual și fizic, în același timp, ca un conglomerat ordonat de forme informaționale, în primul rând, născute din Spiritul Divin, sursa tuturor lucrurilor. Universul are un scop, are legi de funcționare și are sens, spun autorii, și descifrează o parte dintre aceste scopuri, legi și sensuri ale Universului Informațional și ale celui Material. Din cuprinsul cărții amintim câteva capitole: ”Prima zi – ziua în care Dumnezeu era singur”, ”Universul Material – între potențialitate și manifestare”, ”Rezonanța – prima lege a Universului”, ”Spin, fermioni, bosoni sau Când solidaritatea generează puterea”, ”Cărămizile Universului Informațional”, ”Chipul Holografic al creației”, ”Evoluție fractală – Universul Material ca un dans”, ”Haosul ca bază a oricărei transformări în univers”, ”Spiritul ca o carte și Biblioteca Divină”, ”Radiația Gurwitch și…corpurile de lumină”, Educația și cunoașterea necesare pentru reactivarea fondului informațional din alte vieți”, ”Omul – o hologramă la rezoluție scăzută”, ”Big Ban gul continuă și astăzi”, ”Jocul Divin – Legi care guvernează Universul”, ”Iubirea – cea mai mare lege a existenței” etc.
”Cartea Jocul Divin scrisă de inginerul Alexandru Mușat, Valentin Nedelea și Maria Timuc  –  cunoscută deja publicului prin operele în care a excelat ca jurnalist, eseist, poet și scriitor  –  vine într-un moment propice încercând să ofere cititorului o serie de opinii interesante, unele provocatoare de discuții pe care le consider a fi acum, fără dubiu, necesare.Cartea este scrisă pe două planuri corespunzătoare, firește, profesiunii autorilor, unul narativ și eseistic și un altul paralel, cu formulări matematice și incursiuni în științele actuale. Transpare evidentă intenția autorilor de a rescrie o istorie a Universului, într-un limbaj modern și științific.Contrar aserțiunilor oferite de astrofizică și de științele actuale, în general, care atribuie existența Universului întâmplării, autorii își iau ca ghid constant în demersul lor Inteligența Divină.Este inspirată tehnica de a explica finalitatea prin paradoxul contrastelor. Ne-am separat de Armonia Divină pentru a ne reunifica după un îndelung drum parcurs prin materie. Conștientizăm armonia, experimentând dizarmonia. Conștientizăm binele după ce am trăit răul ; provocăm haosul pentru a-l transforma în ordine. Frumoase metafore! Dar mă întreb, dacă niște minți diabolice, îmbătate de orgoliul de a da lecții întregii lumi, ar transforma planeta în haosul Neantului, în ce ordine s-ar mai transforma ?! Sunt multe idei demne de reținut din această carte, cum este și aceea că Big Bang-ul nu este doar un proces fizic, cum se străduiesc unii astrofizicieni să ne convingă, ci și informație, spirit.”, scrie Dumitru Constantin Dulcan în prefața cărții. Această ultimă întrebare este una dintre marile teme ale cărții ”Jocul Divin – Șansa Omului în Univers”, o carte care-și propune să conștientizeze omul în privința puterii Liberului său Arbitru, instanța care alege între bine și rău, între a alege calea autodistrugerii sau calea care ne duce spre și prin Planul Divin către destinul nostru …divin.
MARIA TIMUC –
”Iubire de nisip” – carte de poezii, Editura Tracus Arte, an de apariție 2015, luna mai

Cartea ”Iubire de nisip”, Editura Tracus Arte, este cea de-a treia carte de poezii a autoarei, apărută la distanță de 14 ani de a doua carte, ”Și Dumnezeu Dumnezeiește pe aici”(Ed. Diacon Coresi) și la distanță de 18 ani de prima carte, ”Oul de lut”(Ed Diacon Coresi). Prezent la Bookfest, cu ocazia lansării cărții, criticul literar Alex Ștefănescu a spus că ” ”Poezia românească este în schimbare. Maria Timuc este printre inițiatorii acestei schimbări. (…) Maria Timuc este un personaj misterios: ea va fi personaj în ediția a doua a Istoriei Literaturii Române la care lucrez în prezent. (…)Cartea ei este o carte despre dragoste înțeleasă ca o religie. Religia ei este dragostea, dragostea în toate formele ei, o dragoste spiritualizată, un fel de diamant cu două fețe pe care-l răsucești între degete să vezi cum își schimbă sclipirile ….. Maria Timuc scrie o poezie de o mare gravitate și, în același timp, cu spirit ludic.(…) Poezia ei, ”Și în tristețe îngerii există” este o bijuterie literară”. Dacă ar fi scris numai această poezie aș fi venit să-i prezint cartea – a spus Alex Ștefănescu la Bookfest, cu ocazia lansării cărții ”Iubire de nisip”!
Iar într-o cronică recentă din România Literară, Alex Ștefănescu scrie:
”Și iată că acum Maria Timuc publică o nouă carte de versuri, Iubire de nisip, mai bună decât cele precedente și mai bună decât cărțile multor autori de azi, nu prea talentați, dar agitați. Poeta s-a eliberat de influența directă a lui Nichita Stănescu (identificabilă și în versurile altor membri ai cenaclului „Noduri și semne” din Galați, publicate în tinerețe, de exemplu în cele ale lui Mihail Gălățanu). În plus, în Iubire de nisip, a devenit mai puternică impresia că autoarea scrie pentru ea însăși și nu ca să intre în grațiile cititorului”.
”Maria Timuc redescoperă emoția, pe care alții au abandonat-o la muzeul poeziei. Nu întâmplător, citindu-i versurile, ursuzul Fănuș Neagu s-a iluminat, ca și când ar fi privit o flacără jucăușă: „Maria Timuc vibrează de dragoste ca o creangă de vișin crescut pe mal de râu. Scrie cu pană împrumutată de la o lebădă neagră despre tristeți care se petrec doar în visul alb al zăpezilor intrate-n colind. «Dumnezeu ca un lord/ își răsucește cuvintele în sus și-n jos și așteaptă cu mine frumos/ trenul»”. Sub fruntea ei Timpul se schimbă-n Cântec.” Avea dreptate Fănuș Neagu”(fragmente din cronica semnată de Alex Ștefănescu la rubrica – Noul Val – România Literară, anul XLVII .19 iunie ).

Și Ionel Bota a scris despre ”Iubire de nisip”: ” E un spectacol fascinant poezia Mariei Timuc. Atât de fascinant încât aproape că nu mi-aș dori să încep astfel cronica, dintr-o dată entuziast, dintr-o dată plin de elanuri pozitiviste, dintr-o dată aplaudând, dar sunt atât de multe argumente că te afli în preajma a ceea ce cred și eu că reprezintă noua față a liricii române, astăzi, încât nu mai găsești alt refugiu, cu toate rafinamentele interpretului literaturii, decât în gestul de a accepta marea provocare. Lectura cărții Mariei Timuc, recent lansată și ea la BookFest, te bucură, enorm și te încredințează, vai, cât de liniștitor, că poezia românească se află iarăși pe un drum bun. Pe epigrafa copertei ai și întâmpinarea lui Alex. Ștefănescu iar aceste lucruri splendide spuse despre lirica Mariei Timuc nu sunt doar cuvintele de escortă galantă ale profesionistului, unul din creierele atât de limpezi ale comentariului literar de la noi; sunt, iarăși, argumentele aduse excepționalei solemnizări a discursului liric din creația acestei autentice.
Și acum gata cu prestația spontan-feerică fiindcă uimirile, nu-i așa, mai mult sau mai puțin programate, ardere și ceremonie sunt peste tot în lumea celor ce, cu har sau fără, scriu în această cultură națională inflaționistă sub agresiunea invaziei elementarului. Să încercăm, așadar, să notăm despre această carte, Iubire de nisip (București, Editura Tracus Arte, 2015, 126 p.), un creuzet inconfundabil de zămislire a poeziei suverane, o carte în care eul se confesează, dramatic sau abia șoptit, asimilând continuumul imanențelor și descifrând, sub semnul și el evocator al marilor insurgențe, exorcizarea senzațiilor. Nu insinuăm aici vreo pierdere a sensului metafizic într-un edificiu al templului tragic, precum clama Adorno când Barth abia rostea primele concluzii despre un postmodernism care, de-atunci, trebuia să fie, duplicitar, demolator și re-edificator. Dar în cartea Mariei Timuc întrezărim marea ruptură, estetic vorbind, între ce a fost și ce va fi poezia pe care o scriu astăzi câteva doamne aflate în lojile din față ale literaturii. Poate că exagerăm, poate că sunt doar semnele unei altfel de coerențe identitare și iremediabilul regrupează, receptacul magic, spațiul arhetipal. Dar în textele Mariei Timuc însăși poezia redevine un centru simbolic, un refugiu mitic al lumii, obsesie și constelație restaurată a semnelor unei magii amintind, fără a fi un truism, acum, de o altfel de „corolă a minunilor.” Poeta noastră, altminteri, elogiază adăpostirea în ispita orizontului, proiecția trecerii într-un scenariu care transformă în mit și paradigma”…
Despre ”Iubire de nisip” Liviu Antonesei a scris că este ”o foarte frumoasă carte”:” Cea de-a treia carte de poezie a Mariei Timuc, „Iubire de nisip” (Tracus Arte, Bucuresti, 2015, 124 pagini), marcheaza o schimbare de ton, dar si de substanta, anuntata inca din volumul din 2001, al doilea. Volumul de debut un lirism senzoarial si chiar exuberant, foarte placut de altfel. Cel de acum e cu siguranta mai elaborat, desi senzoarilitatea ramine o nota marcanta, nu neaparat si exuberanta, care face loc unei anume dispozitii meditative, cu nota religioasa.(…) Iubire de nisip? Da, e foarte posibil ca formula sa fie mult mai valabila decit pentru titlul volumului. Cred ca cele trei volume citite acum definesc un drum si traseaza profilul unei poete autentice, care ne va mai oferi multe surprize. O sa citesc superbul scurt poem care inchide o foarte frumoasa carte: „La capatul unei poezii/ e un scris mic, mic de tot/ Ca o scorbura in care intru/ Sa te regasesc…”.

Poliţiştii din Călăraşi efectuează, în această dimineaţă, 10 percheziţii la locuinţele mai multor persoane bănuite de săvârşirea infracţiunii de proxenetism. Vor fi puse în executare 11 mandate de aducere.

proxenetismLa data de 20 ianuarie a.c., poliţiştii de investigaţii criminale şi de ordine publică din cadrul Poliţiei Municipiului Călăraşi, cu sprijinul poliţiştilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale Călăraşi, efectuează 10 percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Călăraşi şi în comuna Modelu, la locuinţele mai multor persoane bănuite de proxenetism.

Urmează să fie puse în executare 11 mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi conduse la sediul Poliţiei Municipiului Călăraşi, pentru cercetări şi dispunerea măsurilor legale.
Activităţile se desfăşoară într-un dosar penal aflat în instrumentarea poliţiştilor Biroului de Investigaţii Criminale Călăraşi, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Călăraşi.
Activităţile beneficiază de suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.sursa foto-http://www.ziarulincomod.ro/eticheta/proxenetism/



gerIn acest interval, vremea va fi deosebit de rece, geroasa noaptea si dimineata in cea mai mare parte a tarii. In Oltenia, Muntenia, sudul si estul Transilvaniei vor fi minime de -20….-15 grade, iar izolat se vor inregistra valori termice sub -25 grade.

Vine un ger de crapa pietrele, apoi se incalzeste – prognoza meteo pe doua saptamani

Vremea se va mentine deosebit de rece, local geroasa noaptea si dimineata, pana in jurul datei de 26 ianuarie.

Atentionarea meteo este valabila pentru Bucuresti si judetele Ilfov, Braila, Ialomita, Calarasi, Buzau, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dambovita, Arges, Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj, Valcea, Arges, Sibiu, Brasov, Covasna si Harghita.SURSA—http://www.ziare.com/stiri/cod-galben/cod-galben-de-ger-in-jumatate-de-tara-temperaturi-de-sub-25-de-grade-1404936

 
images0AI4594W230 de poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au acţionat în teren în ultimele două zile pentru salvarea de vieţi omeneşti şi acordarea sprijinului ca circulaţia rutieră să se desfăşoare în siguranţă pe drumurile publice din judeţ. Alte 140 de efective au constituit rezerve de intervenţie.

În perioada 16 -18 ianuarie 2016, când judeţul Călăraşi s-a aflat sub avertizare de Cod portocaliu, respectiv Cod galben de ninsori şi viscol, 230 de poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi au acţionat cu 116 mijloace auto, pentru a nu se înregistra persoane înzăpezite, blocate în trafic şi expuse unor situaţii de risc, precum şi pentru informarea populaţiei, a conducătorilor auto, în ceea ce priveşte circulaţia rutieră pe drumurile publice.

Poliţiştii au monitorizat totodată derularea activităţilor de deszăpezire, pentru neregulile constatate dispunând aplicarea a 9 sancţiuni contravenţionale administratorilor de drumuri şi societăţilor de deszăpezire pentru nerespectarea obligaţiilor cu privire la întreţinerea carosabilului. Valoarea totală a amenzilor a fost de 17.580 de lei.
Poliţiştii vor continua să acţioneze zilnic pentru limitarea efectelor fenomenelor meteo. Pe raza judeţului se circulă în condiţii de iarnă, fiind deschise circulaţiei rutiere toate drumurile naţionale.
În condiţiile prezenţei fenomenului de ceaţă pe drumurile publice din judeţ, poliţiştii recomandă conducătorilor auto să se intereseze înaintea plecării la drum cu privire la condiţiile de deplasare şi la cele meteo prognozate pentru zona tranzitată!
Verificaţi funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de iluminare –semnalizare şi utilizaţi luminile de întâlnire, pe toate categoriile de drumuri, precum şi pe cele de ceaţă, acolo unde este semnalat acest fenomen! Acordaţi o atenţie deosebită sistemului de ventilaţie/dezaburire a parbrizului şi lunetei maşinii!

De asemenea, autovehiculele trebuie să fie echipate corespunzător cu anvelope de iarnă, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, rezervă de combustibil.
Respectaţi indicaţiile şi recomandările poliţiştilor rutieri care acţionează pe arterele pe care se circulă îngreunat şi permiteţi accesul utilajelor de deszăpezire pentru degajarea căilor de circulaţie!

Flyer A4 5 bucDragi prieteni ne face plăcere să vă anunțăm că în perioada 25.01.2016 – 30.04.2016, Muzeul Civilizației Gumelnița, în colaborare cu Muzeul Municipiului București, organizează expoziția București: un portret Novecento. Povestea unui secol din 555 de aniversări””.
Vernisajul va avea loc luni, 25.01.2016
, ora 11:00 la Muzeul Civilizației Gumelnița Oltenița.
Vă așteptăm în număr cât mai mare!

unirea copyVa invitam joi, 21.01.2016, la ora 10:00, in sala Bibliotecii Orasenesti Oltenita, la simpozionul „157 de ani de la Unirea Principatelor Romane”, organizat de Muzeul Civilizatiei Gumelnita ?i Primaria Mun. Oltenita impreuna cu profesorii locali de istorie, unde se vor prezenta diverse lucrari de istorie pentru sarbatorirea acestui eveniment.

ASA CUM VA MENTIONAM MAI DEVREME VISCOL-4 SE
LUCREAZA INTENS PENTRU REMEDIEREA AVARIILOR PE RETELELE DE DISTRIBUTIE A
ENERGIEI DIN LOCALITATILE JUDETULUI AFECTATE DE VISCOL SI NINSORILE
ABUNDENTE.
EXISTA MAI MULTE ECHIPE DE SPECIALISTI AI OPERATORULUI IN TEREN CARE SE
OCUPA DE ACESTE PROBLEME. IN ACEST SENS VA POT COMUNICA FAPTUL CA IN DOUA
DINTRE CELE 14 LOCALITATI RAMASE FARA ENERGIE S-AU REZOLVAT PROBELEMELE.
LA CUZA VODA SI LA GRADISTEA S-AU REMEDIAT AVARIILE IN CEEA CE PRIVESTE
FURNIZAREA ENERGIEI ELECTRICE.
LOCALITATI DIN JUDETUL CALARASI AFECTATE PARTIAL SAU TOTAL DIN PUNCT DE
VEDERE AL ALIMENTARII CU ENERGIE ELECTRICA AU RAMAS 12 / STEFAN CEL MARE ,
SOHATU, FRUMUSANI, COCONI, LUPSANU, SARULESTI, DRAGALINA, CIOCANESTI,
DOROBANTU, BOSNEAGU, BORCEA,  PELINU.

viscolDUPA 22 DE ORE DE COD PORTOCALIU DE VISCOL SI NINSORI ABUNDENTE CARE AU
AFECTAT PUTErNIC INTREG JUDETUL CALARASI SI ALTE 19 ORE DE COD GALBEN DE
VISCOL SI NINSORI PANA LA ACEST MOMENT, TIMP IN CARE S-AU FACUT EFORTURI
SUSTINUTE DIN PARTEA AUTORITATILOR PENTRU REZOLVAREA TUTUROR PROBLEMELOR
VA POT COMUNICA URMATOARELE>
Calarasiul este IN CONTINUARE sub cod galben de viscol
/A 2 AUTOSTRADA SOARELUI ESTE DESCHIS[ CIRCULATIEI PE TRONSONUL BUCURESTI
– LEHLIU GARA
/Drumurile nationale DESCHISE circulatiei – 6
/DN 3 BUCURESTI LEHLIU GARA
/DN 21 CALARASI -SLOBOZIA
/DN 41 OLTENITA CASCIOARELE
/DN 4 OLTENITA – BUCURESTI
/DN 31 OLTENITA – CALARASI
/DN 3B CALARASI – BORCEA
RAMAN INCHISE DOAR TRONSOANELE DE DN URMATOARELE
/DN 3 LEHLIU GARA – CALARASI SI DN 3 A LEHLIU FETESTI
SE FAC EFORTURI DIN PARTEA AUTORITATILOR IN CONTINUARE PENTRU REDAREA
CAILOR DE ACCES PE CELELALTE DRUMURI NATIONALE, CONCOMITENT CU PASTRAREA
CELOR EXISTENTE DESCHISE SI LARGIREA SPATIULUI DE CIRCULATIE
/DUMURILE JUDETENE SUNT DESCHISE, CU EXCEPTIA URMATOARELOR TRONSOANE, DESI
SE LUCREAZA INTENS SI PENTRU DESCHIDEREA MULTORA DINTRE ACESTEA
ASADAR TRONSOANE DE DRUMURI JUDETENE CARE SUNT INCHISE
/DJ 401 C TRONSON SOHATU – PROGRESU
/DJ 403 TRONSON PADUREA CIORNULEASA DN31 MANASTIREA
/DJ 303 COCONI-LUPTATORI-SILISTEA-COTOFANCA
/DJ 307 A POTCOAVA- GALATUI
/DJ 306 CUZA VODA – FLOROAICA
/Bacul de trecere intre punctele Chiciu – Ostrov nu functioneaza din cauza
ninsorii, viscolului si a vizibilitatii foarte scazute
/unitatile scolare nu isi desfasoara activitatea pe 18 ianuarie din cauza
situatiilor create de starea vremii
/14 localitati nu au curent electric / 17395 de abonati
localitati afectate total sau partial de lipsa energiei electrice> 14
(STEFAN cel MARE , SOHATU, FRUMUSANI, COCONI, LUPSANU, CUZA
VODA, SARULESTI, DRAGALINA, CIOCANESTI, DOROBANTU, BOSNEAGU, GRADISTEA,
BORCEA,  PELINU)
/ DRUMURILE NATIONALE SI DRUMURILE JUDETENE LUCREAZA LA FOC CONTINUU CU
TOATE UTILAJELE DISPONIBILE LA ACEST MOMENT PENTRU DAESZAPEZIREA CAILOR DE
ACCES DIN TOT JUDETUL CALARASI
/INSTITUTIA PREFECTULUI SI AUTORITATILE JUDETENE DEPUN EFORTURI PENTRU
REZOLVAREA TUTUROR ACESTOR PROBLEME CAUZATE DE VISCOL SI NINSORILE
ABUNDENTE, CARE AU AFECTAT JUDETUL.
/IN ULTIMELE 41 DE ORE POMPIERII CALARASENI IN COOPERARE CU STRUCTURILE
M.A.I. SI CU REPREZENTANTII DE LA DRUMURI AU DEGAJAT DIN ZAPADA 168
AUTOVEHICULE, FIIND SALVATE 397 DE PERSOANE.
/TRENURI CU INTARZIERE – AMBELE TRENURI RAPIDE CARE AVEAU INTARZIERE DE
CATE DOUA ORE SI MERGEAU SPRE CONSTANTA S-AU PUS IN MISCARE 1822/1 DE LA
STATIA DRAGOS VODA (FORMAT DIN 4 VAGOANE PRELUATE DE LA 1822 SI CU CELE
ALE TRENULUI 8001) A PLECAT SPRE CONSTANTA IN URMA CU APROXIMATIV O ORA SI
45 DE MINUTE, IAR RAPIDUL BUCURESTI CONSTANTA CARE ERA STATIONAT LA LEHLIU
GARA SI-A CONTINUAT SI EL DEPLASAREA CATRE CONSTANTA IN URMA CU APROAPE O
ORA.
/IN URMA CU O ORA UN CONVOI DE APROXIMATIV 50 DE AUTOVEHICULE CU
ANTEMERGATOR DE LA POLITIE SI CU UTILAJE DE DESZAPEZIRE IN FATA A PLECAT
DIN LEHLIU GARA SI SE INDREAPTA CATRE DRAJNA DE UNDE FIECARE VEHICUL VA
PUTEA MERGE LA DESTINATIE. PERSOANELE DIN ACESTE MASINI AU STAT AZI NOAPTE
LA LEHLIU GARA PENTRU CA NU S-A PUTUT CIRCULA DIN CAUZA VISCOLULUI SI A
ZAPEZII ABUNDENTE.
POMPIERII MILITARI INTERVIN SI ASTAZI PUNCTUAL PENTRU SOLICITARI ALE
PERSOANELOR CARE AU FOST NEVOITE SA RAMANA PESTE NOAPTE DIN CAUZA VREMII
IN DIFERITE LOCALITATI ALE  JUDETULUI.
ACUM UN AUTOCAMION DE INTERVENTIE DIN CADRUL DETASAMENTULUI DE POMPIERI
CALARASI SE DEPLASEAZA CATRE LOCALITATEA PLEVNA PENTRU A PRELUA PERSOANE
CARE AU FOST ADAPOSTITE DE AUTORITATI NOAPTEA TRECUTA LA SCOALA DIN
LOCALITATE./Bacul de trecere intre punctele Chiciu – Ostrov  functioneaza , s-a
deschis, efectueaza curse intre cele doua puncte

VISCOL 5DUPA 22 DE ORE DE COD PORTOCALIU DE VISCOL SI NINSORI ABUNDENTE CARE AU
AFECTAT PUTErNIC INTREG JUDETUL CALARASI SI ALTE 18 ORE DE COD GALBEN DE
VISCOL ;I NINSORI PANA LA ACEST MOMENT, TIMP IN CARE S-AU FACUT EFORTURI
SUSTINUTE DIN PARTEA AUTORITATILOR PENTRU REZOLVAREA TUTUROR PROBLEMELOR
VA POT COMUNICA URMATOARELE>
Calarasiul este IN CONTINUARE sub cod galben de viscol
/A 2 AUTOSTRADA SOARELUI este inchisa circulatiei
/Drumurile nationale DESCHISE circulatiei – 6
/DN 3 BUCURESTI LEHLIU GARA
/DN 21 CALARASI -SLOBOZIA
/DN 41 OLTENITA CASCIOARELE
/DN 4 OLTENITA – BUCURESTI
/DN 31 OLTENITA – CALARASI
/DN 3B CALARASI – BORCEA
SE FAC EFORTURI DIN PARTEA AUTORITATILOR IN CONTINUARE PENTRU REDAREA
CAILOR DE ACCES PE CELELALTE DRUMURI NATIONALE, CONCOMITENT CU PASTRAREA
CELOR EXISTENTE DESCHISE SI LARGIREA SPATIULUI DE CIRCULATIE
/DUMURILE JUDETENE SUNT DESCHISE, CU EXCEPTIA URMATOARELOR TRONSOANE, DESI
SE LUCREAZA INTENS SI PENTRU DESCHIDEREA MULTORA DINTRE ACESTEA
ASADAR TRONSOANE DE DRUMURI JUDETENE CARE SUNT INCHISE
/DJ 401 C TRONSON SOHATU – PROGRESU
/DJ 403 TRONSON PADUREA CIORNULEASA DN31 MANASTIREA
/DJ 303 COCONI-LUPTATORI-SILISTEA-COTOFANCA
/DJ 402 TRONSON TAMADAU-DARVARI-MARIUTA
/DJ 304 TRONSON ULMU -PLEVNA
/DJ 201 B TRONSON LEHLIU GARA-LIMITA DE JUDET IALOMITA
/DJ 305 FANTANA DOAMNEI -NICOLAE BALCESCU -LEHLIU GARA
/DJ 307 A POTCOAVA- GALATUI
/DJ 306 CUZA VODA – FLOROAICA
/Bacul de trecere intre punctele Chiciu – Ostrov nu functioneaza din cauza
ninsorii, viscolului si a vizibilitatii foarte scazute
/unitatile scolare nu isi desfasoara activitatea pe 18 ianuarie din cauza
situatiilor create de starea vremii
/15 localitati nu au curent electric / 13420 de abonati
localitati afectate total sau partial de lipsa energiei electrice> Sohatu,
Frumusani, Coconi, Lupsanu, Cuza-Voda, Sarulesti, Dragalina Ciocanesti,
Dorobantu, Bosneagu, Gradistea, Borcea, Ileana, Stefan Voda, Pelinu.
/ DRUMURILE NATIONALE SI DRUMURILE JUDETENE LUCREAZA LA FOC CONTINUU CU
TOATE UTILAJELE DISPONIBILE LA ACEST MOMENT PENTRU DAESZAPEZIREA CAILOR DE
ACCES DIN TOT JUDETUL CALARASI
/INSTITUTIA PREFECTULUI SI AUTORITATILE JUDETENE DEPUN EFORTURI PENTRU
REZOLVAREA TUTUROR ACESTOR PROBLEME CAUZATE DE VISCOL SI NINSORILE
ABUNDENTE, CARE AU AFECTAT JUDETUL.
/IN ULTIMELE 40 DE ORE POMPIERII CALARASENI IN COOPERARE CU STRUCTURILE
M.A.I. SI CU REPREZENTANTII DE LA DRUMURI AU DEGAJAT DIN ZAPADA 168
AUTOVEHICULE, FIIND SALVATE 397 DE PERSOANE.
/TRENURI CU INTARZIERE – AMBELE TRENURI RAPIDE CARE AVEAU INTARZIERE DE
CATE DOUA ORE SI MERGEAU SPRE CONSTANTA S-AU PUS IN MISCARE 1822/1 DE LA
STATIA DRAGOS VODA (FORMAT DIN 4 VAGOANE PRELUATE DE LA 1822 SI CU CELE
ALE TRENULUI 8001) A PLECAT SPRE CONSTANTA IN URMA CU APROXIMATIV 45 DE
MINUTE, IAR RAPIDUL BUCURESTI CONSTANTA CARE ERA STATIONAT LA LEHLIU GARA
SI-A CONTINUAT SI EL DEPLASAREA CATRE CONSTANTA IN URMA CU PUTIN TIMP.
/LA ACEST MOMENT UN CONVOI DE APROXIMATIV 50 DE AUTOVEHICULE CU
ANTEMERGATOR DE LA POLITIE SI CU UTILAJE DE DESZAPEZIRE IN FATA A PLECAT
DIN LEHLIU GARA SI SE INDREAPTA CATRE DRAJNA DE UNDE FIECARE VEHICUL VA
PUTEA MERGE LA DESTINATIE. PERSOANELE DIN ACESTE MASINI AU STAT AZI NOAPTE
LA LEHLIU GARA PENTRU CA NU S-A PUTUT CIRCULA DIN CAUZA VISCOLULUI SI A
ZAPEZII ABUNDENTE.
POMPIERII MILITARI INTERVIN SI ASTAZI PUNCTUAL PENTRU SOLICITARI ALE
PERSOANELOR CARE AU FOST NEVOITE SA RAMANA PESTE NOAPTE DIN CAUZA VREMII
IN DIFERITE LOCALITATI ALE  JUDETULUI.
ACUM UN AUTOCAMION DE INTERVENTIE DIN CADRUL DETASAMENTULUI DE POMPIERI
CALARASI SE DEPLASEAZA CATRE LOCALITATEA PLEVNA PENTRU A PRELUA PERSOANE
CARE AU FOST ADAPOSTITE DE AUTORITATI NOAPTEA TRECUTA LA SCOALA DIN
LOCALITATE.

 
VISCOL-4Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi se află încă în teren pentru salvarea de vieţi omeneşti şi acordarea sprijinului ca circulaţia rutieră să se desfăşoare în siguranţă pe drumurile publice din judeţ.

În condiţiile semnalării Cod portocaliu de ninsori şi viscol, poliţiştii au acţionat pentru limitarea stărilor de risc, prevenirea evenimentelor rutiere din cauza vizibilităţii scăzute, informarea populaţiei şi a conducătorilor auto cu privire la situaţia traficului rutier.

Împreună cu administratorii de drumuri a fost luată măsura preventivă a închiderii sau restricționării circulației pe mai multe segmente de drum unde vizibilitatea a fost aproape de zero din cauza viscolului.

Ca urmare a misiunilor în care au fost implicaţi poliţiştii, peste 360 de persoane au fost salvate şi transportate în localităţi, fiind deblocate peste 133 de autovehicule.

De asemenea, au fost aplicate 8 sancţiuni contravenţionale administratorilor de drumuri şi societăţilor de deszăpezire pentru nerespectarea obligaţiilor cu privire la întreţinerea carosabilului.

Se menţine în continuare măsura întreruperii circulaţiei pe DN 3A – Lehliu – Feteşti, DN 41 – Olteniţa – Giurgiu şi pe DN 3 – Călăraşi – Lehliu.

Îi sfătuim pe cetăţeni să evite să plece la drum pe timp de viscol, iar dacă nu-şi pot amâna călătoria, pe tronsoanele de drum deschise circulaţiei, să aibă autovehiculele echipate corespunzător cu anvelope de iarnă, să aibă rezerve de combustibil, iar sistemul de climatizare-dezaburire să fie funcţional.

viscol-2/A 2 AUTOSTRADA SOARELUI este inchisa circulatiei
/Drumurile nationale DESCHISE circulatiei – 6
/DN 3 BUCURESTI LEHLIU GARA
/DN 21 CALARASI -SLOBOZIA
/DN 41 OLTENITA CASCIOARELE
/DN 4 OLTENITA – BUCURESTI
/DN 31 OLTENITA – CALARASI
/DN 3B CALARASI – BORCEA
SE FAC EFORTURI DIN PARTEA AUTORITATILOR IN CONTINUARE PENTRU REDAREA
CAILOR DE ACCES PE CELELALTE DRUMURI NATIONALE, CONCOMITENT CU PASTRAREA
CELOR EXISTENTE DESCHISE SI LARGIREA SPATIULUI DE CIRCULATIE
/Drumurile judetene sunt Inchise, CU MENTIUNEA CA PE ACESTEA SE LUCREAZA
INTENS, IN SCURT TIMP REVIN CU O ACTUALIZARE POTRIVIT CAREIA MULTE DINTRE
ACESTEA VOR FI DESCHISE CIRCULATIEI
/Bacul de trecere intre punctele Chiciu – Ostrov nu functioneaza din cauza
ninsorii, viscolului si a vizibilitatii foarte scazute
/unitatile scolare nu isi desfasoara activitatea pe 18 ianuarie din cauza
situatiilor create de starea vremii
/15 localitati nu au curent electric / 13420 de abonati
localitati afectate total sau partial de lipsa energiei electrice> Sohatu,
Frumusani, Coconi, Lupsanu, Cuza-Voda, Sarulesti, Dragalina Ciocanesti,
Dorobantu, Bosneagu, Gradistea, Borcea, Ileana, Stefan Voda, Pelinu.
/ DRUMURILE NATIONALE SI DRUMURILE JUDETENE LUCREAZA LA FOC CONTINUU CU
TOATE UTILAJELE DISPONIBILE LA ACEST MOMENT PENTRU DAESZAPEZIREA CAILOR DE
ACCES DIN TOT JUDETUL CALARASI
/INSTITUTIA PREFECTULUI SI AUTORITATILE JUDETENE DEPUN EFORTURI PENTRU
REZOLVAREA TUTUROR ACESTOR PROBLEME CAUZATE DE VISCOL SI NINSORILE
ABUNDENTE, CARE AU AFECTAT JUDETUL.
/IN ULTIMELE 37 DE ORE POMPIERII CALARASENI IN COOPERARE CU STRUCTURILE
M.A.I. SI CU REPREZENTANTII DE LA DRUMURI AU DEGAJAT DIN ZAPADA 168
AUTOVEHICULE, FIIND SALVATE 397 DE PERSOANE.
PLT. ADJ. TATARANU OVIDIU – I.S.U. CALARASI

viscol
/A 2 inchisa circulatiei
/Drumurile nationale sunt inchise cu exceptia
/DN 4 OLTENITA – BUCURESTI
/DN 31 OLTENITA – CALARASI
/DN 3B CALARASI – BORCEA
/Drumurile judetene ]nchise
/Bacul de trecere intre punctele Chiciu – Ostrov nu functioneaza din cauza
ninsorii, viscolului si a vizibilitatii foarte scazute
/unitatile scolare nu isi desfasoara activitatea pe 18 ianuarie din cauza
situatiilor create de starea vremii
/15 localitati nu au curent electric / 13420 de abonati
localitati afectate total sau partial de lipsa energiei electrice> Sohatu,
Frumusani, Coconi, Lupsanu, Cuza-Voda, Sarulesti, Dragalina Ciocanesti,
Dorobantu, Bosneagu, Gradistea, Borcea, Ileana, Stefan Voda, Pelinu.
/ DRUMURILE NATIONALE SI DRUMURILE JUDETENE LUCREAZA LA ACEST MOMENT
PENTRU DAESZAPEZIREA CAILOR DE ACCES
/AUTORITATILE JUDETENE DEPUN EFORTURI PENTRU REZOLVAREA TUTUROR ACESTOR
PROBLEME CAUZATE DE VISCOL SI NINSORILE ABUNDENTE, CARE AU AFECTAT
JUDETUL.
/IN ULTIMELE 36 DE ORE POMPIERII CALARASENI IN COOPERARE CU STRUCTURILE
M.A.I. SI CU REPREZENTANTII DE LA DRUMURI AU DEGAJAT DIN ZAPADA 168
AUTOVEHICULE, FIIND SALVATE 397 DE PERSOANE.

viscol-2COMUNICAT

Situaţia traficului rutier pe raza judeţului Călăraşi la ora 12,00
Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, circulaţia rutieră este întreruptă pe Autostrada Soarelui, pe sectorul cuprins între Bucureşti şi Feteşti, precum şi pe următoarele tronsoane de drumuri naţionale de pe raza judeţului Călăraşi:
– DN 41 – Olteniţa – limită judeţul Giurgiu
– DN 3 – Fundulea – Călăraşi,
– DN 4 – Olteniţa – Bucureşti,
– DN 21 – Călăraşi – Slobozia,
– DN 3A – Lehliu – Gară – Feteşti.
Poliţiştii recomandă să nu se pornească la drum în aceste condiţii!

Din cauza conditiilor meteo nefavorabile, se suspenda toate cursurile de invatamant din jud. Calarasi in data de 18.01.2016.

In atentia conducerii unitatilor de invatamant

Avand in vedere conditiile meteorologice nefavorabile si existenta codului portocaliu instaurat pentru judetul Calarasi, maine , 18.01.2016, cursurile scolare vor fi suspendate in toate unitatile de invatamant preuniversitar din judet.
Luati masuri prin educatoare/invatatoare si profesorii diriginti pentru anuntarea copiilor/elevilor cu privire la suspendarea cursurilor.
Directorii vor elabora si vor inainta la ISJ Calarasi un program special pentru recuperarea cursurilor suspendate.

Inspector Școlar General,
Prof.dr. Constantin Tudor

scoala altfel-lic. n_002630.880

 

viscolDin cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, circulaţia rutieră este întreruptă pe Autostrada Soarelui, pe sectorul cuprins între Bucureşti şi Feteşti, precum şi pe următoarele tronsoane de drumuri naţionale:
– DN 41 – Chirnogi – Căscioarele, între km 7 – km 22
– DN 3 – Fundulea – Brăneşti, între km 24+500 – km 34
– DN 4 – Frumuşani – Bucureşti, între km 17 – km 26

În aceste condiţii, pentru salvarea de vieţi omeneşti şi preîntâmpinarea oricăror evenimente negative, poliţiştii rutieri recomandă conducătorilor auto să nu pornească la drum în zonele afectate.

 

politia iarnaDin cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, circulaţia rutieră este întreruptă pe Autostrada Soarelui, pe sectorul cuprins între Bucureşti şi Fetești, precum şi pe DN 41 Oltenița – Daia, pe sectorul Chirnogi – Căscioarele.

În aceste condiţii, pentru salvarea de vieţi omeneşti şi preîntâmpinarea oricăror evenimente negative, poliţiştii rutieri recomandă sistarea deplasărilor.Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România anunţă participanţii la trafic că din cauza ninsorii și a viscolului puternic, vizibilitatea pe DN 41, km 7+000 – km 22+000, între Chirnogi și Căscioarele, este sub 50 de metri. Astfel, CNADNR SA, împreună cu Poliția Rutieră, pentru siguranța participanților la trafic, a dispus închiderea circulației pe acest sector de drum începând cu ora 06.00. Menționăm că redeschiderea traficului va fi anunțată printr-un comunicat al CNADNR SA

 
POLITIA IARNA 3În condiţiile avertizării meteorologice cod portocaliu de viscol pentru judeţul Călăraşi, poliţiştii recomandă conducătorilor auto să sisteze deplasările în afara localităţilor.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis pentru perioada 16.01.2016, ora 20,00 – 17.01.2016, ora 20,00, o avertizare meteo cod portocaliu de ninsoare şi viscol, cu intensificări ale vântului la rafală de 70-80 km/h şi scăderea vizibilităţii sub 50 metri, valabilă inclusiv pentru judeţul Călăraşi.

În aceste condiţii, poliţiştii rutieri recomandă conducătorilor auto să nu plece la drum decât dacă este absolut necesar și doar după luarea unor măsuri de autoprotecție!
Atenţie! Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când se circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei!

Dacă este absolut necesar să conduceţi pe o astfel de vreme, înainte de plecarea la drum, asiguraţi-vă că aveţi suficient combustibil în rezervor, pentru ca în cazul unor blocaje să nu suferiţi din cauza frigului şi să puteţi continua călătoria după deblocare!

Verificaţi farurile, nivelul uleiului, antigelul, lichidul de parbriz şi instalaţia de încălzire! Dotaţi-vă cu lopată, perie/mătură, racletă, sac cu sare/nisip şi lanţuri.
Asiguraţi-vă rezerve de apă, hrană, haine groase, pături, medicamente, telefon mobil cu încărcător/baterie de rezervă pentru a putea solicita sprijinul autorităilor, la nevoie!
Evitaţi acţionarea bruscă a mecanismului de direcţie şi a sistemului de frânare al autovehiculului, deoarece puteţi derapa foarte uşor.
În cazul interzicerii temporare a circulaţiei pe unele sectoare de drum, conducătorii auto sunt sfătuiți să manifeste înțelegere față de situația creată și să respecte indicațiile polițiștilor rutieri prezenți la fața locului.

Poliţiştii rutieri sunt la datorie pentru siguranţa participanţilor la trafic!

 
politia iarnaPoliţiştii rutieri recomandă prudenţă în conducerea autovehiculelor, în condiţiile avertizării meteorologice cod portocaliu de viscol pentru judeţul Călăraşi.

În perioada 16.01.2016, ora 20,00 – 17.01.2016, ora 20,00, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare meteo cod portocaliu de ninsoare şi viscol, cu intensificări ale vântului la rafală de 70-80 km/h şi scăderea vizibilităţii sub 50 metri, valabilă inclusiv pentru judeţul Călăraşi.

În aceste condiţii, pentru salvarea de vieţi omeneşti şi preîntâmpinarea oricăror evenimente negative, poliţiştii rutieri recomandă limitarea sau chiar sistarea deplasărilor pe drumurile publice pentru această perioadă!
Dacă este absolut necesară deplasarea cu maşina, conducătorii auto trebuie să conştientizeze că e obligatorie dotarea autovehiculelor cu anvelope de iarnă şi să verifice ca sistemul de climatizare-dezaburire să fie funcţional.

Dotaţi-vă, de asemenea, cu lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, rezervă de combustibil, telefon mobil cu baterie suplimentară pentru a putea solicita sprijin echipelor de intervenţie în caz de nevoie!

Dacă porniţi la drum în aceste condiţii, trebuie să luaţi în calcul că, în cazurile în care situația efectivă din teren o va impune, există posibilitatea închiderii circulației pe anumite drumuri sau tronsoane de drum.
În această situaţie, recomandăm conducătorii auto să oprească autovehiculele în afara părţii carosabile, pentru a permite utilajelor de deszăpezire să intervină.

Poliţiştii rutieri sunt la datorie pentru salvarea de vieţi omeneşti!

S2360001S2360002S2360003S2360004S2360005S2360006S2360007S2360009S2360012S2360013S2360014S2360015S2360017EMINESCUZIUA CULTURII NATIONALE -166 de ani de la nasterea poetului national MIHAI EMINESCU -a fost omagiata  printr-o expozitie de tapiserie semnata LIA ANDREITA,o rafinata artista tapisera, care stie sa imbine rigoarea tehnicii cu originalitatea desenului, ceea ce demonstreaza o vasta cunoastere a artei contemporane-mai ales prin tapiseriile dedicate marelui poet MIHAI EMINESCU.In fata unui public dornic de cunoastere autoarea a vorbit despre opera sa reusind sa convinga inca o data-daca mai era nevoie-cu autenticitatea lucrarilor sale.Au luat cuvantul si au apreciat calitatea expozitiei:Dl MARIAN NEAGU-directorul Muzeului-DUNAREA DE JOS-din CALARASI,Dna profesoara ENDI ENACHE DUMITRA,dl prof. NICOLAE MAVRODIN,preotul TRUSCA NICOLAE-Negoiesti,dl AMU PAUL.Felicitari organizatorilor si speram ca si alte expozitii la fel de valoroase sa poata fi apreciate de publicul oltenitean ![vsw id=”gkialOCGyzI&feature=youtu.be” source=”youtube” width=”685″ height=”544″ autoplay=”yes”]lia maria andreita

 
politiaSăruleşti – reţinut pentru tâlhărie

Poliţiştii Secţiei 8 Tămădău Mare au reţinut un bărbat bănuit că a tâlhărit o persoană pe o stradă din comuna Săruleşti.
La data de 14 ianuarie 2016, poliţiştii din Săruleşti au fost sesizaţi de un bărbat de 52 ani, din localitate, despre faptul că a fost deposedat prin violenţă de o sumă de bani şi de alte produse.
Oamenii legii au demarat de îndată cercetările şi au prins pe C. Marin, de 33 ani, care se afla sub influenţa alcoolului şi ar acosatat victima pe o stradă din comuna Săruleşti, pe care a lovit-o şi ar fi deposedat-o de 600 lei şi de un bax cu băuturi alcoolice.
Faţă de persoana bănuită a fost dispusă măsura reţinerii sub aspectul săvârşii infracţiunii de tâlhărie, fiind depusă în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Gălbinaşi – urmărit, prins de poliţişti

Poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Călăraşi, Secţiei 5 Gălbinaşi, cu sprijinul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Călăraşi au prins, la data de 14 ianaurie 2016, pe un bărbat de 44 ani, din comuna Gălbinaşi, urmărit pentru sustragere de la executarea pedepsei cu închisoarea.
S. Marian, condmanat de Judecătoria Olteniţa la 90 de zile de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt de energie electrică, a fost încarcerat în Penitenciarul Slobozia.

Reţinuţi de poliţişti pentru braconaj cinegetic

Poliţiştii Serviciului Serviciului Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase Călăraşi au reţinut, la data de 14 ianaurie 2016, doi bărbaţi din comuna Dorobanţu, bănuiţi de comiterea infracţiunii de braconaj cinegetic.
C. Mitică, de 43 ani, și C. Florin, de 47 ani, au fost prinşi în flagrant la data de 02 ianaurie 2016, în timp ce transportau o căprioară decedată, valoarea prejudiciului declarat de administratorul fondului de vânătoare fiind de 9000 lei.
Persoanele bănuite au fost depuse în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Chiselet – reţinut de poliţişti pentru furt din dependinţe gospodăreşti

Cercetările efectuate de poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Olteniţa şi Secţiei 2 Poliţie Rurală Olteniţa au condus la identificarea lui T. Mihai, de 22 ani, din comuna Chiselet, bănuit de furtul mai multor bunuri din anexa unui imobil din localitate.
În fapt, în noaptea de 07/08 ianuarie 2016, acesta ar fi pătruns prin efracţie în dependinţa unei locuinţe de pe raza comunei Chiselet şi ar fi sustras bani, haine şi produse alimentare.
Tânărul bănuit de comiterea furtului a fost reţinut de poliţişti, la data de 14 ianuarie 2016, fiind depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi.

Budeşti – identificat de poliţişti după ce a lovit o persoană cu maşina şi a părăsit locul accidentului

Poliţiştii rutieri au identificat cu operativitate un bărbat, care a condus un autoturism deşi se afla sub influenţa alcoolului şi nu posedă permis, a lovit un pieton şi a părăsit locul accidentului.
În seara de 14 ianuarie 2016, I. Mihai, de 27 ani, din comuna Şoldanu, a condus un autoturism pe raza oraşului Budeşti şi a accidentat pe S. Nineta, de 37 ani, din localitate, care se deplasa la marginea părţii carosabile.
Bărbatul a fugit imediat de la locul accidentului, fiind urmărit şi prins de poliţiştii rutieri, la scurt timp, pe raza comunei Frumuşani.
Verificările efectuate au relevat că acesta nu posedă permis de conducere şi prezenta o concentraţie alcoolică de 0,97 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bărbatul a fost condus la Spitalul Olteniţa, unde a refuzat recoltarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei.
În cauză au fost demarate cercetări pentru comiterea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi vătămare corporală din culpă, pentru stabilirea împrejurărilor concrete în care s-a produs accidentul.

Acţiune a poliţiştilor pentru siguranţa rutieră, pe raza municipiului Călăraşi

La data de 14 ianuarie 2016, poliţiştii Biroului Rutier Călăraşi au desfăşurat o acţiune pentru creşterea siguranţei participanţilor la trafic, pe raza municipiului Călăraşi, urmărindu-se verificarea respectării obligaţiilor privind acordarea priorităţii de trecere.
În doar două ore, poliţiştii au aplicat 26 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 6 pentru neacordare de prioritate pietonilor şi vehiculelor, şi au reţinut 6 permise de conducere.

Acţiunile vor fi continuate pentru reducerea riscului de implicare în accidente rutiere, în condiţiile semnalării în următoarlel zile de fenomene meteorologice specifice sezonului rece.
Poliţiştii recomandă conducătorilor auto să conducă prudent, să mărescă distanţa între autovehicule dacă partea carosabilă este umedă sau acoperită cu gheaţă sau polei şi să utilizeze anvelope de iarnă!
Nu porniţi la drum fără a vă interesa de condiţiile existente pe traseul pe care intenţionaţi să-l urmaţi!

 

tf 1Poliţiştii de la transporturi din Călăraşi au ridicat 14,5 tone de îngrăşământ chimic, 540 kg. de cărbune cocsificabil, peste 5.500 de litri cu produs petrolier şi o pompă submersibilă de transbordare a produsului petrolier, în urma a 4 percheziţii domiciliare.

La data de 14 ianuarie a.c., poliţiştii din cadrul Serviciului de Poliţie Transporturi Călăraşi au efectuat 4 percheziţii la locuinţele a 4 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 43 şi 51 de ani, toţi din din comuna Lipniţa, judeţul Constanţa.

În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării 1.200 de ţigarete fără timbru fiscal, peste 5.500 de litri de produse petroliere, 14,5 tone de îngrăşământ chimic, 540 kg. de cărbune cocsificabil, 9 setci din plasă monofilament şi o pompă submersibilă de transbordare a produselor petroliere, bunuri în valoare totală de peste 46.000 de lei.

Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de deţinerea în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile şi deţinerea de setci din plasă monofilament.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor Postului de Poliţie Transporturi Navale Cernavodă şi al jandarmilor.

 
politia 2Nicolae Bălcescu – bărbat, reţinut pentru înşelăciune

Poliţiştii din Nicolae Bălcescu au reţinut un bărbat, care ar fi înşelat o vânzătoare de la un magazin din localitate.
La data de 13 ianuarie 2016, la scurt timp de la sesizarea faptei, în urma investigaţiilor efectuate de poliţişti din cadrul Postului de Poliţie Nicolae Bălcescu şi Secţiei 7 Poliţie Rurală Dor Mărunt, a fost identificat P. Lucian, de 33 ani, din oraşul Lehliu Gară, bănuit de comiterea infracţiunii de înşelăciune.
Acesta s-a deplasat la un magazin alimentar de pe raza localităţii Nicolae Bălcescu, unde a solicitat un produs, ar fi indus în eroare pe vânzătoare cu privire la înmânarea unei bancnote de 100 lei, fără a i-o preda, însă i-a cerut bunul şi restul la suma respectivă.
Poliţiştii au dispus ieri măsura reţinerii pesroanei bănuite de înşelăciune, pe care au depus-o în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Lehliu Gară – reţinut pentru tentaivă de furt şi distrugere

Poliţiştii din Lehliu Gară au reţinut un bărbat din comuna Mânăstirea, bănuit de comiterea infracţiunilor de tentaivă de furt, ditrugere şi violare de domiciliu.
În fapt, în cursul lunii decembrie 2015, C. Vasile, de 38 ani, ar fi pătruns într-un imobil nelocuit din oraşul Lehliu Gară, cu intenţia de a sustrage bunuri, fiind surprins la câteva zile şi în curtea unei locuinţe din comuna Belciugatele, judeţul Călăraşi, unde ar fi intrat fără drept.
Faţă de persoana bănuită a fost dispusă măsura reţinerii, urmând să fie prezentată astăzi Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară, cu propunerea de arestare preventivă.
Mandat, pus în execuatre de poliţişti

Poliţiştii din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale Călăraşi, cu sprijinul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Călăraşi, au pus în aplicare, în după-amiaza de 13 ianuarie 2016, mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de Tribunalul Bucureşti în aceeaşi zi pe numele unei femei din comuna Modelu, Judeţul Călăraşi.
B. Maria, de 47 ani, care a fost condmanată la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, a fost încarcerată în Penitenciarul Poarta Albă.

Evenimente rutiere

În seara de 13 ianuarie 2016, S. Gabriel, de 31 ani, din Bucureşti, a condus un autoturism pe DN 31, în afara localităţi Chiselet, şi a pierdut controlul asupra direcţiei, maşina părăsind partea carosabilă şi oprindu-se într-un şanţ.
În urma evenimnetului rutier, conducătorul auto şi pasagerul au fost răniţi uşor.
Poliţiştii l-au testat pe şofer cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
În cauză sunt continuate cercetările pentru stabilirea cauzelor accidentului.

Poliţia Municipiului Olteniţa a fost sesizată în seara de 13 ianuarie 2016 cu privire la faptul că pe DN 31, în localitatea Ulmeni, a avut loc un eveniment rutier.
În urma verificărilor efectuate la faţa locului s-a constatat că N. Marian, de 23 ani, din Olteniţa, a condus un autoturism şi nu ar fi adaptat viteza în curbă, în condiţiile unui carosabil umed, şi a pierdut controlul asupra direcţiei. Maşina a parasit partea carosabilă şi a lovit o poartă de acces într-un imobil.
În urma accidentului a rezultat vatamarea corporală uşoară a conducătorului auto, care a fost testat de poliţişti cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
Cercetările sunt efectuate în continuare pentru determinarea cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii accidentului.

În seara de 13 ianuarie 2016, A. Marian, de 20 ani, din comuna Chirnogi, a condus un autoturism pe DN 41 şi, pe fondul altor preocupări în timpul conducerii (utilizarea telefonului mobil) și al vitezei, a pierdut controlul asupra direcţiei, maşina răsturnându-se în afara părţii carosabile.
În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală uşoară a conducătorului auto, care a fost testat de poliţişti cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
În cauză se efectuează cercetări pentru vătămare corporală din culpă.

Pentru siguranţa participanţilor la trafic şi reducerea riscului rutier, poliţiştii recomandă conducătorilor auto să conducă prudent, cu viteză adaptată în permanenţă condiţiilor de drum, să nu se angajeze în depăşiri riscante, să respecte regulile privind prioritatea de trecere!

Dacă porniţi în călătorie în următoarele zile, interesaţi-vă de starea drumului pe traseul pe care doriţi să-l urmaţi şi cu privire la condiţiile meteorologice existente!

Iulian-Dumitrescu

 

De când a devenit senator, Iulian Dumitrescu nu a prea fost prezent la Călăraşi. În luna octombrie, atunci când au fost prezentaţi candidaţii PNL pentru Primăria Olteniţa, a venit la Călăraşi şi a făcut câteva declaraţii de presă. Una dintre declaraţii a fost şi cea legată de plecarea la Prahova, la care senatorul Dumitrescu a răspuns: „Au fost discuţii că aş pleca la Prahova. Eu, la ora asta, sunt aici şi mă simt foarte bine. Dacă mi s-ar fi impus, era altceva! Nu spun NU, pentru candidatura mea la Consiliul Judeţean Călăraşi!“
Iată că după doar trei luni de zile s-a produs schimbarea- Dumitrescu este co-preşedinte, la Prahova! Şi candidează la… Prahova! Preşedintele PNL Călăraşi, Răducu Filipescu, spune că Dumitrescu îşi va continua mandatul de senator de Călăraşi, iar la toamnă rămâne să candideze la Prahova. Cine îi va lua locul ne spune chiar preşedintele Filipescu: „Iulian Dumitrescu este co-preşedinte la Prahova.
Am avut o discuţie cu doamna Gorghiu şi cu domnul Blaga care mi-au spus că nu au soluţie la Prahova. El va fi şi la Călăraşi până la alegerile din toamnă. Că va candida sau nu la Călăraşi, nu pot spune. Îmi închipui că nu! La Prahova sunt 13 locuri pentru Parlament şi îmi închipui că are şi el un loc! Dar până îşi termină mandatul- Dumitrescu răspunde, în continuare, de Călăraşi. Noi vom avea două locuri de deputaţi şi unul de senator! Pentru deputaţi îi avem pe Motreanu şi Iliuţă şi la Senat să zicem că… m-aş duce eu!”SURSA-http://www.soridapress.ro/dumitrescu-a-plecat-cui-ii-lasa-locul/

 
Roseti 1 Roseti 2Prevenirea faptelor antisociale, în general, şi a celor săvârşite cu violenţă, în special, reprezintă o componentă esenţială a activităţilor desfăşurate de poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii Călăraşi.

La data de 13 ianuarie 2016, poliţiştii de prevenire şi agenţii Postului de Poliţie Roseţi s-au aflat în rândul copiilor pentru a-i determina să conştientizeze, încă din clasele primare, ce fapte sunt interzise de lege şi ce măsuri să ia pentru a nu deveni victime ale infracţiunilor.

Acţiunile derulate de poliţişti în rândul elevilor de la clasele primare şi gimnaziale ale Şcolii Roseţi au vizat prevenirea infracţiunilor săvârşite cu violenţă şi delicvenţa juvenilă.

Copiii au fost sfătuiţi să respecte următoarele indicaţii:
– să evite compania unor persoane cunoscute ca agresive, puse pe ceartă;
– să nu jignească, să nu încurajeze sau să dea curs provocărilor.
– să nu îşi facă singuri dreptate lovind alţi copii.
– să evite frecventarea locurilor în care se consumă alcool.

Discuţiile cu elevii s-au referit şi la reducere riscului de implicare a celor mici în accidente de circulaţie, fiind dezbătute probleme legale de conduita preventivă şi siguranţa rutieră. Acestora le-au fost prezentate clipuri video cu tematică specifică.

Sfaturi preventive, adresate de poliţişti copiilor pentru siguranţa deplării pe drumurile publice:

– Circulaţi doar pe trotuar. Pe drumurile unde nu exista trotuare, circulaţi întotdeauna pe partea stânga, cât mai aproape de marginea drumului, astfel ca maşinile care circulă pe partea carosabilă să vină din faţa voastră.
– În caz de vreme rea (ploaie, ceaţă, polei, ninsoare, viscol) să fiţi mai atenţi atunci când traversaţi strada.
– Nu staţionaţi pe bordura trotuarelor deoarece vă puteţi dezechilibra şi ajunge în faţa maşinilor!
– Traversarea străzii se face numai pe trecerea de pietoni. Nu fugiţi pe trecerea de pietoni, opriţi-vă pe marginea acesteia şi aşteptaţi ca maşinile să se oprească pentru a vă permite traversarea!
– Acolo unde sunt instalate semafoare, veţi aştepta cu răbdare apariţia luminii de culoare verde şi veţi traversa numai pe această culoare!
– Culoarea verde a semaforului arată ca se poate traversa în siguranţă, dar şi în acest caz trebuie să vă asiguraţi din ambele sensuri, pentru că pot exista şi şoferi neatenţi.

Copiii au fost extrem de receptivi, activităţile de acest gen urmând să fie multimplicate în rândul elevilor de la alte unităţi de învăţământ.

politia 2Conducător de moped, reţinut de poliţişti pentru părăsirea locului accidentului

Poliţiştii Biroului Rutier Călăraşi au reţinut un tânăr de 27 ani, care după ce a rănit cu mopedul un pieton, a părăsit locul accidentului.
La data de 12 ianuarie 2016 poliţiştii au fost sesizaţi despre faptul că o minoră s-a prezentat la spital, după ce a fost lovită de o motocicletă în timp ce traversa strada Prelungirea Bucureşti prin loc prevăzut cu marcaj şi indicator de trecere pentru pietoni.
După impact, conducătorul mopedului a părăsit locul accidentului, fiind identificat ulterior, în urma investigaţiilor efectuate de poliţiştii Biroului Rutier Călăraşi.
M. Vasile, de 27 ani, din municipiul Călăraşi, a fost reţinut de poliţişti şi depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi.

Dor Mărunt – reţinut de poliţişti pentru furt din locuinţă şi anexe gosdpodăreşti

Poliţiştii din Dor Mărunt au reţinut un bărbat de 28 ani din loclaitatea Dîlga, pentru sustragerea de bunuri dintr-un imobil.
În urma cercetărilor efectuate de oamenii legii au fost identificaţi T. Cosmin, de 16 ani, şi A. Silviu, de 28 ani, ambii din comuna Dor Mărunt, care, la sfârşitul lunii decembrie 2015, ar fi sustras mai multe bunuri electrocasnice şi unelte electrice, dintr-o casă nelocuită, de pe raza localităţii Dîlga.
Poliţiştii au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore faţă de A. Silviu, pe care-l vor prezenta astăzi Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară cu propunere de arestare preventivă.


Vasilaţi – Bărbat, reţinut de poliţişti pentru violenţă în familie

Poliţiştii din Gălbinaşi au reţinut un bărbat care şi-ar fi agresat mama.
La data de 12 ianuarie 2016, faţă de N. Adrien, de 36 ani, din comuna Vasilaţi, a fost dispusă măsura reţinerii pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie, după ce, în urmă cu câteva zile, şi-ar fi lovit mama, căreia i-ar fi aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi piciorele.
Bărbatul a fost depus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv Călăraşi, urmând să fie prezentat astăzi Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa cu propunerea de arestare preventivă.

Cercetat pentru infracţiuni rutiere

În seara de 12 ianuarie 2016, poliţişti din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Olteniţa au depistat pe C. George, din comuna Şoldanu, care conducea un autoturism pe raza comunei Chirnogi.
În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat că bărbatul de la volan nu posedă permis de conducere şi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, în cauză fiind fiind demarate cercetările pentru comiterea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.

unirea copyVa invitam joi, 21.01.2016, la ora 10:00, in sala Bibliotecii Orasenesti Oltenita, la simpozionul „157 de ani de la Unirea Principatelor Romane”, organizat de Muzeul Civilizatiei Gumelnita ?i Primaria Mun. Oltenita impreuna cu profesorii locali de istorie, unde se vor prezenta diverse lucrari de istorie pentru sarbatorirea acestui eveniment.

ciocan-salarizare_5867Din anul scolar 2016-2017 va fi lansat un master didatic in mai multe universitati din tara, cu scopul pregatirii cadrelor didactice care urmeaza sa intre in sistem, a anuntat ministrul Educatiei, Adrian Curaj.

„Avem in vedere ca in toamna aceasta sa lansam un master didactic in mai multe universitati din Romania. Vom folosi fonduri europene pentru acest lucru si pentru predictibilitate pentru ca sper ca programul sa fie pe sapte ani.

Este vorba de a pregati intrarile in sistem dar cu siguranta trebuie sa avem mare grija de oamenii care sunt in sistem si va asigur ca in proiectul acesta mare, resursele acestea vor fi major orientate si spre cei care sunt in sistem si pentru care doar putin trebuie sa adaugam ca sa fie stimulati si sa isi arate performanta”, a declarat Adrian Curaj la postul tv Digi 24.

Resursele pentru organizarea cursurilor vor fi asigurate din fonduri europene, a anuntat ministrul Educatiei.

„Vor fi 1.000 de granturi pentru 1.000 de scoli astfel incat eu ma astept undeva intre 5 si 10.000 de profesori sa fie stimulati sa inoveze in modul in care livreaza curriculum”, a punctat Adrian Curaj.

Ministrul Educatiei a precizat ca vor exista granturi, iar profesorii implicati in proiecte pot fi platiti suplimentar din fonduri europene.MAI  MULTE-AICI-http://www.portalinvatamant.ro/articole/diverse-31/ministrul-educatiei-lanseaza-in-2016-un-master-didactic:-cum-pot-profesorii-sa-beneficieze-de-granturi-5867.html

Teste rezolvate pentru  cls. a VI-a matematica si stiintele naturii
Teste rezolvate pentru cls. a VI-a matematica si stiintele naturii

Vezi detalii

Memoratorul de teorie literara
Memoratorul de teorie literara

Vezi detalii

Capcanele GRAMATICII si LITERATURII Romane
Capcanele GRAMATICII si LITERATURII Romane

Vezi detalii

 

 

politia rutiera 2În noaptea de 11 ianuarie 2016, S. Dumitru, de 50 ani, din Slobozia, judeţul Ialomiţa, în timp ce conducea un autoturism pe DN 21, a accidentat mortal pe D. Gheorghe, de 62 ani, din comuna Dragalina, judeţul Călăraşi, care se deplasa neregulementar, în calitate de pieton, pe partea carosabilă.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ şi a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge.
Poliţiştii desfăşoară cercetări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii accidentului rutier.

Site acreditat SEAP
---------------