opriti playerul audio ptr. o buna vizionare

dragon

ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ
I. I. L. – OLTENIȚA
(O întreprindere înfiinţată – ca multe altele – prin abuz de abuzuri, de deposedare a adevăraţilor pro prietari
de drept şi de fapt, invocându-se „Naționalizarea”, așa zis și considerat act revoluţionar al clasei muncitoare.
Formal, aceste măsuri erau luate de exponen ţii regimului comunist din România. În realitate, totul era dictat
de la Moscova.
I. I. L. Olteniţa a luat fiinţă la 1 octombrie 1950 printr-un mod specific și caracteristic regimului totalitar comunist
instalat în România galopant, insistent, progresiv și obligatoriu, impus după 23 august 1944 de sovietici.
La înfiinţarea acestei întreprinderi, partidul-stat nu și-a adus contribuția decât cu abuzuri, pentru că toate
bunurile şi mijloacele au fost dobândite gratis de la particulari.
Pe la jumătatea anului 1948, proprietarilor de drept şi de facto, în prima fază, spre a se evita eventualele
reacţii sociale interne sau din afară, li s-au luat forţat, fiind depose daţi abuziv, morile și presele de ulei care au
trecut sub admi nistrarea și în patrimoniul sfaturilor populare, adică fostele primării comunale. Acesta era doar
începutul. Nu au existat niciun fel de justificări sau rațiuni economice, ci s-au urmărit numai scopuri politice
și anume deposedarea proprietarilor, cu tot cortegiul de consecințe și implicații.
Acolo unde au existat împotriviri – şi în perioa da de început nu au fost puţine – au intervenit în forţă orga –
nele de partid, secondate de cele ale miliției care tocmai se înființase, întărite și dublate de teroarea sadică în
plină perioa dă de ascensiune și de afirmare a securităţii, organe și struc turi specifice de represiune, create
aproximativ concomitent pen tru intimidarea populaţiei şi consolidarea regimului comunist totalitar.
În mod similar, simultan, s-a procedat şi cu în fiinţarea Întreprinderii de Morărit și Panificaţie – I.M.P.-
Bucureşti. De exemplu întreprinderea arhicunoscută şi apreciată de bucureștenii vârstnici, înfiinţată înainte de
al doilea război mondial “Otto Gaghell”, ”Moara Herdan” şi multe altele au fost trecute abuziv, pe gratis, în
proprietatea statului, cu acelaşi profil şi specific de activitate, schimbându-se numai firma de pe frontispiciul
clădirii. Acestea erau întreprinderi – societăţi – private de profil în domeniul respectiv, cu renume şi tradiţie.
O dată “aparent înfiinţate”, aceste mori şi prese de ulei care în fapt existau şi funcţionau de mult, din
mediul rural din subordinea şi administrarea consiliilor populare – lip site de experienţă şi profesionalism – au
trecut de sub conducerea I.M.P. Bucureşti, iar mai apoi, din cauza dispersării teritoriale, au trecut sub îndrumarea
şi coordonarea Întreprinderii de Industrie Locală Oltenița.
În perioada de început I.I.L. Olteniţa a avut ca obiect de activitate doar sectorul de morărit și prese de ulei
– format dintr-un număr de 17 – aşa-zise unităţi (adică mori și prese) din zona raionului Olteniţa și chiar din
oraș moara lui Lambru de pe şoseaua Călăraşi și presa de ulei a lui Iordan – venit în 1940 odată cu cedarea
Cadrilaterulul, de la Turtucaia – devenit Savu din Savoff, tatăl actorului de mai târziu Dem Savu.
Ulterior, tot prin anul 1950, I.I.L. Oltenița a pre luat de la fosta I.M.P. Bucureşti (de acum cunoscută cititorului),
fabrica de mezeluri şi gheaţă artificială care a funcţionat în clădirea limitrofă în partea de nord cu noul
imobil al Băncii Co merciale Române filiala Olteniţa, construit în anul 1996, clădire care aparţine unităţii, care
în timp şi-a metamorfozat denumirea în mai multe rânduri (iniţial Gospodăria Agricolă de Stat – G.A.S. –
Ulmeni, apoi I.A.S. Ulmeni, a primit după aceea o denumire mai apropiată de specificul activităţii şi anume
Întreprinderea de Stat pentra Creşterea şi Îngrăşarea Porcilor – I.S.C.I.P. – Ulmeni, cu noscută de populaţie sub
numele de Combinatul de porci Ulmeni, iar după revoluţia din decembrie 1989, societatea comercială
COMSUIN ULMENI S.A.).
Până în 1952 profilul I.I.L. Oltenița cu un număr mediu scriptic de 32 salariaţi a rămas neschimbată. În
anul 1952 I.I.L. Olteniţa a înfiinţat: o secţie de patiserie în Olteniţa, pe locul- parc de vizavi de actualul sediu
al primăriei, o secţie de paste de tomate – şi o secţie de cărămizi.
Regimul comunist, în marşul lui abuziv, l-a depose dat şi. pe Victor Zagăr de atelierul lui mecanic, situat
vizavi de Moara Dunărea, după care i-a venit rândul şi atelierului mecanic al lui Lăzărică Mişoc, clădirea
există și astăzi pe bulevardul Tineretului la nr.179 şi astfel, tot prin abuz de putere, regimul comunist şi-a mai
mărit zestrea gratis, cu meseriaşi şi utilaje, două ateliere mecanice și singurele din Olteniţa, dotate în mod
corespunzător cu tot ce trebuie.
Oare, poate să-și imagineze cineva în zilele noastre, cum în vremea regimului comunist I.I.L. Olteniţa, o
întreprindere complexă a fost înfiinţată cu fel de fel de secţii, fără ca statul să investească cel puţin un leu ?
În anul 1953, I.I.L. Olteniţa funcţionează cu același profil de activitate și număr d unități, dar cu un număr
de 157 de salariaţi, realizând o productie globală ae 14.203 mii lei.În anul 1954 “se înfiinţează” o secţie de ape ga zoase (sifoane). În speţă este vorba de utilajele şi instalaţiile
luate gratis de la fabrica de sifoane a lui Stoian Ruse, situată pe strada Constantin Alimăneşteanu, în zilele
noastre Alexandru Iliescu nr. 72, unde locuieşte vecinul meu Necula Gheorghe.
O dată cu această “naţionalizare” fostul proprie tar Stoian Ruse a fost şi el ”naţionalizat” în sensul că din
patron-proprietar a devenit simplu lucrător de unde a ieşit la pensie. Cunosc bine situaţia familiei Stoian Ruse.
A avut doi băieţi, Costel, cel mai mare (decedat ), coleg de liceu şi clasă cu fratele meu cel mai mare, și Ionel,
cel mai mic, coleg de clasă şi liceu cu fratele meu mijlociu, şi două fete Luluţa şi Mioara, colege de liceu.
În anu 1955 I.I.L. Oltenița preia de la aceeaşi I.M.P. Bucureşti, secţia de tâmplărie complexă situată în
partea de nord a localităţii Budești. Imobilul care există şi astăzi, care era arhicunoscut sub numele de Fabrica
de tâmplărie Budeşti este impunător, format din parter şi anexe.
Pe parcursul anilor care au urmat, activitatea I.I.L. Oltenița a evoluat, s-a diversificat şi s-a extins pe
întreaga rază de activitate a fostului raion și oraș Olteniţa astfel: în Oltenița, secţia de frânghii, secţia de Citro,
de ghea ţă artificială, alt atelier mecanic, sifonerie, tâmplărie binale, secţie de mase plastice.
În comuna Budești (azi oraş): o secţie de pigmenți (vop sele), secţie de sticlărie, secţie de înghețată,
sifonărie, tâm plărie mobilă, secţie confecţii sport.
În comuna Negoeşti secţie de confecţionat rogojini, secţie de tâmplărie.
În comuna Prundu secţie de rogojini.
În comuna Fundeni secţie de ţesătorie, secţie de meta lurgie (turnătorie ) şi sifonărie.
În comuna Frumuşani secţie rezid parafinos, secţie li chid frână, secţie fină proteică şi secţie de cauciuc.
În comuna Hotarele sifonărie.
În comuna Valea Dragului sifonărie.
În comuna Crivăţ sifonărie.
În comuna Greaca sifonărie.
În comuna Gostinari sifonărie.
Prin preluarea la Oltenița a unor secţii de pe raza fostelor raioane Vidra şi Brăneşti, I.I.L. Olteniţa s-a
întins ca o pecingine, extinzându-şi activitatea, structura şi profilul.
În comuna Fundulea moară, mase plastice,confecţii metalice.
În comuna Brăneşti secţii de confecţii textile, tâm plărie, marochinărie, confecţii metalice, service auto.
În comuna Ştefăneşti moară şi imprimerie textile.
În Bucureşti secţie de confecţii sport, confecţii tex tile, mase plastice.
Este de menționat că industria locală era mai eficientă şi mai rentabilă decât industria republicană, întrucât
folosea ca materie primă valorificarea deşeurilor refolosibile şi res turi de partizi din cadrul industriei republicane,
pe care şi le procura la prețuri ieftine, însă prin prelucrare transformându-le în produs finit, le mărea considerabil
valoarea.
Trebuie arătat că, dacă conducerea executivă era repre zentată printr-un om politic necorespunzător şi
deficitar cunoş tinţelor cerute de funcție, unităţile de producție erau conduse de profesionişti, asigurând o
rentabilitate destul de ridicată de 25 – 28%, excepţie făcând sectorul de morărit, datorită predării oiumului de
12% la prețuri reduse de achiziţie şi fabrica de cărămidă, prețurile fiind impuse să fie mici, pentru ca blocurile
– unde se folosea cărămida – să se încadreze în investiţia spe cifică stabilită de fostul Comitet de Stat al
Planificării (C.S.P.).
În anul 1961 s-a construit în partea de sud a comunei Curcani o moară nouă cu utilaje de import, de un
nivel tehnic ri dicat pentru acea vreme. Moara, de parametri şi dimensiuni im presionante s-a dovedit a fi un
fiasco. Aceasta pentru că cei care au proiectat-o, nu au ţinut seama de realitatea de fapt şi anume de lipsa
materiei prime.
Proiectantul şi conducerea I.I.L.Oltenița, probabil – dacă nu în mod cert – au scăpat din vedere realitatea
de fapt. Din moment ce forma de proprietate era una, adică tot pământul era luat la colectiv, iar membrilor
acestuia nu li se dădea decât o dată pe an cel mult 8o de kilograme de grâu, înseamnă că moara nu avea ce
măcina. Prin urmare o moară măre și modernă la vremea respec tivă, construită în anul 1961, şi după 40 de ani
constituie o do vadă grăitoare a modului cum se foloseau banii, fără a mai ține seama de prostia celor care au
comandat-o.
Ca un paradox, ”societatea socialistă multilateral dezvol tată” – cum îi plăcea pompos să se autointituleze
– se complica – din cauza propriului sistem, întrucât:
– o dată se făceau cheltuieli cu investiţia respectivă, iar apoi se majorau costurile prin trecerea pe cheltuieli a cotelor de amortizare.
O altă investiţie care de asemeni s-a dovedit a fi inefi cientă a fost ”Fabrica de cărămidă de la Budești”.
Din calcule preliminare, făcute de amatori și nu de profesioniști, reieşea că fabrica va produce la început, adică
în anul 1971 circa 15 milioa ne de cărămizi, iar peste 4 ani, 30 de milioane cărămizi. Tot ama tori au fost şi cei
care au proiectat şi realizat construcţia fabricii, care până la urmă nici nu a funcţionat cel puţin.
De altfel, chiar în situația în care s-ar fi realizat şi ar fi funcţionat, o asemenea cantitate imensă de cărămizi
nu ar fi avut asigurată desfacerea. În plus nu s-a avut în vedere că, nu numai în Budești, dar și în zonele limitrofe,
prin tradiţie, de ani de zile, se fabrică de particulari cărămizi la jumătate de preţ.
Numai cele două obiective importante de invenstiţii cu pondere în activitatea I.I.L. Olteniţa (Moara
automată de la Curcani și Fabrica de cărămidă de la Budești), dovedesc cu prisosinţă, lipsa de răspundere, superficialitate,
dezinteres și incompetență din partea conducerii întreprinderii şi a forurilor tutelare în utili zarea
ineficientă a fondurilor de investiţii.
Iată câtă diferenţă catastrofală era între acel termen abstract-posesiv ”al nostru” chipurile al poporului și
al termenului concret și inconfundabil ”al meu” !
Această stare de lucruri devenise aproape o practică şi nu mai miră pe nimeni, din moment ce ultimul
cuvânt decisiv era al directorului, iar directorii erau oameni politici, numiţi de par tid, fără pregătire, necunoscători,
fără a mai vorbi de specialitate, dar care nu-şi mai încăpeau în propria piele de ”deştepţi” bineînţeles, după
părerea lor. Aceeași impresie o aveau despre ei și șefii lor.
În plus regimul comunist îşi făcuse un obicei din schimbarea la perioade scurte de timp, așa numita “rotire
a cadrelor”, astfel că fiecare director, deși în mod normal se făcea răspunzător de grave erori cu sau fără intenție
– comise tacit – era absolvit de orice răspundere.
I.I.L.Olteniţa, pe parcursul existenței sale, acest con glomerat de tot felul de activităţi (unele creeate, altele
desfiin ţate în funcţie de dorinţa gestionarului care se numea şef de sec ţie, şi de interesul material al fiecărui director)
o asemenea între prindere mai mult decât mixtă, neprofilată pe o activitate anume, în mod normal ar fi trebuit
să fie condusă de un cadru capabil, competent, cu pregătire adecvată şi necondiţionat corect și cinstit.
În realitate însă, regimul comunist urmărea ca fiecare director să corespundă din punct de vedere politic,
ceea ce presupu nea să aibă origine socială sănătoasă şi să provină din rândul mun citorilor. Bineînţeles, condiţia
obligatorie, necondiţionată, era și să fie mambru al Partidului Comunist Român.
I.I.L.Oltenița, în momentul înfiinţării a avut sediul administrativ central în fosta grădiniţă de copii – clădire
în care am învăţat eu cu toţi frații mei și ca mine, mai toţi copiii de atunci din Olteniţa. Cum arăta grădiniţa
cititorul va lua cunoştinţă din fotografie, pentru că acea clădire a fost de mult demolată.
Din localul fostei grădinițe de copii, I.I.L.Oltenița s-a mutat în clădirea cu parter și un etaj a lui I. Vornicu,
situată între casa lui Eremia Drumulescu care avea debit de tutun și casa lui Ilie Miroiu care avea magazin de
coloniale, pe locul pe care mai târziu și-a construit o casă tip vilă ceasornicarul Mihai Cojiță. În clădirea în
care s-a mutat I.I.L.Oltenita, mai înainte a locuit cu chirie și a avut simigerie Marin Gingașu.
Familia Miroiu cu soţia și fiul lor student au fost toţi omorâţi în chip bestial într-o noapte de băiatul cel
mare al lui Mitică Fădălae, care locuia spre gară, caz despre care voi avea prilejul să scriu la locul potrivit, întrucât
la vremea respecti vă, copil fiind, în viaţa socială a oraşului nostru a constituit un eveniment unic care
nu s-a mai întâmplat nici înainte nici după aceea, până în zilele noastre.
Când s-a pus problema începerii construcţiei imobilului comitetului raional de partid P.C.R. Oltenița care
până atunci îşi avusese sediul în casele lui Costică Bărbulescu, ante rior atacării lucrărilor, s-au demolat toate
clădirile din zonă respectivă adică: casa fotografului Barton, casa lui Mihai Cojiță, casa lui I. Vornicu unde a
locuit Marin Gingașu, casa de pe colţ a lui Eremia Drumulescu și prima casă de pe strada mare construită de
roșu, dar netencuită a lui Fane Teodoru.
Unde s-au construit garajele pentru comitetul raional de partid era casa lui Davidescu, tatăl Aurorei
Davidescu, imobil care spre stradă avea o fereastră rotundă, cum nu mai exista în Olteniţa, casă de asemeni
demolată.
În aceste împrejurări, sediul I.I.L. Olteniţa a fost mutat pentru o perioadă scurtă de timp în nişte case mai
vechi, unde a fost prăvalia unui armean, Begheanu, atelierul de cizmărie al lui Manea – care a învăţat meserie
în Bucureşti la “Casa Gaston” care era furnizor de încălţăminte al Curţii Regale, Manea fiind tatăl lui Tudor
Manea, casierul central de mai târziu al I.I.L. Oltenița, și altele.
Din aceste clădiri insalubre, sediul central al I.I.L. Olteniţa a fost mutat în imobilul în care a funcţionat Securita –
tea Raionului Olteniţa, mai precis casa lui Aristlde Penu, unul din marii moșieri ai Olteniţei dintre cele două războaie mondiale. În anul 2003 în această clădire funcţionează societatea “Textil” a inginerului Mircea Achim.
DIRECTORII I.I.L. OLTENIȚA au fost:
– Vasile Donescu de profesie tâmplar. În perioada 1950-1954. L-am cunoscut personal. La început era
popular, amabil, respectuos, stătea de vorbă cu lumea, dar pe parcurs, având în spate partidul care l-a numit
director si care îl susţinea, asigurându-i tot sprijinul, simțind ”gustul funcției și al puterii” și atuul de conducător,
cu secretară la uşă, cu audiențe, cu mașină mică la dispoziție, văzând câtă greutate și importanță are un ”DA”
sau ”NU” scris pe o cerere, cu puteri aproape discreţionare asupra salariaţilor din subordine, copleşit de atenţii
materiale și in vitat la chefuri și chiolhanuri de șefii de secții, toate acestea i-au schimbat caracterul, transformându-1
dintr-un om modest, într-un grandoman, plin de el, căruia nu-i mai dădeai cu prăjina de nas. Aştepta
să fie salutat, răspundea cu greu la salut, la el la birou se intra cu mare greutate sub pretext că este aglomerat
de probleme si supra-ocupat, astfel ca îi intrase în reflex că este un fel de supraom. De fapt el nu făcea o
excepţie. Funcţia este o chestiune psihologică care îl schimbă pe om. Rare sunt cazurile când oamenii rămân
constanți.
Vasile Donescu, înainte de a fi numit director la I.I.L.Olteniţa, lucrase la Şantierul Naval Oltenita unde se
deplasa cu bicicleta.
Și-a revenit la normal în anul 1954, când tot parti dul care-1 numise director l-a destituit, l-a trecut, cum
se spunea, la ”munca de jos”tot ca tâmplar, tot la Șantier, fiind obligat să înlocuiască mașina mică cu bicicleta.
Puţin a lipsit ca pentru matrapazlâcurile făcute să nu fie deferit justiţiei. Până la urmă a ieşit la pensie de la
şantier, redevenind omul modest care fusese înainte de a fi numit director.
Și astfel Vasile Donescu, vechiul director “emancipat politic” a ieşit din perioada de garanţie_a partidului,
a fost înlocuit cu un altul nou în care, ca și în primul, partidul, pentru început a investit speranţe. Mai urmau
să se confirme, dar nu a fost să fie aşa.
Ion Gherman, al doilea director, considerat om politic dar în fapt fără profesie, a funcționat ca director în
perioada 1954-1957. După cum se observă, directorii puşi pe funcţii de re gimul comunist erau menţinuţi de
partid timp de 4-5 ani. În acești ani ei aveau timp să se altereze social, să nu facă faţă și să reziste tentaţiilor,
dădeau dovadă de incompetență, necinste, incorectitudine, intrau în cârdăşie cu diverși indivizi dubioşi, încât ei
singuri prin propria activitate demonstrau că mai mult sunt inutili decât utilii întreprinderii și societății. Când șefii
de secţii începeau să-i aibă la mână, directorii îşi pierdeau și bruma de autoritate pe care le-o conferea funcţia.
În momentul în care li se cunoştea adevărata faţă şi “valoare” partidul, adică cei care-i pusese pe funcţie,
era același care se dispensa de serviciile lor. Și astfel noul director deve nea vechi, perimat şi impropriu funcţiei.
Stoican Costică, de etnie rromă, de profesie mecanic morar, a funcţionat ca director în perioada 1957-
1960. Era exage rat de gras, având peste l30 de kilograme şi, fiind de statură mijlocie, parcă părea mai gras
decât era. Mergea puţin pe jos, pentru că nu pu tea din cauza propriei greutăţi, suflând des şi greu. Cred ca ini –
ma îi era înfăşurată în grăsime. Și acesta a fost dat afară, din cauza, la început, a incompetenței, iar mai târziu
necinstei. Intrase în cârdăşie cu clanul ”Cap de bou“ de la Budeşti. Indiferent unde pleca sau de unde venea,
trebuia să facă o escală de 2-3 ore la Budeşti. Aceştia, ca şi directorul Costică Stoican, mulțumită traiului bun,
nemuncii și vieții sedentare și hoției, erau trei frați și aveau mult peste o sută de kilograme. Clanul ”Cap de
bou” de la Budești avea tot felul de secții (sifonărie, mori, înghețată, piepteni-darac de lână etc.) Când directorul
Costică Stoian se urca în mașina ”ARO”, pentru că în ”Dacie” nu încăpea, mașina se lăsa vizibil într-o parte.
Șoferii evitau să-l ia în mașină, pentru că, din cauza greutății sale, le deșela canapelele.
Deplasările lui la așa-zisele ”secţii de producţie”, pentru control, erau anunţate o din timp, ce-i vizaţi
pregătindu-se din vreme să-l aştepte aşa cum se cuvine pentru a se simţi bine, iar vizita se încheia în toate
cazurile cu chiolhane zdravene și cu ciubucuri. La mai puțin de trei ani partidul a fost nevoit să-l schimbe și
pe acesta, care nu se deosebea cu nimic de predecesorii săi decât cu greutatea corporală.
Prin urmare ”altul la rând, ca la moară”, tot așa de exigent verificat și recrutat de cadrele partidului. Era
un obicei ca atunci când se schimba un director, comitetul de partid din întreprindere îl critica, apoi organele
de la nivelul comitetului raional de partid, după care, celui nou numit i se făcea reclama de rigoare, iar când
nici acesta nu mai corespundea, schimbarea nu se mai făcea ”cu pompă, în cadru festiv”.
Pe măsură ce în activitatea directorului interveneau fapte, ne reguli, abateri grave şi abuzuri, care acumulate
nu mai puteau fi acoperite și nici trecute cu vederea, partidul, prin intermediul secretarului de partid din întreprindere,
stimulat și încurajat de organele partidului de la raion şi de la alte eșaloane superioare, organiza o
şedinţă specială acuzatoare la adresa directorului, îl critica dur şi chiar îl invinuia și astfel era “scos din muncă”.
În prealabil i se “lua calitatea de membru de partid”, altfel spus, era dat afară din rândurile P.C.R., iar dacă
208
lucrurile erau prea grave, partidul – care îl ocrotise până atunci – acum îşi lua mâna de pe el. Când a fost numit
director, a fost primit pe uşa din faţă, iar primirea a fost marcată şi de o masă festivă prin care di rectorului –
partidul – spre îmbărbătare, îi ura succes.
La urmă, după comiterea abaterilor, vechiului, ca la orice obi ect “expirându-i perioada de garanţie” era
dat afară. Dacă până atunci în jurul său polarizau toate atenţiile, acum nu se mai uita nimeni la el, nici chiar
fostul şofer care era singurul care avea cunoştinţă despre ceea ce făcuse directorul lui.
Un proverb românesc spune: “Când ești în treabă, toţi te întreabă”. După ce nu mai era director, nimeni
nu mai dădea doi bani pe el. Abia în astfel de momente foştii directori începeau să calce cu picioarele pe pământ
şi să revina, oarecum, la normal. Astfel, vechiul director înjura regimul că nu l-a ajutat, ca nu l-a sprijinit, și,
prin urmare, partidul, în persoana fostului director , îşl făcea un dușman.
Următorul director (Stoican Costică de etnie rromă, de peste 130 de kilograme) a fost numit pe funcție
PICĂ TEODOR. Plecarea vechiului director și sosirea noului director, avea loc în cursul unei zile, în circa
două ore. Deabia în acel moment – cel care pleca – își dădea seama că efectiv nu are ce să predea, pentru că
nici nu avusese nimic în primire.
Noului director i se înmâna o decizie în care se menționa de la ce dată este numit, funcția și salariul. O
copie de pe această decizie, împreună cu specimenul de semnătură era depus la bancă și din acel moment, devenind
oficial director, avea drept de decizie și – prin semnătura sa – angaja valabil întreprinderea.
Un gestionar însă nu putea pleca așa de ușor ca un director, întrucât, prin lege, avea stabilit un număr de
zile spre a preda gestiunea înlocuitorului său.
Pe Pica Teodor, adus director de partid, până atunci nu l-a cunoscut nimeni. A funcționat ca director în perioada
1960-1967. Nu știa să vorbească bine românește, dar după fizionomie, după cum îi plăcea să bea și după
cum se înroșea la față, chiar proprii lui salariați credeau că la origine este ruș și cred că nu greșeau.
Se știa că provine din armată, cu grad de locotenent colonel unde funcționase ca locțiitor politic la o mare
unitate. Nu cunoștea nimeni dacă și ce studii are, pentru că directorii – așa cum era cazul la I.I.L. aveau dosarele
la partid, la raion. Oricum, cei care au lucrat cu el și care, pe parcurs, l-au cunoscut, spuneau că practică o
metodă care în fapt consta din fuga de răspundere. El niciodată nu spunea nici ”DA”, nici ”NU” ! Ci te trimitea
la un subaltern, fără a avea un punct de vedere personal. În privința cunoașterii legislației, de așa ceva nici nu
putea fi vorba.
Spre deosebire de predecesorii săi, nu-i prea plăceau plimbările și nici deplasările la secții.
În schimb, după ora 10 – până atunci cârciumile nu erau deschise – în anumite zile când avea ședință de
analiza muncii cu toți salariații sau numai cu șefii, pleca cu câte un șef de secție și intra la restaurantul ”1 Mai”
care era pe colț în imobilul – fost și actual al lui Nicu Vornicu – unde zăbovea 2-3 ore.
Când ieşea din local – după ce trecea pe la toaletă – roşu la faţă – lua o aliură de om grăbit, serios şi lucid,
îşi dregea glasul şi se grăbea spre birou, iar dacă-1 întreba cineva, spunea că a fost la partid. Nu prea avea
obicei să scrie, să pună pe vreun document vreo rezoluţie mai de Doamne-ajută, consistentă, cu carac ter de
dispoziţie.
Aşa-zisa rezolvare a mapei – adică a corespondenţei care se afla în aceasta – se limita la doar un fel de
dirijare scriind scurt: tovarăşul…… şi se semna, după cum îmi spunea un fost contabil șef al I.I.L. Olteniţa cu
mulţi ani în urmă, pe majorita tea hârtiilor prezentate la semnat, unde scria ”DIRECTOR” se semna de multe
ori fără a le citi. Cât a funcţionat ca director s-a lăsat dus de valurile împrejurărilor – rar dacă avea câte o ieşire
mai dură – în rest s-a menţinut în virtutea inerţiei.
Mulţi dintre noi – printre care mă pot număra şi eu – nu am realizat la vremea respectivă că şi acest fel de
a fi a reprezentat în fapt o filosofie a existenţei acestui tip de oameni. Acest mod de viaţă, la cei mai mulţi, lea
prins bine, în sensul că nu şi-au bătut capul, nu s-au uzat, nu s-au consumat, n-au pus nimic la suflet, s-au
ghidat după proverbul: “Câinii latră ursul trece”, motiv pentru care nici nu prea au simţit când şi cum le-a
trecut timpul.
Concluzia incontestabilă este că au dus-o foarte bine, nu şi-au bătut capul, nu s-au trecut cu firea în comparaţie
cu majoritatea celorlalţi pentru care viața a reprezentat un zbu cium continuu şi permanent. În timpul
regimului comunist nici un director nu a dus-o greu din niciun punct de vedere. Aveau cel mai mare salariu din
întreprinderea pe care – aparent – o conduceau, și prin urmare i s-a stabilit şi o pensie corespunzătoare, deşi
mima că răspunde, în realitate, în mod concret, niciodată nu a răspuns de nimic, iar pe parcursul ocupării
funcției de director, din salariul său, niciodată nimeni nu i-a reținut nici un leu. A fost o pe rioadă când – afară
de leafa propriu-zisă – primea într-un anumit cuantum o sumă care se numea salariu personal

Comunicat de presă

 

„S.O.S. – COPIII ROMI” – O POARTĂ CĂTRE EDUCAŢIE!

 

 

„S.O.S. – Copiii Romi” dezvoltă noua viziune a organizației Partida Romilor Pro Europa, Sucursala Județeană Călăraşi, privind educația, activități şi măsuri în sprijinul elevilor de etnie romă din județul Călăraşi. Astfel, sâmbătă, 9 iunie 2018 a avut loc un seminar educativ privind consilierea și îndrumarea școlară a elevilor de etnie romă în vederea obținerii recomandării de apartenență, pentru ocuparea locurilor rezervate în învățământul liceal și universitar, dar şi prezentarea modalităţilor prin care copiii de etnie romă pot fi înscrişi în sistemul de învăţămînt preşcolar, primar sau gimnazial.

Presedintele Partida Romilor „Pro Europa“, sucursala județeană Călăraşi, Daniel Stancu, împreună cu un grup de cadre didactice, mediatori şcolari şi lideri din comunităţile de romi din judeţul Călăraşi, au prezentat importanţa educaţiei şi cazuri concrete în care elevi care au beneficiat de aceste recomandări au devenit exemple de urmat, devenind studenţi sau absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior.

De asemenea, au fost distribuite pliante şi flyere ce conţin toate informaţiile necesare înscrierii în sistemul de învăţământ, avându-se în vedere necesitatea luării tuturor măsurilor pentru reducerea abandonului şcolar.

„Am încheiat un protocol cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi, scopul principal fiind acela al creşterii participării şcolare a copiilor şi elevilor de etnie romă, consilierea şi orientarea şcolară. Acest protocol este reînnoit în fiecare an şi constatăm că rezultatele pot fi cuantificate atât prin reducerea absenteismului şcolar, dar şi prin numărul persoanelor de etnie romă care frecventează cursurile liceale şi instituţiilor de învăţământ superior“ a declarat Daniel Stancu, preşedintele Partida Romilor „Pro Europa“, sucursala județeană Călăraşi.

 

Poliţiştii din Călărași, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliției Române, au efectuat 8 percheziţii în judeţele Ialomița, Constanța, Ilfov, Giurgiu şi Iași,  într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. 3 persoane au fost reținute de polițiști.

 

La data de 14 iunie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au efectuat 8 percheziţii domiciliare, în judeţele Ialomița, Constanța, Ilfov, Giurgiu şi Iași.

 

Activitățile s-au desfășurat în cadrul unui dosar penal, aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Călărași, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.

 

Au fost puse în aplicare 5 mandate de aducere, iar în urma administrării probatoriului, 3 persoane, cu vârste cuprinse între 26 și 46 de ani, au fost reținute pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraților, în cursul zilei de astăzi, cu propunere de arestare preventivă.

 

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea întregii activități infracționale.

 

La acţiune au participat și polițiști din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene din Ialomița şi Iași.

Joi, 14 iunie 2018, a avut  ședința Biroului Politic Județean și Comitetului Director Județean ce s-a desfășurat la sediul Organizației Municipale Oltenița.
Au avut loc discutii despre situația politică la zi, despre efectele schimbării Codului Administrativ și viitoarele acțiuni stabilite în agenda liberalilor călărășeni.
Presedintele PNL CALARASI-DAN DRAGULIN- a declarat ca doreste să transmita primarilor liberali din întreg județul și tuturor membrilor PNL că va milita întotdeauna pentru drepturile și interesele lor, iar garanția morală pe care le-o ofera va fi intotdeauna ,gir in activitatea sa ca președinte.

COMUNICAT

 

 

La data de 13 iunie a.c., în jurul orei 14.00, polițiștii Postului de Poliție Dragoș Vodă – Inspectoratul de Poliție Județean Călărași au fost sesizați cu privire la faptul că, o învățătoare din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Dragoș Vodă a fost victima unei agresiuni.

 

Din verificările efectuate, a rezultat faptul că profesoara ar fi fost agresată fizic de o femeie, de 30 de ani, fiind lovită cu palmele în zona feței.

 

În cauză a fost întocmit un dosar penal, sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, persoana în cauză fiind cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe.

PRIMARIA COMUNEI MITRENI VĀ INVITĀ LA SPECTACOLUL ORGANIZAT DE ZIUA COMUNEI

                 SAMBATA,16 IUNIE, BAZA SPORTIVA DIN CADRUL LOCALITATII

8:30 deschiderea programului – demonstratie oina

8:40 Meci de fotbal

9:15  Program artistic Scolile din localitate

13:00 slujba religioasa

13:30  Inmanarea diplomelor cel mai bun gospodar

14:00 program  artistic echipele de dansuri

16:00 Program artistic Dumitru Dragon

17:00 program ansamblul artistic baraganul din calarasi

18:00 program artistic ana duluman

19:00 program artistic elena baltos

22:30 foc de artificii

 

În această dimineață, poliţiştii din Călărași, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliției Române, efectuează 8 percheziţii în judeţele Ialomița, Constanța, Ilfov, Giurgiu şi Iași,  într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. 5 mandate de aducere vor fi puse în executare.

 

La data de 14 iunie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, efectuează 8 percheziţii domiciliare, în judeţele Ialomița, Constanța, Ilfov, Giurgiu şi Iași.

 

Activitățile se desfășoară în cadrul unui dosar penal, aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Călărași, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.

 

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2014 – 2016, reprezentanţii unor societăţi comerciale, cu sediul pe raza județului Călărași, ar fi înregistrat fictiv achiziţii de bunuri, în valoare de aproximativ 4.000.000 de lei, de la societăţi comerciale cu comportament de tip “fantomă”, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

 

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de aproximativ 550.000 de lei, iar suma supusă procesului de spălare a banilor este estimată la 3.000.000 de lei.

 

Polițiștii vor pune în aplicare 5 mandate de aducere, persoanele depistate urmând să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, pentru audieri și dispunerea măsurilor legale.

 

La acţiune participă și polițiști din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene din Ialomița şi Iași.

 

Polițiștii specializați în combaterea criminalității informatice au fost sesizați despre desfășurarea unei campanii prin care se încercă fraudarea victimelor, prin sisteme informatice, în numele Poliției Române. Dacă primiți un astfel de mesaj, este important să știți că este o fraudă și să nu dați curs cererii! Sesizați poliția dacă aveți calculatorul criptat sau dacă ați plătit.

 

Poliția Română vă recomandă să nu plătiți suma cerută pentru decriptarea fișierelor, în cazul în care calculatorul este virusat, întrucât de cele mai multe ori nu veți recapătă fișierele.

 

Anunțați de îndată Poliția în cazul în care sunteți victime ale unor astfel de atacuri.

 

Vă recomandăm să faceți back-up-uri regulate ale datelor stocate pe sistemul informatic, să mențineți sistemul updatat și să instalați un program de tip antivirus.

 

De asemenea, nu deschideți niciodată un atașament primit de la o persoană necunoscută sau un link neobișnuit primit pe rețelele de socializare.

 

Proiectul No More Ransom a fost lansat în iulie 2016, de poliția națională olandeză și Europol, instituția de combatere a criminalității la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a crește nivelul de colaborare dintre sectoarele public și privat în lupta contra ransomware.

 

Pe www.nomoreransom.org, utilizatorii pot afla informații suplimentare despre ransomware și modul în care se pot feri de această amenințare.

BULETIN DE PRESĂ

 

 

Un bărbat a fost depistat la volanul unui autoturism, acesta avea dreptul de a conduce suspendat, polițiștii i-au întocmit dosar penal.

În ziua de 11 iunie a.c., polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Călărași au prins în localitate, un bărbat, de 62 de ani, din comuna Ulmu, județul Călărași, în timp ce conducea un autovehicul, deși avea acest drept suspendat.

Pe numele bărbatului, polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără a poseda permis.

                                                    

***

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se poate pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Un şofer a plonjat cu maşina într-una dintre fântânile arteziene de la Piaţa Unirii din Bucureşti, conducătorul auto nefiind identificat până la această oră, potrivit Brigăzii Rutiere a Capitalei.

Cel mai probabil şoferul a pierdut controlul volanului şi a intrat cu autoturismul direct în fântâna arteziană, potrivit reprezentanţilor Brigăzii Rutiere a Capitalei.

Conducătorul auto nu a fost încă identificat.

Cazul a fost preluat de Biroul Accidente Uşoare.SURSA-http://www.expresspress.ro/un-sofer-a-plonjat-cu-masina-intr-una-dintre-fantanile-arteziene-din-piata-unirii-din-capitala/

(Succintă notă biografică)
S-a născut în Olteniţa la 29 iulie 1889.
– 1900: bursier la liceul “Matei Basarab” din Bucureşti
– 1902: bursier la Liceul “Sfântul Sava” din Bucureşti
– 1908: se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti
– 1910-1911: pedagog la Liceul “Sfântul Sava” din Bucureşti
– 1912: extern (prin concurs) la Spitalul Colţea din Bucureşti
– 1913: extern prin concurs şi intern al Spitalelor Civile
– 1914: extern Spitalul Colţea şi Filantropia din Bucureşti
– 1914: din toamnă, intern la Spitalul din Sinaia
– 28 iunie 1916: obţine diploma de doctor în medicină
– august 1916: mobilizat ca medic locotenent până în 1917
– 1917: medic al Regimentului 11 Roşiori pe Siret
– 1917: avansat la gradul de căpitan la regimentul 11 Roşiori pe Prut
– 1918: cu regimentul 11 Roşiori în Basarabia, până în noiem brie când se întoarce în Olteniţa
– 1919: februarie, pleacă în Franţa, la Paris, pentru specializare la Spitalul St. Louis pentru studii de
histologie, unde va sta până în anul 1920
– 1920: este decorat cu “Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 cu baretele Oituz şi Mărăşeşti
– 7 noiembrie 1920: se căsătoreşte cu Violette Bujard din Cully Elveţia. Căsătoria este oficiată de fratele
său Dumitru Gh. Deculescu, primar din noiembrie 1920, până cel puţin în 12
martie 1921,când apare în această funcţie pe actul de deces al lui Nicolae Gh. Deculescu.
– iunie 1921: medic la dispensarul din Olteniţa
– ianuarie 1922: medic al Corporaţiei Olteniţa
– 1924: medic şi la Casa Asigurărilor din Olteniţa
– 1927: se înscrie în Partidul Naţional Ţărănesc
– 1 mai 1927: se naşte fiica sa Annie-Maria-Alice
– 1928: Prefect de Ilfov până în decembrie1930, când s-a schimbat denumirea funcţiei, din prefect în
Preşedinte al delegaţiei judeţene Ilfov
În timpul mandatului său se înregistrează următoarele realizări:
– pavarea drumului Bucureşti-Oltenița
– repararea podului din fier care traversează râul Argeş spre comuna Chirnogi
– construirea de clădiri cu scop de dispensar medical în comunele: Gălbinaşi, Greaca, Mânăstirea ş.a.
– înfiinţarea căminului Colegiului Studenţilor Ilfoveni pe bulevardul Carol nr. 59 care avea să funcţioneze
până în anul 1939.
– contribuţie hotărâtoare la ridicarea cinematografului comunal din grădina publică Olteniţa
– înfiinţarea şcolii de menaj de fete Olteniţa
– 1929: doctorul Constantin Deculescu se mută la Bucureşti cu familia până în 1934
– este răsplătit cu diferite decoraţii şi este ales pre şedintele mai multor instituţii
– 1930-1931: este ales senator de Ilfov
– 1931 – mai 1932, senator sub Guvernul Nicolae Iorga
– iunie 1932: este numit secretar general la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, unde va
funcţiona pâ nă în luna noiembrie 1933. Din cauza “curbelor de sacrificiu” în guvernarea ţărănistă pe
atunci nu a existat un minister independent, funcţia fiind îndeplinită de doctorul Deculescu fără titlu.
Principalele realizări din acest mandat:
– transformarea dispensarului policlinic central din Bu cureşti în Spitalul pentru Invalizi, Orfani şi Văduve
de Război (I.O.V.R.)
– inclusiv clădirea care va deveni Spitalul Cantacuzino
– înfiinţarea unui însemnat număr de circumscripţii sani tare rurale în toată ţara
165
– înfiinţarea unui serviciu de Chirurgie craniană la Spitalul Central de Boli Nervoase din Bucureşti pentru
doctorul Bagdasar
– înfiinţarea Spitalului de Urgenţă (Monitorul Oficial din 31 octombrie 1933), inaugurat la începutul anului
următor de guvernul liberal
– deasemeni o sumă de activităţi pe plan internaţional: Conferinţa internaţională de istorie a medicinei,
Bucu reşti, iunie – septembrie 1932; Conferinţa medicală interbelică la Belgrad; Congresul reumatismului.
Sunt multe realizări pentru un moment de criză şi un răstimp atât de scurt.
– va funcţiona şi ca şef de secţie la Institutul de Igi enă din Bucureşti până în 1938
– 1934: se reîntoarce în Olteniţa, unde se va ocupa de coope raţie, cum a fost cazul cu Cooperativa “Lunca
Dunării” înfiinţată în 1925, odată cu Banca “Gura Argeşului”
– 1934: are loc decesul tatălui său Gheorghe Deculescu
– 1939: este mobilizat ca medic căpitan în Moldova
– februarie 1940: mobilizat pe loc în Olteniţa
– iulie – decembrie1941: este mobilizat pe loc ca medic căpitan la Spitalul din Olteniţa (funcţionând în
clădirea Școlii de menaj de fete)
– 1941-1945: este ales preşedinte al Băncii Federale Ilfov din Bucu reşti pentru toate cooperativele din
judeţ
– 1950: după evacuarea de locuinţe succesive fără atribuire de spaţiu, este arestat, la Canal Dunăre-Marea
Neagră pâ nă în decembrie 1951
– ianuarie-octombrie 1952: funcţionează ca medic venerolog la Spitalul de adulţi din Slatina
– octombrie 1952: este rearestat şi trimis la Bicaz până în mai 1954
– 1954: este numit medic la circumscripţia sanitară Chirnogi
– 1956: pentru activitatea desfăşurată este evidenţiat de Secţia Sănătăţii a raionului Olteniţa
– 1957: este evidenţiat de Societatea Crucii Roșii a regiunii Bucureşti
– 1958: Se mută în comuna Curcani şi va sta la locuitorul Gică Preda, cunoscut de profesorul Nicolae
Mavrodin, unde va funcţiona un an şi va locui până în 1968
– Se ocupă intens de arheologie, iar rezultatele cer cetărilor fac obiectul mai multor comunicări care aveau
să apară în publicaţia de specialitate (S.C.I.V.) Studii şi Cercetări de Istorie veche, publicaţie a Academiei
R.S.R., precum şi în revista de numismatică
– 1959: pensia atribuită de minister i se suspendă pe termen nelimitat de către autorităţile locale. Drept
urmare obţine recomandări din partea prof.C.I. Parhon, dr. Florica Bagdasar şi dr. Derevici, foşti
comunişti în ilegalitate, care atestă că au fost sprijiniți de dr. C. Deculescu în perioada cât a fost la
minister şi aduşi cu funcţii la Bucureşti pentru valoarea lor profesională, în pofida orientării politice.
Pe baza referinţelor obţinute, pensia i se restituie şi va fi liniştit până la sfârşitul vie ţii.
– 1968: i se aprobă mutarea la Bucureşti (dar în tot acest timp, trebuia să se prezinte periodic la miliţia
lo cală, fără să i se fi trecut D.O. – Domiciliu Obli gatoriu- pe buletin) şi se instalează într-o garso nieră
situată în strada Maior Coravu
– 1973: i se publică o comunicare “Cu privire la înfiinţa rea Spitalului de Urgenţă” în lucrarea “Momente
din Istoria Medicinii”, apărută sub redacţa doctorului Gh. Brătescula Editura Medicală Bucureşti
– 1977: lLa vârsta de 88 de ani, împreună cu soţia sa, după 40 de ani, face o memorabilă călătorie în Elveţia
la rudele şi prietenii pe care nu-i mai văzuse de patru decenii de la precedenta călătorie. Mulţi dintre
aceea, între timp, decedaseră, iar alţii de veniseră bătrâni ca şi ei. Totuşi revederea acelor locuri şi peisaje
de vis vor constitui un balsam sufletesc tonifiant şi în acelaşi timp, un fel de adio, pentru că în locurile
natale ale soţiei sale nu va mai merge niciodată
– 1988: viaţa, bătrâneţea, îşi continua drumul spre amurg cu inconvenientele şi necazurile ei, mai cu seamă
că, între timp, soţia sa încetase din viaţă. La 11 iulie, deci cu un an înainte de a împlini un secol de viaţă,
inima acestui mare om înceta să bată.
Dr. Constantin Deculescu a murit la 99 de ani şi nu a mai avut fericirea să vadă prăbuşirea regimu lui comunist,
pe de urma căruia suferise, nemeri tat, atât de mult, sfârşit pe care, de altfel, îl pre văzuse.
Cine vrea să afle şi să cunoască mai mult această ma re familie a doctorului Constantin Deculescu, singura
casă din Olteniţa în care se vorbea limba franceză, îl sfătuiesc să citească cartea scrisă de fiica sa: “Timpul ce
ni s-a dat” care, în acelaşi timp constituie şi o veritabilă frescă a acelor vremuri.

Fragmente din MONOGRAFIA ORASULUI OLTENITA de dl PAUL AMU !
Mă numesc Jeles Ion şi m-am născut la 8 decembrie 1946 în oraşul Galaţi, unde am urmat cursurile şcolii
primare şi liceul.
Construcţia de nave m-a fascinat dintotdeauna, parcurgând toate etapele, începând cu Casa Pionierilor din
Galaţi de navomodele, Institutul Politehnic Galaţi – Facultatea Nave şi Instalaţii de Bord, absolvită în 1971,
repartizat la Şantierul Naval Olteniţa unde am crescut de la inginer stagiar la şef de atelier, şef de secţie şi
director de fabrică.
Această fascinaţie a construcţiei de nave izvorăşte din specificul ei. Construcţia unei case are ca pornire
şi sprijin teme lia, pământul fix pe care se construieşte. La o navă trebuie să realizezi rezistenţă, spaţiu, propulsie,
dar fără a avea un punct fix de spijin, totul este un ansamblu închis, de sine stătător care este expus la nişte
forţe exterioare (valuri, vânt) cărora trebuie să le facă față şi să ajungă la destinaţie.
De aici a venit şi dorinţa mea ca după 15 ani de construc ţii navale în cadrul S.N.O., să încerc să proiectez
şi să construiesc eu însumi o ambarcaţiune cu care să navighez pe mare. Construcția anbarcațiunii DECEBAL
a început în curte la Moara Dunărea, unde s-a realizat o parte din corpul navei.
Acest lucru l-am realizat găsind înţelegere la domnul pro fesor Sima Rodin, directorul Casei Pionierilor
din Olteniţa în acea perioadă, un om care iubea iniţiativele, chiar dacă ele, la prima vedere, pentru acea perioadă,
păreau puţin exagerate.
Date tehnice
– lungimea navei: 13,5 m
– lăţimea navei: 3,5 m
– înălţimea navei fără derivor: 3,5 m
– greutatea navei (inclusiv derivor): 13 tone
– tipul motorului: un singur motor Diesel de tractor de 45 CP (Leu)
– capacitatea motorului: 45 CP
– armarea cu velatură şi tipul de velă folosit: velă de drum, velă de furtună, velă de foc
– înălţimea catargului: 11 m
– compartimentul (prova), pick-ul prova, despărţit prin peretele etanş de următorul compartiment,
dormitorul pentru două persoane
– următorul compartiment în babord era grupul sanitar, iar în tribord un dulap pentru inventar
– urmează careul, unde erau amenajate spaţii de dormit pentru trei persoane (două în babord şi una în tribord),
bucătăria şi masa de navigaţie
– urmează compartimentul maşinii, unde erau amplasate rezervoare le de motorină , capacitate circa 2 tone
– rezervoarele de apă dulce circa 1,5 tone
– motorul
– răcitorul (schimbătorul de căldură)
– compartimentul maşinii era delimitat atât în provă cât şi în pupa lui de pereţi etanşi
– lângă compartimentul motor, spre pupă, era amenajată o cabină de dormit pentru o persoană
– apoi urmează pick-ul pupa, deasemeni compartiment etanş
– rezerva de flotabilitate era asigurată de pereţi etanşi care asigurau flotabilitatea navei, chiar în cazul unui
compartiment inundat
– deasemeni, nava a fost asigurată în inventarul ei cu materiale pentru intervenţie în cazul apariţiei unei
găuri în bordaj
– în ceea ce priveşte stabilitatea navei, a fost calculat lestul din derivor astfel încât, înclinând nava până
când vârful catargu lui atinge apa, chiar cu o greutate de 100 kilograme agăţată de vârful catargului, nava
va reveni la poziţia iniţială de plutire
Această condiţie este o cerinţă a Registrului Naval pentru a acorda rază de navigaţie fără limită
Echipajul: Radu Theodoru skipper (comandant), Puiu Olteanu secund, inginer Jeles Ion armator, Nelu
Gheorghiu navigator, Sorin Trelea medic, Laszlo Aradits, operator TVR.
137
Am construit această ambarcaţiune cu dragoste şi încredere că ea poate naviga pe mare, dar niciodată nu
speram că voi re aliza acest lucru, având în vedere condiţiile politice din acea perioadă.
A fost mai mult o ambiţie profesională să pot realiza acest lucru, chiar dacă în Olteniţa nu exista tradiţie
la cons trucţia de ambarcaţiuni cu vele.
Crucială a fost întâlnirea cu scriitorul Radu Theodoru ce a avut loc în momentul în care nava era gata, în
proporţie de 80% şi o pregăteam de lansare la apă.
Văzând ambarcaţiunea, Radu Theodoru îmi spune că putem realiza cu ea o expediţie în jurul lumii. Deşi
nu eram încrezător în realizarea acestui vis, ne-am repartizat totuşi sarcinile, eu să continuu să finalizeze construcţia
navei, iar el să obţină apro bările necesare şi să formeze echipajul.
A fost o muncă grea, dar am putut să o duc la bun sfârşit datorită obţinerii unei hârtii cu aprobarea expediţiei
dată de conducerea de partid, hârtie care mi-a asigurat concursul tuturor factorilor de decizie de pe plan
local.
Radu Theodoru a forţat puţin nota, deoarece a anunţat ziua plecării cu circa trei luni înainte, şi, deşi eram
complet gata, datorită orgoliului său de fost militar, nu a vrut să de caleze plecarea cu două săptămâni. Meritul
lui era acela că a or ganizat festivitatea de plecare cu mare fast: televiziunea cu oaspeţi importanţi, amirali, generali,
oameni politici, etc.
Aşa după cum se vede din fotografiile făcute la plecare, expediţia a reprezentat un eveniment deosebit
care a constituit o mândrie pentru toţi cei care au contribuit la realizarea aces tui proiect, dar şi pentru olteniţeni.
Singura scăpare a celor care au venit să ne verifice ce facem, cine suntem, de ce plecăm, etc. a fost aceea
că nu ne-a întrebat nimeni dacă avem fondurile necesare unei asemenea expe diţii.
Am primit circa o tonă de conserve pe post de provizii, dar nici o subvenţie sub formă de bani care să ne
asigure procu rarea hranei proaspete şi plata taxelor în porturile de acostare, deşi expediţia era planificată să
dureze circa un an de zile.
S-a dat totuşi o radiogramă către navele româneşti care, eventual, în traseul lor vor întâlni velierul nostru,
să ne asigure tot ceea ce este necesar lucru care s-a şi întâmplat în Marea Marmara cu o navă românească care
ne-a ajutat cu alimente și motorină pentru motorul auxiliar.
Într-un cuvânt, festivitatea de plecare a fost deosebită, deşi am avut unele necazuri din cauza vântului
foarte puternic ce bătea în acea zi în port.
După o săptămână în care am finalizat programul de probe şi ultimele remedieri, am pornit în marea aventură.
Am plecat din Olteniţa şi după o escală mică laCălăraşi, am pornit spre Constanţa pe Canalul DunăreMarea
Neagră. Am navigat cu motorul, întrucât era mai dificil de navigat cu vele pe Dunăre.
La Constanţa am ancorat în portul Tomis unde am făcut ultimele provizii (inclusiv cu două tone de apă
potabilă necesară pentru tra versarea oceanului, lucru care s-a dovedit total inutil şi ne-a creat probleme cu
viteza de înaintare a velierului, aceasta fiind una din gafele făcute de Radu Theodoru, căpitanul în faţa căruia
noi nu aveam voie să comentăm) şi controlul vamal.
Aici a fost iarăşi un episod la care nu am dat prea mare importanţă, dar care s-a dovedit a fi a doua mare
gafă a căpitanului şi anume compensarea compasului. Nereuşind să compensăm cu magneţi deviaţiile compasului
montat la bordul velierului, am acceptat un soi de grafic de compensare făcut de nişte cunoscuţi ai căpitanului,
dar care s-a dovedit a fi un fiasco. Astfel, la plecarea din Constanţa, am hotârât să facem traversadă şi
nu navigaţie de coastă, aşa încât am pus cap compas pe Bosfor şi am plecat la drum. Deviaţia compasului
ne-a scos la circa 80 km de Bosfor ceea ce ne-a dat de gândit ce deviaţie am putea avea la un drum de 5000 de
kilometri (traversarea oceanului), ne-a luat cu fiori.
De altfel, în timpul traversării Mării Negre am constatat că nu sunt îndeplinite toate condiţiile necesare
pentru realizarea expediţiei (nu aveam toate dotările necesare, compas, pilot automat, radar, bani necesari
pentru taxă şi hrană proaspătă etc.), dar am hotărât să continuăm expediţia atât cât este posibil.
Am trecut prin Bosfor şi am oprit la Buincada pentru a face formele vamale de intrare în Turcia. Ne-am
continuat drumul fără oprire în Istanbul, convenind că vom face acest lucru la întoarcere.
Am trecut prin strâmtoarea Dardanele după traversarea Mării Marmara, fără incidente şi am intrat în Marea
Egee. Aici am încercat să facem câteva escale în insule, dar nu am reuşit prea multe din cauza suspiciunii
trezite de faptul că un velier românesc a ajuns în acele ape fără nicio pregătire consulară sau de alt fel. Autoritățile
navale portuare din Pireu ne-au interzis continuarea expediției din lipsa dorătilor noastre care ne-ar
fi expus unor riscuri dintre cele mai catastrofale.
Acolo unde acostam seara în portul din insule, alături de alte veliere, am stârnit curiozitate, toţi crezând
138
că reedităm o expediţie din istorie, nimeni nu putea concepe că am plecat la drum fără radar, fără pilot automat.
Doza noastră de nebunie a fost stopată la capul Sunion, aproape de intrarea în portul Pireu. Aici ne-a prins
prima furtună din această expediţie şi a hotărât căpitanul Radu Theodoru că e un motiv bun să ne întoarcem
după circa trei săptămâni de navigaţie pe Marea Neagră, Marea Marmara şi Marea Egee.
Navigaţia cu vele este o expediţie care nu se poate des crie în cuvinte şi care îţi dă o satisfacţie deosebită
atunci când reuşeşti să treci de obstacolele inerente şi de peripeţiile apărute în timpul navigaţiei de zi şi de
noapte. (Satisfacţia mea era dublă văzând că ambarcaţiunea proiectată şi construită de mine se comportă admirabil).
Cu excepţia primei zile de navigaţie când am avut rău de mare, nu am avut nicioproblemă de sănă-
tate, deşi noi luasem şi un profesor de biologie în echipaj care avea rolul de doctor, dar şi de bucătar. Spre
fericirea noastră, nu am avut nevoie de serviciile lui, el fiind însă de ajutor unui pescar turc din insule care se
văita de măsea. “Doctorul” nostru l-a consultat şi a constatat că măseaua abia se mai ținea în gingie. I-a dat
două pahare de palincă de-a noastră după care, cu cleştele din dotare, i-a scos dintele turcului. După ce i-a
trecut durerea, turcul, recunoscător, ne-a dat peşte proaspăt, reuşind astfel să mai schimbăm meniul care până
atunci fusese compus, invariabil, din conserve, pâine de război şi biscuiţi.
Întoarcerea de la Capul Sunion, aşa cum convenisem, am transformat-o într-o călătorie de plăcere, fără
program prestabilit. Am vizitat câteva insule greceşti şi turceşti, am încercat să ajungem la Izmir, dar nu am
reuşit (busola ne-a trimis în cu totul altă parte), după care ne-am oprit la Istanbul, dar am staţionat în portul
de peşte şi nu în portul de iahturi, unde staţionarea costa doi dolari pe oră. Am stat aici circa patru zile, timp în
care am vizitat pe îndelete Istanbulul, una din marile realizări ale acestei expediţii. Am pornit apoi spre
Constanţa. La Capul Caliacra am trăit o mare cum pănă, întrucât am înfruntat o furtună de gradul 10, foarte
puternică şi de durată (circa 3 zile), timp în care ne-a aruncat în mijlocul Mării Negre. Furtuna a venit fără
veste (probabil şi experienţa noas tră precară şi-a spus cuvântul) şi ne-a prins cu vela mare pe catarg. După ce
ne-a deteriorat-o consistent, am reuşit să o coborâm şi să ridicăm vela de furtună cu care am navigat trei zile,
cât a ţinut furtuna.
Nu a fost ultima încercare prin care am trecut. În a treia noapte, când furtuna se potolise şi noi am reuşit
să ne întoarcem spre coastă pentru a ne relua drumul spre Constanţa, am fost acostați de o şalupă de grăniceri
bulgari care ne-a somat să îi urmăm în portul Varna. Am refuzat şi le-am arătat că noi mergem spre Constanţa
şi nu fugim în Turcia.
O rafală de mitralieră trasă de pe şalupă ne-a făcut să înţelegem că nu e de glumit, aşa că am coborât velele
şi am aşteptat dimineaţa, sperând că pe lumină ne vom înţelege. Dar marea fiind agitată, era o hulă foarte puternică,
aşa că bulgarii n-au putut veni lângă noi. Când s-a luminat, ne-am apropiat unii de alţii şi cu aju torul
unor căngi le-am trimis într-o sacoşă paşapoartele şi actele ambarcaţiunii. După circa două ore de verificări
ne-au dat actele înapoi şi ne-a urat drum bun.
Am ajuns la Constanţa după circa două luni de navigaţie, o expediţie unică. Acest lucru poate fi înţeles de
cei care au tră it acele timpuri, când era o mare realizare că puteam merge în Bul garia cu micul trafic. Echipajul,
noi, muritorii de rând, atunci nici nu concepeam că putem aspira la o asemenea expediţie.
O fază interesantă s-a petrecut atunci când am primit telefon de la Radu Theodoru să mă prezint la Călăraşi
pentru ridicarea pa şapoartelor. M-am dus a doua zi, dar nu se vorbise nimic despre acest lucru. Când am intrat
la serviciul “paşapoarte” şi am cerut paşaportul, șeful serviciului paşapoarte (care se numea Calciu) m-a întrebat
pentru ce îmi trebuie. Am spus că plecăm într-o expediţie în jurul lumii. Fiind convins că nu sunt prea
sănătos, mi-a promis că se rezolvă, că nu este nici o problemă şi că să mai trec pe la el să primesc paşaportul.
Dar după ce s-a obţinut aprobarea de la conducerea de partid, am primit paşaportul într-o oră.
Pentru a înţelege mai bine acele timpuri, vă voi poves ti întâmplarea din anul următor, când am încercat să
fac o expediţie pe Dunăre cu pionerii de la Casa Pionierilor, având o datorie de onoare pentru ajutorul primit
la construcţia ambarcaţiunii.
Bine înţeles că am luat în această expediţie soţia şi cei doi copii ai mei, împreună cu 15 pionieri şi profesorul
de geo grafie. Am făcut o greşeală să ne oprim la Giurgiu. Aici, probabil nişte organe mai vigilente, constatând
că eram cu întreaga familie la bord şi în traseu era inclusă şi zona “Cazane”, Moldova Nouă, deci zone
învecinate cu fosta Jugoslavie, am hotărât că e mai prudent să ne întoarcem din drum şi nu am cedat la toate
intervenţiile făcute de organele locale de partid, de data asta. Spre marea dezamăgire a copiilor care au simţit
o mare frustrare, pe care nu o înţelegeau, am fost nevoiţi să ne întoarcem la Olteniţa.
139
INFORMARE
privind stadiul lucrărilor la ambarcaţiunea DECEBAL la data de 14 ianuarie.                                               INFORMARE
privind stadiul lucrărilor la ambarcaţiunea DECEBAL la data de 14 ianuarie 1987
“DECE8AL” este o ambarcaţiune mixtă, cu vele şi motor, având următoarele dimesniuni principale:
– lungimea maximă = 11,8 m
– lăţimea = 3,9 m
– pescaj = 2,15 m
– deplasament = 12,5 m
Ambarcaţiunea este echipată cu un motor de 45 CP. Această am barcaţiune a fost construită la comanda scriitorului
Radu Theodoru în vederea realizării unui marș circumterestru. Punctul de pleca re al expediţiei în jurul
lumii va fi Portul Olteniţa, traseul probabil fiind următorul: Malta, Gibraltar, Insulele Canare, Pana ma,
Tahiti, Noua Zeelandă, Oceanul Indian, Marea Roşie, Canalul Suez, Marea Marmara, Constanţa, Olteniţa.
Expediţia în jurul lumii este preconizată să aibă loc la în ceputul lunii mai 1987 şi va face parte din manifestările
ce vor avea loc în cursul acestui an în vederea aniversărilor legate de regele dac “DECEBAL”.
La această dată, stadiul lucrărilor este următorul:
– s-au terminat complet lucrările la corp şi instalaţii;
– sunt executate aproximativ 60% din lucrările de amenajări interioare;
– se lucrează la armarea navei, confecţionarea velelor şi a greementului;
– ambarcaţiunea se află ridicată pe cheu în vederea mon tării chilei fixe la Şantierul Naval Olteniţa;
– echipajul navei propus să realizeze această expediţie se compune din următorii:
1. Radu Teodoru – scriitor, Bucureşti, comandantul navei;
2. Puiu Olteanu – maistru electrician, Oradea, secund;
3. Ion Jeles – inginer naval, Olteniţa, inginer bord şi vitalist;
4. Sorin Trelea – profesor biologie, Răduţi, medicul navei;
5. Ion Gheorghiu – inginer, pilot de aviaţie, Suceava, navigator;
6. Ovidiu Both – avocat, Oradea, bucătar;
7. Jean Deacu – funcţionar, Olteniţa, rezervă pentru echipaj.
Execuţia ambarcaţiunii a fost realizată prin contribuţia financiară a membrilor echipajului si cu concursul
deosebit al Uniunii Scriitorilor din România, Şantierul Naval Oltenița, Comitetul orăşenesc de partid Olteniţa,
Inspectoratul Navigaţiei din România şi Comitetul Judeţean de partid Călăraşi.
În vederea finalizării lucrărilor mai sunt de rezolvat următoarele probleme:
– executarea reviziei generale și testarea motorului pe standul de probe la S.M.A. Dragalina – judeţul Călăraşi
Termen: 15 februarie 1987
Răspund: Cojoacă Victor, secretar al Comitetului judeţean de partid Călăraşi
– terminarea lucrărilor de amenajări interioare
Termen: 1 aprilie 1987
Răspund: Surianu Dumitru, prim secretar al Comi tetului orăşenesc de partid Olteniţa, Bozeanu George,
director S.N.O.
– terminarea armării navei si a greementului
Termen: 1 martie 1987
Răspund: Suruianu Dumitru, prim secretar al comi tetului orăşenesccde partid Olteniţa, Bozeanu George
director S.N.O.
– sprijin pentru obţinerea paşapoartelor şi a vizelor necesare
Termen: 25 aprilie 1987
Răspund: Bohâlţea Romus, inspector şef Inspectoratul judeţean de Miliţie Călăraşi,
Ciumberică Aurel, comandantul Miliţiei ora şului Olteniţa
– popularizarea expediţiei în presa judeţeană
Răspund: Rodica Simionescu, redactor şef la ziarul “Vremuri Noi”
Ne propunem ca nava complet pregătită pentru marş să fie gata la data de 1 aprilie 1987.
Olteniţa, Întocmit,
14 ianuarie 1987 (ss) ing. Jeles Ioan                                                                                                                                 Inginerul Ion Jeles mi-a spus că există la televiziune filmul realizat și intitulat ”CIRCUMTERRA”, realizare
care îi aparține operatorului TVR Laszlo Aradits, dar care nu a fost transmis pe post, întrucât nu a fost
montat, nefiind finalizată expediția.
Această expediție însă a apărut în publicația ”Flacăra” prezentată în mai multe episoade, începând cu plecarea
din portul Oltenița, navigarea pe Marea Neagră, traversarea Bosforului și a Dardanelelor, navigarea în
Marea Egee până la Capul Sinion de la intrarea în portul Pireu. Legătura se făcea prin transmiterile radio de
pe nava ”Decebal I”.
Expediția a durat 45 de zile și nu și-a atins ținta pentru faptul că echipajul a plecat în expediție și nu a avut
decât 150 de dolari SUA.
Inginerul Ion Jeles mi-a spus că a avut din partea tuturor organelor și oamenilor un sprijin substanțial în
realizarea ambarcațiunii ”Decebal I”, menționând pe Ioan Foriș fostul prim secretar al Comitetului Județean
de Partid Călărași, a lui Șurianu Dumitru Nicolae prim secretar al Comitetului Orășenesc de Partid Oltenița,
de la directorul șantierului Cristea Ion și din partea tuturor muncitorilor din șantier de unde a primit materiale
gratis și prestări de servicii (suduri, vopsitorii etc.).
De asemeni scriitorul Radu Theodoru avea foarte multe cunoștințe, era prieten cu generalul de securitate
Pleșiță, care l-a sprijinit în obținerea pașapoartelor și multe altele.
Datorită celor mai sus menționate, întrebându-l pe inginerul Jeles Ion cam cât a costat această ambarcațiune,
acesta mi-a spus că nu este în măsură să-mi dea o cifră, deoarece majoritatea materialelor le-a primit
gratis, caz similar și cu manopera muncitorilor.
Am găsit oportun și necesar să readuc în atenție acest eveniment cu totul deosebit, deoarece ar fi fost păcat
să fie îngropat în uitare, deși unicitatea lui ar fi trebuit să fie cunoscută la nivel național.
Echipajul în întregul său și fiecare membru în parte merită din partea noastră toate felicitările, nu numai
pentru competența profesională, cât și pentru curajul de care a dat dovadă.
În ceea ce-l privește pe inginerul Ion Jeles, acesta a trăit o satisfacție imensă, pentru că, realizând această
ambarcațiune care a rezistat capriciilor imprevizibile ale mărilor și oceanelor, și-a confirmat singur cunoștințele
profesionale prin verificarea în practică. VA URMA !

Azi, organizatia ALDE CALARASI,FILIALA OLTENITA, a organizat o actiune ecologica in centrul municipiului iar la finalul acesteia deseurile colectate au fost predate operatorului zonal IRIDEX !O actiune civica pe care o dorim repetata de cat mai multe ori-dupa cum ne spuneau unii din cetatenii municipiului !FELICITARI ORGANIZATORILOR !

BULETIN DE PRESĂ

 

 

 

 

 

Un bărbat urmărit internațional de autoritățile judiciare din Italia pentru furt, a fost identificat de polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Călărași.

La data de 07 iunie a.c., polițiștii au depistat, în municipiul Călărași, un bărbat, de 33 de ani, din localitate, urmărit internațional.

Pe numele celui în cauză, autoritățile judiciare din Italia au emis un mandat european de arestare pentru comiterea infracțiunii de furt.

Pentru depistarea acestuia, polițiștii au beneficiat de date și informații suplimentare, obținute prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională al Inspectoratul General al Poliției Române.

Cel în cauză a fost reținut pentru 24 de ore, fiind încarcerat în arestul Direcției Generale a Poliției Municipiului București.

Campania de conștientizare și susținere a Pilonului II de pensii a continuat și în această săptămână în Oltenița.

Echipa de liberali de la Oltenița a fost instruită pentru a știi ce să le spună concetățenilor lor despre intenția guvernanților, fiindu-le distribuite materiale informative despre destinatia banilor din pilonul II.
Totodată, acțiunea de informare a fost completată de un moment narativ, dedicat Centenarului Marii Uniri, susținut de Liliana Niculiță, profesor de istorie în cadrul Liceului Tehnologic “Nicolae Bălcescu” din Oltenița.

PNL Călărași va continua să militeze pentru ca banii dumneavoastră din pensia privată să nu fie naționalizați de PSD!

Semnați petiția online [ https://bit.ly/2rPkkbY ] pentru a apăra Pilonul II de pensii de intențiile

10  autospeciale noi intră în dotarea Inspectoratului de Poliție Județen Călărași, contribuind astfel la îmbunătățirea modului în care polițiștii răspund la solicitările cetățenilor, precum și la creșterea gradului de siguranță pe care polițiștii o au la intervenții. 

Poliția Română a recepționat prima tranșă de mașini noi, achiziționate din suma cu care a fost suplimentat bugetul Ministerului Afacerilor Interne, în luna aprilie a.c., din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

În ziua de 06 iunie a.c., la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călărași, zece autospeciale Dacia Logan au intrat în dotarea structurilor operative.

Vehiculele sunt inscripționate, au rampe de semnalizare acustice și optice, un  set de roți suplimentar cu pneuri de iarnă și roată de rezervă, prize pentru stații și acumulatori suplimentari.

 

Autospecialele au fost achiziționate în baza acordurilor-cadru încheiate la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, în urma procedurilor de achiziție publică.

Peste 14.000 de ţigarete, 20.140 de lei şi aproximativ 9.000 de euro au fost ridicați de polițiștii din Călărași, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale, în urma a 22 de percheziții efectuate în județul Călărași și București, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu ţigarete.

La data de 06 iunie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au efectuat  22 de percheziții domiciliare în județul Călărași și București.

Activitățile s-au desfășurat în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Călărași, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița, în care se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigarete.

În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat 14.880 țigarete, 20.140 de lei și 8.950 de euro.

Au fost puse în aplicare 17 mandate de aducere, iar în urma administrării probatoriului, 6 persoane, cu vârste cuprinse între 38 și 55 de ani, au fost reținute pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraților, în cursul zilei de astăzi, cu propunere de arestare preventivă.

 

Polițiștii continuă cercetările, pentru stabilirea întregii activități infracționale.

ȘANTlERUL NAVAL OLTENIȚA
CITADELA MÂNDRIEI NOASTRE INDUSTRIALE DE FAIMĂ
Date, evenimente și narațiuni inedite
Despre Şantierul Naval Olteniţa, apărut şi evoluat în pei sajul citadin economic şi social al oraşului nostru,
s-au scris, aşa cum era şi firesc, mai mult impus decât normal pentru acea pe rioadă, când a cunoscut o
dezvoltare generală ce nu poate fi igno rată şi nici pusă la îndoială – atât lucruri adevărate dar şi “le gende’’, în
perioada de început, care l-au situat în centrul atenţi ei pe răposatul Cristea V. Ion, fost director timp de 40 de
ani consecutiv, în jurul căruia s-a creat un mit şi au polarizat păreri pro sau contra cu privire la aportul său
asupra activităţii de an samblu a acestei mari şi complexe întreprinderi industriale de stat care timp de cinci
decenii a reprezentat fanionul industrial al o raşului şi judeţului, fiind considerată şi cotată pe drept, printre
întreprinderile fruntaşe de profil din ţară.
Indiferent de doza de obiectivitate – mai mică – sau su biectivitate – mai mare – caracteristică şi chiar
definitorie fiecărui profil uman – trăsături care depind de conduită, de nivelul de cultură şi de caracterul
fiecăruia, şi – mai pe direct spus -de felul cum a dus-o fiecare, mai bine sau mai rău, pe timpul cât a fost salariat
în şantier, părerile sunt împărţite.
Pentru a-mi face o imagine mai veridică, am stat de vorbă cu mai mulţi pensionari, foşti salariaţi în şantier
ani de zile, şi am văzut că în timp ce unii îl laudă pe fostul director Cristea, alţii îl blamau, încât eşti pus în
situaţia de a nu trage vreo con cluzie, pentru a nu greşi.
Stând de vorbă cu diverşi oameni, faţă de argumentele aduse, de motivele invocate, sau culpele aduse,
fiecare, în felul lui, pare să aibă dreptate. Depinde de maniera de prezentare a problemei şi de felul în care îşi
expune convingerea.
Cert este însă că, între curajul și tupeul dat de lipsa lui iniţială de inteligenţă şi doza de diplomaţie
acumulată în timp, din experienţa vieţii, dar mai ales a funcţiei, căpătată de-a lungul anilor, incontestabil că a
existat şi o substanţială doză de noroc, apă rută în împrejurări care l-au urmărit – aproape – în permanenţă.
Respectându-le dorința celor cu care am discutat despre directorul Cristea V. Ion, caracterizându-l mai
întâi ca un om politic al timpului, ponderat și înțelegător, și apoi ca un meseriaș profesionist mă conformez
acestora, păstrându-le anonimatul.
Apreciez însă faptul că, concetăţeanul nostru Cristea V. Ion, a fost directorul autohton cu cea mai mare
durată de timp, în cea mai mare întreprindere industrială de stat din Oltenița, unitate care- şi la propriu și la
figurat – a crescut odată cu proprii ei salariaţi pe care şi i-a format în domeniile, profesiilor specifice, chiar în
interiorul ei. Oricum aportul lui la evoluția Șantierului a fost, considerabil hotărâtoare.
De asemeni, directorul Cristea V. Ion, a fost, poate.- cel mai cinstit dintre directorii unităţilor economice
de la nivelul oraşului, judeţului și nu este exclus, al ţării.
Altfel nu se explică menţinerea sa pe funcţie de la încadrare până la pensionare.
Cu toate că a fost timp de 40 de ani consecutiv directorul celei mai mari întreprinderi industriale de stat
din oraș, din județ și din puțini din țară, cu un salariu de 6000 lei, plus prime trimestriale și neplata impozitului
pe salarii, primind importante decorații cu care a fost distins, totuși nu a avut decât o casă modestă care există
și în zilele noastre, nu s-a plimbat prin străinătate, nu a avut case de vacanță și în plus, niciodată nu și-a efectuat
integral concediul de odihnă de 30 de zile lucrătoare.
Și din acest punct de vedere directorul Cristea V.Ion n-a putut fi egalat de omologii.
Din aceste considerente, apreciez că el trebuie lăsat să-şi doarmă somnul de veci, fără a-i atribui ceea ce
nu-i aparţine,- chiar cu privire la înfiinţarea şantierului-şi nici de a-l acuza de ceea ce n-a făcut. În consecință
consider că a corespuns funcției și a făcut față acestui post cu brio.
Prin urmare, adevărul, îşi impune pe bună dreptate pretenţiile de a fi restabilit, mai cu seamă cu privire la
înfiinţarea acestei întreprinderi, considerată la vremea ei, de interes republican. Tocmai pentru risipirea multiplelor
variante, lansate de diverse persoane care n-au fost în perioada în care a luat fiinţă şantierul, deci nu
cunosc adevărata lui origine, m-am străduit, și în mare măsură cred că am reuşit, sperând să ofer cititorului,
adevărul cu orivire la geneza Şantierului Naval Olteniţa, care indisolubil, este legat de evoluția și dezvoltarea
acestei citadele navale, timp de 40 de ani când l-a avut la timonă pe directorul Cristea V. Ion. După ieșirea sa
la pensie a început declinul Șantierului până a fost declarat oficial în faliment. Trist, dar adevărat.
7
Iată deci geneza unică și adevărată a Șantierului Naval Oltenița
Era puţin trecut de ora prânzului în ziua de joi 4 aprilie 1944, când deodată, în Bucureşti, au început să
sune înfiorător şi ameninţător sirenele la maxim. Trenul de Olteniţa era tras la peron în faţa Gării Obor – căreia
îi mai spune şi gara de Est pentru că este situată în partea de est a Bucureştiului.
În tren, printre alţi olteniţeni, se afla şi Nicu Vornicu, pe atunci în vârstă de 17 ani. Toţi pasagerii erau
tentaţi să creadă că se repetă exerciţiul de apărare pasivă care avusese loc chiar în dimineaţa acelei zile când,
nu după mult timp, la intervale scurte de timp, s-au auzit bubuituri puternice. Când lumea a realizat ce se întâmplă,
într-o panică de nedescris, tenul a plecat din gară și nu s-a mai oprit decât mult după ieșirea din București.
La Oltenița trenul a ajuns în jurul orelor 16.
De la Nicu Vornicu ştiu că tatăl său, înspăimântat, îl aştepta la gară pentru că auzise despre bombardament,
şi potrivit înţelegerii, ştia că trebuie să vină cu acel tren.
După data de 4 aprilie 1944, aproape zilnic, toată vara, până la 23 august 1944, bombardamentele au continuat
asupra capitalei. Ziua în jurul prânzului bombarda aviaţia americană, iar noaptea – după miezul nopţii –
aviaţia britanică.
Avioanele decolau, din partea de nord-est, de la extremitatea Italiei, de pe aeroprtul Trieste, traversau
Yugoslavia şi partea de sud a Ungariei şi – în linie aproape dreaptă, spre a scuti consum de carburanţi şi a
câştiga timp, apăreau desupra Bucureştiului care era cam pe aceeaşi linie.
Ţin minte că acasă, în curte, spre poartă aveam un pom, un dud mai mare decât stâlpii de telegraf, în care
ne suiam cu prietenii din cartier – din care mai sunt în viață George Creţu şi Nicu Buzilă – şi vedeam noaptea,
pe direcţia şi deasupra Bucureşţiului, nişte paraşute luminoase, lansate din avioane care permiteau apoi piloţilor
să vadă mai bine obiectivele stabilite pentru a fi bombardate.
Erau cazuri când, ziua în amiaza mare, avioanele americane, întorcându-se de la Bucureşti, în drum spre
Trieste, trecând pe deasupra Olteniţei, aruncau butoaie goale de aluminiu în care avusese carburanţi, butoaie
care în razele soarelui străluceau uimitor, iar noi, până ne-am obişnuit, credeam că sunt bombe.
În acel an 1944, în Olteniţa, motocicletă cu ataș avea doar Petruş Coman. Era un om relativ tânăr, gras,
roşu la faţă, nu am altfel cum să-l descriu pentru că numai olteniţenii authtoni mai în vârstă l-au cunoscut şi
poate îşi mai amintesc de el. Ei bine, Petruş Coman, mergând în partea de sud a oraşului, spre periferie, spre
staţia de egrenat bumbac – care mai târziu a fost clădirea depozitului alimentar I.C.R.A.- cu ochii la un butoi
din aluminiu gol aruncat din avion, fără a se mai uita pe stradă, a intrat cu motocicleta în saivanul de oi al lui
Petre Ghiveci, un cioban de statură mică, căreia i-a omorât 2 – 3 oi.
* * *
Cum spuneam în acea zi de 4 aprilie 1944 – de la care iată au trecut 70 de ani (în 2014) pe care totuşi nu
putem să o uităm, asupra Bucureştiului a avut loc primul bombardament de anvergură care a vizat cu prioritate
Gara de Nord, principalul nostru nod strategic naţional şi internațional de cale ferată, unde și de unde pleacă
trenurile de călători – iar din Triaj şi de marfă – în toate direcţiile din ţară şi străinătate, cum şi alte obiective
strategice din capitală de interes naţional.
Acest bombardament – cel mai eficient şi consistent cât şi celelalte care au urmat zi şi noapte – din cărţile
pe care le-am citit ulterior – am aflat că au avut mai multe obiective în vedere și anume:
– au vrut să testeze şi să impresioneze, până la intimidare, puterea de reacţie a apărării antiaeriene, în acest
scop aruncând şi afişe
– distrugerea unor obiective care fabricau tehnică de luptă şi muniții pentru susținerea și continuarea
războiului cum și a unor obiective strategice şi de administrație naţională pentru deteriorarea funcționării normale
a instituțiilor statului. Se știe că în acea perioadă ministerele, prefecturile, marile orașe – ca și Oltenița –
mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, luase măsuri și erau conduse de generali și ofițeri superiori și
– deși ne aflam în stare de război – totuşi era ordine şi disciplină, iar cine nu se încadra în această ordine, era
ameninţat sau chiar trimis pe front
– prevestirea iminenţei apropierii frontului sovietic de hotarele ţării noastre ca efect al eşecurilor acţiunilor
militare pe teatrele de luptă şi a degringoladei apărute în rândul armatei germane şi române şi inevitabila pătrundere
pe teritoriul nostru în cât mai scurt timp şi
8
– ceea ce era mai important, efectul psihologic asupra moralului populaţiei Bucureştiului în special, și a
militarilor de pretutindeni în general.
A urmat apoi bombardarea masivă la metru pătrat, în mai multe rânduri a oraşului Ploieşti unde se aflau
rafinăriile şi zonele petroliere care asigurau furnizarea unor cantităţi tot mai mari de carburanţi necesare continuării
războiului.
* * *
Cu ocazia bombardamentului de la 4 aprilie 1944, tangenţial a fost atinsă şi FABRICA DE INSTRUMENTE
MEDICALE CHIRURGICALE, situată pe strada Popa Tatu – din spatele parcului Cişmigiu – proprietarul
acesteia fiind Lucian Stănescu.
Din cauza avariilor suferite şi fiind grav afectată, fabrica a fost pusă în situaţia de a nu-şi putea continua
activitatea, în condiţiile în care avea obligaţii faţă de stat, asumate prin con tracte.
A doua zi – deci pe 5 aprilie 1944 – de frica bombardamentelor, Jenica Stănescu, soţia patronului împreună
cu doamna Popovici, soția ministrului de finanţe, au luat cu ele două geamantane cu bani şi au plecat cu trenul
la Olteniţa, considerând că sunt mai în sigu ranţă decât în Bucureşti.
Și înainte şi după anul 1944, brijarii din Olteniţa care cunoşteau mersul trenurilor, orele de sosire şi plecare
ale acestora, erau la gară, pentru că în mod sigur aveau clienţi cu bagaje, pe care îi duceau spre centrul oraşului.
În anul 1944 cel mai sigur, rapid, confortabil, luxos şi apreciat mijloc de transport era trăsura vara și sania
iarnă.
Doamnele Jenica Stănescu şi Popovici, au venit la Olteniţa la întâmplare, fără o adresă precisă, fără a avea
rude sau cunoştinţe, aşa că, în momentul sosirii la Olteniţa, au rămas cu geamantanele cu bani şi bagaje pe
peronul gării, cu speranţa şi intenţia de a se interesa şi găsi o cameră de închiriat unde să locuiască provizoriu
o anumită perioadă de timp.
Birjarul Ganciu Chirlomez – frate cu Niculae Chirlomez, tatăl lui Gică Chirlomez – ducându-se pe peron
cum făceau toţi birjarii, a găsit pe cele două doamne cu bagajele pe care le-a invitat să le ducă cu trăsura în
oraş. Doamnele respective, spunându-i despre intenţia lor de a găsi o cameră cu chirie, birjarul Ganciu
Chirlomez le-a dus acasă la fratele său Niculae Chirlomez care locuia aproape de gară, pe strada Ion Heliade
Rădulescu nr.140 unde locuieşte în anul 2002 fiul său Gică Chirlomez.
În acest fel, cu totul întâmplător, familiile Lucian Stănescu şi Popovici aveau să facă cunoştinţă cu familia
lui Niculae Chirlomez cu care avea să rămână prieteni pentru mai mulţi ani.
În acea perioadă, dată fiind evoluţia rapidă a armatei sovietice pe toate fronturile care, preluând cu mult
timp înainte iniţiativa, stimulată efectiv de bombardamentele neîntrerupte ale aviaţiei anglo-americane – precizez
că aviaţia sovietică în al doilea război mondial nu a bombardat teritoriul naţional al României – probabil
din lipsă de avioane corespunzătoare – înaintând spre graniţele ţării noastre, autorităţile statului au luat măsura
evacuării populaţiei din unele oraşe cum au fost Galaţi, Focşani şi altele. Chiar noi – ca şi alte familii din
Olteniţa – am avut repartizate pentru găzduire pe timp nelimitat două familiide refugiaţi: una din Cernăuți și
alta din Galați, plutonier adjutant Șoldea Dorin și respectiv Vasilescu Traian.
În prima sâmbătă de după bombardamentul de la 4 aprilie 1944, a venit la Olteniţa Lucian Stănescu patronul
fabricii de instrumente medicale chirurgicale, împreună cu Popovici, ministrul de finanţe, ca să-şi vadă
soţiile şi să-i cunoască pe Maria și Niculae Chirlomez, părinţii lui Gică Chirlomez.
Lucian Stănescu era un bărbat bine, prezentabil, înalt, cu părul puţin cărunt, deşi avea numai 40 -43 de
ani. Ca dovadă a faptului că s-au simţit bine, au servit masa împreună, în curte, sub un păr. Lucian Stănescu
i-a spus lui Niculae Chirlomez că intenţionează să-şi aducă maşinile, utilajele şi instalaţiile de la București la
Olteniţa, să-și găsescă un loc adecvat unde să-și continue activitatea de fabricare a instrumentelor medicale
chirurgicale pentru că avea obligaţii asumate prin contracte faţă de stat.
Atunci Niculae Chirlomez – tatăl lui Gică Chirlomez – i-a spus că pe strada mare, care se numea atunci
Carol I (iar în zilele noastre Argeş), aproape de spital, există o clădire, fostă uzină electrică care nu mai
funcţionează, care poate s-ar preta acestui scop, proprietatea unui oarecare Condrescu, un om bătrân din
Bucu reşti. Lucian Stănescu a luat legătura cu Condrescu şi într-o săptămână au perfectat actele de vânzarecumpărare
la Judecătoria Ocol Olteniţa, care în acea perioadă funcţiona în patru camere situate în partea de
sud, deci cu faţa spre poştă, la parterul fostei și actualei şcoli de arte şi meserii.
La uzina electrică – deși nu mai funcţiona – fostul proprietar Condrescu îl menţinea în continuare pe elec9
tricianul Traian Negoiţă (pe care l-am cunoscut bine şi eu şi care după 1944 a devenit comunist înfocat, motiv
pentru care, deşi avea numai patru clase primare, ajunsese director politic la Gospodăria Agricolă de Stat
Chirnogi) electrician pe care l-a menţinut în continuare noul patron Lucian Stănescu.
În colţul format de intersecţia străzii Carol I, cunoscută de olteniţeni sub numele de strada mare – Argeş
cum se numeşte în zilele noastre – şi fosta stradă numită pasajul Primăverii, iar din 1997 îi spune strada dr.
Lucian Popescu, exista un loc de casă, terenul uzinei electrice al lui Condrescu.
Aici, pe acest teren, Lucian Stănescu a făcut prima dată o magazie, un fel de hală , unde şi-a adus utilajele
şi maşinile de la Bucureşti, pe care le-a montat şi cu care a început să lucreze. Totodată a adus şi salariaţii lui
de la Bucureşti care până la 4 aprilie 1944 lucraseră la fabrica sa din Bucureşti, printre care: Agapie Florescu,
Costică Tulcanu, Costică Bondoc, Sile Toropoc şi Mitică Mătăsaru, care de fapt erau din Olteniţa, pe majoritatea
dintre aceştia i-am cunoscut şi eu.
Într-una din discuţiile avute cu Niculae Chirlomez, tatăl lui Gică Chirlomez, Lucian Stănescu, de altfel
un om cu spirit de inițiativă, întreprinzător, de acţiune, a spus că intenţionează să facă la Olteniţa un şantier
naval, arătând considerentele care pledau în favoarea acestei idei: mâna de lucru ieftină, lipsa unui asemenea
şantier în zona Olteniţei, existenţa Dunării, oameni veniţi de la Turtucaia în urma cedării Cadrilaterului, familiarizaţi
cu construc ţiile de bărci, care se pot adapta construcţiei de ambarcaţiuni de dimensiuni mai mari şi o
seamă întreagă de alte condiţii care trebuiau avute în vedere şi puse în valoare.
Iată deci cum a apărut şi cum s-a născut prima ideie și cine este adevăratul iniţiator al înfiinţării Şantierului
Naval Olteniţa de mai târziu, nimeni altul decât fostul patron al Fabricii de instrumente medicale chirurgicale
de pe strada Popa Tatu, din spateleCișmigiului din Bucureşti, bombardat la 4 aprilie 1944 Lucian Stănescu.
Aceste simple discuţii şi idei, cu caracter de proiecte de viitor din luna aprilie 1944, aveau să se transforme
în scurt timp în acţiuni care aveau să prindă contur.
Înainte de perioada premergătoare “Armistiţiului de la 23 august 1944”, Lucian Stănescu, fiind hotărât să
treacă la execuţie, a comandat în Suedia utilaje specifice, necesare demarării acţiunii de înfiinţare a şantierului
naval.
Printr-o ironie a sorții şi a unei stranii coincidenţe, aceste utilaje – care au fost şi acontate – aveau să
sosească cu trenul de marfă în gară la Olteniţa, chiar în ziua de 23 august 1944.
Pe atunci şeful gării CFR Olteniţa era Dumitru Rizescu, un om trecut de 50 de ani, foarte gras, bine trăit,
cu un mers agale pentru că era prea gras, poate avea vreo 110 kgr, purta bretele în loc de curea, se lăsa condus
de soţie, îi plăcea să dea ordine subalternilor, însă era tare cumsecade. Avea obiceiul ca înainte de a da drumul
la tren să se uite de pe peron, prin sala de aşteptare, spre mijlocul străzii, şi dacă vedea vreun călător întârziat
care fugea să prindă trenul, îi spunea impegatului să mai aştepte puţin.
Printre cei care se întâmpla să mai întârzie se numărau şi cadre didactice de la liceu care pe atunci făceau
naveta la Bucureşti. Una din acestea era şi profesoara noastră de matematică, distinsa doamnă Dalvina
Bergheanu, care în anul 2012 trăieşte, are 97 de ani, este în plenitudinea facultăţilor mintale, a întocmit chiar
un proiect al Legii învăţământului (de la Grădiniţă până la doctorat) și locuieşte, împreună cu sora sa mai mică,
pe Aleea Lunguleţu nr.6 (prin Piaţa Iancului) bloc D.14,scara 8 apartamentul 308 sectorul 2 cod poştal 73266
telefon 021.64.22.575. ,
Pentru caracterul său de cadru didactic de excepție, în lucrare i-am consacrat, un capitol special, privind
perioada 1943-1948, cât a funcţionat la Oltenița, ca profesoară titulară de matematică, încadrată la vremea
respectivă prin Decret Regal.
* * *
Reluând firul evenimentelor şi naraţiunii, Lucian Stănescu a găsit înţelegere la şeful Gării CFR Olteniţa,
la domnul Rizescu şi a lăsat utilajele şi maşinile respective ambalate exact cum au venit din Suedia, în vagoanele
de pe ultima linie- pe linia moartă cum i se spunea atunci- până a trecut primul eşalon al trupelor sovietice,
spre port, traversând Dunărea în Bulgaria, grăbindu-se pentru a-i ajunge din urmă pe nemţi, care, intraţi în
degringoladă, se retrăgeau în dezordine, se ascundeau, cum şi pe unde puteau, în grup sau fiecare pe cont propriu,
pentru că rușii din prima linie, cum îi întâlnea, îi împuşca pe loc fără nici-o formalitate.
Și despre aceste împrejurări și comportăriale trupelor sovietice faţă de populaţia civilă, față de ostașii
armatei române și faţă de trupele germane dezintegrate am scris și voi avea prilejul să scriu în lucrarea de faţă.
De altfel, pentru persoanele acum trecute de 70 de ani, unele lucruri din cele pe care eu le voi prezenta, nu
constituie o noutate pentru că foarte mulţi le-au trăit, le-au fost martori oculari . Aşa zisa Armată Roşie, cu un
fals statut declarativ de “armată eliberatoare”, a avut în realitate un veritabil şi adevărat comportament, de
10
trupe de ocupaţie. Aceasta rezultă dintr-o înteagă literatură de specialitate scrisă după revoluţia din Decembrie
1989 cum și din registrul istoric aflat la Căpitănia portului Oltenița.
După ce a trecut primul val masiv de trupe ruseşti, la port, tarversând Dunărea, spre Turtucaia, în Bulgaria,
apreciind că cel puţin pentru moment pericolul a trecut, Lucian Stănescu a descărcat din vagoane utilajele și
maşinile respective primite din Suedia şi le-a transportat la fost uzină electrică de lângă spital, pe care în câteva
zile le-a montat spre a începe să lucreze la construcţia de nave.
Între timp Lucian Stănescu a mai angajat următorii meseriași: pe Costică Ganciu mecanic, Anton
Dumitrescu- cunoscut in Olteniţa sub numele de Tonel Mau,- iar din cei aduşi de la fabrica din Bucureşti, au
rămas angajaţi în continuare: Costică Țulcanu, Mitică Mătăsaru, Costică Bondoc (tatăl său a fost comisar de
poliţie la Turtucaia, iar apoi după cedarea Cadrilaterului în anul 1940 a fost comisar de poliţie la Olteniţa),
Traian Negoiţă electrician şi Niţă Bârzale, acesta din urmă un om priceput şi bun cunoscător în probleme de
navigaţie, provenit tot de la Turtucaia. Era familiarizat cu apa pentru că la Turtucaia, înainte de 1940, a avut o
moară de măcinat cereale pe apă. Niţă Bârzale era un om puternic şi curajos. Pe apă se simţea mai bine ca pe
uscat.
La început Lucian Stănescu pentru construcţia de vapoare a contractat tulpini de stejar de la o pădure de
lângă Ploieşti. Pe măsură ce activitatea evolua, Lucian Stănescu a angajat un trasor naval în persoana lui Borsati,
un proiectant italian bătrân, soţia sa era grecoaică şi avea o fată căsătorită cu comandantul submarinului româ-
nesc “Delfinul” care staţiona la Constanţa în apele Mării Negre.
Prima realizare a acestui microşantier naval care a început să-şi desfășoare activitatea de producţie în fosta
uzină electrică -zidurile groase ale acestei clădiri existând şi în zilele noastre (vizavi de spital) – a fost construirea
integral- aici a unei șalupe cu motor, căreia patronul Lucian Stănescu i-a atribuit numele soţiei lui “JENICA”.
Aceasta a fost germenul uriașelor motonave ulterioare de 5000 DTW.
Şalupa a fost terminată cam pe la jumătatea anului 1945, avea 6 metri lungime, 2 metri lăţime şi 0,70 m.
adâncime,-mai corect spus-pescaj, dezvoltând o viteză de 8 km/oră, bineînţeles contra apei, când e vorba de
apă curgătoare, cum era cazul Dunării.
După ce Lucian Stănescu a cumpărat fosta uzină electrică, au intrat ca acţionari: Manițescu, Horia
Niculescu Furtună – care era director la Trezoreria Băncii Naţionale a României, Popovici, fost, ministru de
finanţe, comandorul Alexandrescu şi inginerul Niculae Cautiş, aceştia formând de fapt Consiliul de administraţie
condus de Lucian Stănescu.
Niculae Cautiş a fost comandor-inginer la Arsenalul Marinei Galaţi. Pe comandorul – inginer Cautiş l-a
adus la şantier în Cadrul Comisiei Aliate de Control, Statul Român, în anul 1946.
Odată cu el a venit şi maistru militar Loghin Pantelimon, care mai înainte fusese maistru electrician pe
submarinul “Delfinul”
Loghin Pantelimon a fost angajat la S.A.R.T.A.T – Societatea Anonimă Română de Transport pe Apă şi
Terestru.
Prin urmare, iniţial, atât comandorul – inginer Cautiş cât şi maistrul militar Loghin Pantelimon erau
reprezentanţi militari.
Revenind la situaţia şalupei “JENICA” construită integral în cadrul fostei uzine electrice, aceasta a fost
transportată la Dunăre, unde se contura pregătirea şi situarea viitorului şantier, cu o platformă improvizată-
făcută dintr-un şasiu de autocamion- maşină pentru probe pe Dunăre. Platforma improvizată pentru transportul
şalupei a fost tractată de patru cai, iar proprietarii cailor erau Marin Rotaru, poreclit Onţică şi Sandu Odăiaşu.
Pe cel din urmă l-am cunoscut şi eu.
Cum a băgat şalupa în probe tehnologice, aceasta a corespuns din punct de vedere tehnic. Mecanic de
şalupă era Constantin Ganciu iar timonier Niţă Bârzale, provenit din Turtucaia.
În anul 1946 au mers cu şalupa “Jenica” pe Dunăre şi cu bacul “Decebal” al comandorului Cautiş la
comuna Gigherea, unde Mateescu , ca acţionar, avea o moşie mare, moară, de unde lua pentru economatul
şantierului,grâu și mălai în vederea pregătirii mesei muncitorii care lucrau în șantier, Lucian Stănescu însoţit
de Gică Chirlomez. Au mers până în Portul Cetatea, dincoto de Calafat, distanţa fiind parcursă în aproximativ
două zile.
Noaptea acosta la mal, pasagerii se odihneau, iar ziua îşi continuau drumul, cu oarecare dificultate pentru
că mergeau contra apei.
La plecare din Portul Olteniţa, – era chiar în ziua de 1 Mai 1946- Lucian Stănescu, separat de Gică
Chirlomez, a mai fost însoţit de Nicu Dumitrescu (cunoscut de olteniţeni sub porecla de “Nicu trei chibrite”),
11
Mielu Ganea din Chirnogi, Gheorghe Dulceaţă şi bineînţeles nelipsitul şi priceputul om de acţiune Niţă
Bârzale, un om cu mult curaj, cu multă experienţă şi cunoscător în toate. Se orienta numaidecât la faţa locului
şi rezolva orice problemă, oricât de complicată ar fi fost.
Au încărcat 30 de butoaie de sodă caustică, din care un butoi l-au ascuns să-l valorifice acolo la schimb
pe grâu şi porumb.
1946 era anul în care leul se devalorizase, iar inflaţia era în plină ascensiune. Pentru plata unor anumite
cantităţi de mărfuri, în special de natură alimentară, oamenii, lumea, negustorii, umblau după ei cu geamantane
sau cu saci de bani.
În anul 1947, de exemplu- un litru de ulei ajunsese la 1.000.000 lei, o pâine potrivită 100.000 lei etc. Se
practica în exclusivitate sistemul plăţilor în numerar şi numai cu plata pe loc. Plăţile pe credit – altfel spus pe
datorie – nu se mai practica de nimeni.
Înainte de anul 1946 la Olteniţa, şeful căpităniei portului fusese un oarecare Delcea, care a fost mutat
căpitan de port la Cetatea-Dolj. Astfel că la 1 Mai 1946, când au plecat din Olteniţa, Lucian Stănescu şi
însoţitorii săi mai sus menţionaţi, au luat pentru căpitanul Delcea, patru saci de mălai, o vadră de ulei de floarea
soarelui, veselă şi alte lucruri care îi rămăsese la Căpitănia portului Olteniţa.
Pe Dunăre, aproape de Corabia, Lucian Stănescu şi însoţitorii, au ajuns de la urmă o barcă în care era un
turtucăian pe care îl chema Bore, arhicunoscut în Olteniţa pentrucă erabețiv – împreună cu trei chirnogeni,
aveau cu ei vreo doi saci de bani, plecaţi în aceeaşi direcţie, să cumpere grâu şi porumb. Când a ajuns barca,
Gică Chirlomez era la timona bacului. Atunci Bore a strigat după el să remorcheze barca pentru că nu mai
avea putere să dea la opăci-băbăici. Bore i-a aruncat frânghia lui Gică Chirlomez, l-a remorcat şi aşa şi-au
continuat drumul.L-am cunoscut și eu pe Bore turtucăianul care era un bețiv notoriu.
Înainte de a ajunge la Calafat, Bore i-a spus lui Gică Chirlomez, că atunci când va striga la ei, să știe că
vrea să acosteze. Pentru ca să se achite de obligaţie fiindcă a fost remorcat, lui Bore i-a venit ideea să prindă
pește, însă Lucian Stănescu i-a spus că nu are cu ce.
Atunci Bore, l-a luat pe Gică Chirlomez, s-a îndepărtat puţin mai la vale de şalupă şi de bac, a aruncat
trotil în apă, și după o explozie, a aşteptat să iasă peştele la suprafaţă. Într-adevăr, în foarte scurt timp, peştele
a început să iasă zbătându-se, la suprafaţa apei.
Bore, pescar de meserie şi care mai făcuse asemenea isprăvi, a adunat peştele mare, aproximativ vreo 50
de kgr şi s-a retras cu barca lui în care-1 pusese la locul unde acostase şalupa şi bacul remorcher.
Niţă Bârzale a fost cel care a făcut ciorbă multă, într-un vas improvizat, şi toţi, poate pentru prima şi ultima
dată în viaţa lor, au mâncat ciorbă dulce de peşte pentru că nu au avut cu ce să o acrească, după ce au mâncat,
au plecat cu şalupa, cu bacul-remorcher şi barca lui Bore remorcată de ei, spre Cetate.
Ajungând în port la Calafat – cine a mai fost ştie că oraşul este chiar în port, Bore a spus că ar fi bine să
acosteze şi să ia pâine că nu ştie dacă găseşte în altă parte.
S-au dus toţi trei: Lucian Stănescu, Bore şi Gică Chirlomez pentru că, datorită crizei, nu se vindea decât
o pâine de persoană. Cei mai bătrâni ştiu, cred că îşi aduc aminte, că datorită secetei din anii 1946 şi 1947, cât
şi presiunii din partea ruşilor care începuseră deja să ne pretindă daune pentru despăgubiri de război, alimentele
erau raţionalizate- se eliberau bineînţeles contra cost – însă numai pe cartelă, iar spectrul foametei s-a abătut
asupra ţării noastre şi în anul 1948. •
Pe atunci lumea avea un singur obiect de discuţie,care se rezuma la o singură şi perpetuă întrebare chinuitoare:
“ ce mâncăm” ?…Curioasă coincidenţă !..În mod paradoxal această întrebare se pune, pentru majoritatea
populaţiei şi la 10-11 ani de la revoluţia din decembrie 1989. Iată cum, de data asta, istoria alimentară, se
repetă. Dar asta-i altă chestiune care rămâne să o judecaţi dumneavoastră cititorii, din care nu poate fi exclusă
clasa politică, indiferent de culoare.
Cei trei de mai sus – Lucian Stănescu, Bore şi Gică Chirlomez – s-au întors cu pâinea din oraş la şalupă,
care devenise casa lor, aveau şi peşte fript la ţăcălie pe care l-au mâncat tot dulce pentru că nici sare n-au avut.
Apoi au plecat cu toţii – bineînţeles și cu nelipsitul Bore – şi au ajuns în port la Cetate.
Lucian Stănescu s-a dus la Delcea căpitanul portului, i-a spus ce i-a adus de la Olteniţa şi că i-a luat din
mălai şi ulei, fără ca destinatarul să se supere.
Apoi Lucian Stănescu s-a dus în comuna Gigherea de unde a venit, cu o căruță și a încărcat butoaiele cu
sodă ale lui „Nicu trei chibrite” şi ale lui Mielu Ganea. După aceea s-au întors cu toţii la Gică Mateescu, fratele
lui Mateescu acţionarul de la Olteniţa. Despre scopul deplasării lor de la Olteniţa la Giurgiu, fusese anunţat
de fratele său şi anume, pentru a procura grâu şi porumb pentru economatul Șantierului Naval Oltenița.
12
Acest microechipaj a stat patru zile la Gigherea. I-a luat cu mașina Gică Mateescu și i-a dus la Balta
Nedeia situată la 7 km de comuna Gigherea. Acolo au mâncat peşte iar seara s-au întors la Gigherea, unde era
pregătită altă masă. Au mâncat, au băut şi au cântat. A venit timpul să se culce. Gheorghiţă Dulceaţă şi Gică
Chirlomez au dormit într-o fânărie pe motiv că Mirosea frumos şi că vor dormi toți bine.
Dimineaţa, după ce s-au sculat, Gică Mateescu i-a dus cu o căruţă la o cârciumă sătească la Potelu, unde
i-a lăsat pe Gheorghiță Dulceaţă şi pe Gică Chirlomez, iar pe Nicu „Trei chibrite” şi pe Mielu Ganea, i-a dus
cu căruţele şi butoaiele de sodă în altă comună. La acea cârciumă sătească Potelu, Gică Chirlomez şi Gheorghiţă
Dulceaţă au stat o zi şi jumătate. Datorita faptului că au stat mult la cârciumă, nu au avut timp să-şi cumpere
decât 10 duble de grâu şi 10 de porumb. A doua zi a venit Gică Mateescu cu o căruţă şi i-a luat pe Gheorghiță
Dulceaţă şi pe Gică Chirlomez, şi i-a dus de la Potelu la Gigherea.
Gică Mateescu i-a mai dat lui Gică Chirlomez 20 de duble de grâu fără bani pe motiv că Lucian Stănescu
mănânca la el acasa la Olteniţa.
La întoarcere până la Olteniţa, au făcut pe drum numai o zi şi jumatate, pentru că mergeau în sensul apei,
la vale.
Când a venit acasă, tatăl lui Gică Chirlomez, întrebându-1 câţi bani a dat pe bucate, Gică Chirlomez i-a
răspuns : “Nimic”…Pe timpul foametei 20 de duble de bucate valorau foarte mult, re prezenta o avere.
* * *
În anul 1946, când Lucian Stănescu şi-a mutat maşinile şi utilajele de la vechea uzina electrică din oraş,
de lângă spital, în port, a angajat şi primii ucenici: Niculae Negoiţă, Tudor Vânătoru, Mielu Moldoveanu,
Gheorghe Marinciu, Gheorghe Paraschiv, Vasile Calbălan şi alţii, care atunci aveau vârste cuprinse între 15 şi
17 ani.
Când a venit comandorul Cautiş la Oltenița, a adus de la Arsenalul Armatei, un prizonier italian, pe nume
Giovani care cân ta foarte frumos. Pe acesta Gică Chirlomez şi Nuță Mațal l-au luat şi au plecat cu o ceamuţă
(barcă de vapor), cu rame, pe Dunare. Au luat-o pe Gura Argeşului şi au intrat pe Dunarică să prindă peşte. A
prinde peşte era un fel de a zice pentru că ei, în fapt, au găsit și au scos vârşile puse de pescari şi au luat peştele
pe care l-au găsit în ele.
* * *
Italianul prizonier Giovani, pentru buna lui comportare, şantierul i-a întocmit dosar favorabil şi în cele
din urmă a fost repatriat în Italia.
În anul 1946 s-a primit comandă pentru două cabotiere (nave cu tonaj mic sau mijlociu care navighează
între porturile de pe coastă) pentru transport mărfuri.
Atenţie: Gică Chirlomez întrebându-1 pe patronul Lucian Stănescu pentru cine şi la ce folosesc acestea,
i-a spus ca este o comandă care va folosi pentru a-i transporta pe evrei în Izrael.
Pentru lansarea la apă a acestor cabotiere, a fost adus la şantier Pache Protopopescu, specialist în astfel de
operaţiani.Aceste cabotiere au fost construite efectiv, li s-a făcut probe tehnologice şi au corespuns, însă până
la urmă au fost luate de comisia aliată de control, mai pe direct spus, LE-A LUAT RUȘII FĂRĂ A LE
PLĂTI.
În mod oficial, din comisia aliată de control trebuia să facă parte delegaţi ai Marii Britanii şi S.U.A., dar
adevărul este că nu erau decât numai ruși.
Cam aşa începea “ajutorul Uniunii Sovietice” şi aşa va continua cât va sta la noi în ţară şi chiar după ce
vor pleca.
Pache Protopopescu care fusese adus la şantier ca specialist pentru lansarea la apă a navelor, nu-i plăcea
să stea în oraș, era un tip care iubea natura, un fel de aventurier şi locuia la cantonul 2 de pe dig în partea de
est a şantierului naval.
În 1947 Lucian Stănescu s-a mutat cu locuinţa de la Gică Chirlomez la profesoara Nanculescu Cecilia,
unde deja locuia proiectantul trasor Borsati, iar la scurt timp Lucian Stănescu s-a mutat în clădirea S.A.R.T.-
A.T. Nanculescu Cecilia a locuit pe strada mare, Carol (actuala stradă Argeşul) la nr.135, cam vizavi de clădirea
poştei.După revoluția din decembrie 1989, această casă a fost cumpărată de inginerul Dan Velescu fiul lui
Sandu Velescu, fost oficiant sanitar, care, are casa în fața casei lui Marin Bârzale, ambii veniți de la Turtucaia
după cedarea Cadrilaterului.
Îa perioada când Lucian Stănescu a locuit la S. A. R. T. A.T, prevăzând cam ce se va întâmpla, a început
să-şi vândă acţiunile, acționar principal devenind Mateescu şi aceasta pentru că comuniştii, primind directive
13
mai de sus, “începuse să tulbure ape le” în felul lor specific. )
Cine erau aceștia ? :Fraţii Ticu (Gheorghe şi Niculae), Ciocan soţul lui Lilica frizereasa sora lui Nicu
Năstase, frizer, Nae Codrea – care mai apoi ajunsese la peste 120 kgr.greutatea lui, şi mare director la
construcţii, apoi la prefectura judeţului Ilfov.
Nici unul dintre cei de mai sus şi nu numai ei, nu aveau mai mult, – sau poate nici atât – de patru clase
primare.
Cu aceştia partidul începea să construiască “Comunismul,viitorul de aur al întregii omeniri “ , în cadrul
viitorului șantier naval.
Dată fiind schimbarea multor situaţii în rău şi intuind cam ce va urma faţă de evoluţia și ascensiunea
regimului comunist, spre sfârşitul anului 1947, Lucian Stănescu, părăseşte după aproape patru ani şantierul şi
oraşul Oltenița, după ce lucrurile, au fost cât de cât – puse la punct, ducându-se, în Bucureşti spre a se ocupa
de alt gen de afaceri.
A locuit pe strada doctor Marcovici la nr.4, tot lângă Cişmigiu, cartier preferat de el, aproape de zona
unde, până la bombardamentul din 4 aprilie 1944 avusese fabrica de instrumente medicale chirurgica

In cadrul Liceului Tehnologic ”Ion Ghica” Oltenița a avut loc activitatea de diseminare a informațiilor despre proiectul Erasmus + cu titlul ”Dance for your life 2”, la care au participat și 10 elevi ai școlii noastre, școală parteneră în proiectul inițiat de Asociația I.R.I.S. din Oltenița, Asociația Suflet Românesc – Alma Rumana din Valencia Spania și grupul de tineri Modern Youth of Greece din Piraeus, Grecia.
Prezentarea a fost făcută de d-na Irina Gur din partea Asociației I.R.I.S. Oltenița, cea care a propus liceului nostru acceptarea statutului de partener.
Prezentarea a corespuns în mod fericit cu aniversarea Zilei învățătorului în România, deoarece proiectul și-a propus educarea tinerilor și transmiterea de cunoștințe prin metode informale, în principal prin schimburi interculturaleîntre tinerii din mai multe țări în domeniul dansului și al artei culinare, educarea tinerilor pentru un stil de viață sănătos, dezvoltarea abilităților de comunicare într-o limbă străină.
Din spusele d-nei Irina Gur și ale elevilor participanți a rezultat că proiectul a fost extrem de atractiv și de util pentru toți cei implicați.

Informații și fotografii: Prof. Paul Niculiță

În această dimineață, polițiștii din Călărași, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, efectuează 22 de percheziții în județul Călărași și în municipiul București, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu ţigarete.17 mandate de aducere vor fi puse în executare.

La data de 06 iunie a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, efectuează 22 de  percheziții domiciliare în județul Călărași și în municipiul București.

Activitățile se desfășoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Călărași, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenița , în care se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigarete.

Din cercetări a rezultat că, în perioada ianuarie – mai a.c., mai multe persoane ar fi achiziţionat, transportat, deţinut şi comercializat importante cantităţi de ţigarete provenite din contrabandă.

Polițiștii vor pune în aplicare 17 mandate de aducere, persoanele depistate urmând să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași pentru audieri.

Astăzi, 5 iunie 2018, Școala Gimnazială nr. 1 Chirnogi a sărbătorit Ziua Învățătorului într-un mod interactiv, prin numeroase activități extracurriculare, deosebit de antrenante și distractive: întreceri sportive, face painting, concursuri de recitări, desene pe asfalt și multe altele. (poze)
Pentru că această zi a coincis cu Ziua Mondială a Mediului, elevii și cadrele didactice au participat, alături de membrii Asociației Bio-România, la plantarea unor răsaduri de legume (roșii, vinete, ardei) în ,,Grădina Bio a copiilor”. Și pentru că aici nu se vor folosi nici un fel de substanțe chimice de sinteză, cu siguranță la toamnă își vor delecta papilele gustative cu legume proaspete, deosebit de sănătoase și delicioase.


INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CHIRNOGI

 

 

 

Comunicat de presă,

 

Mâine, 5 iunie 2018,de  Ziua Învățătorului și Ziua Mondiala a Mediului, Școala Gimnazială nr.1 Chirnogi și  Primăria Chirnogi, în parteneriat cu Asociația Bio- România , organizează pentru prima dată ”Grădina  Bio a copiilor”.

Elevi,cadre didactice, personal al Primăriei Chirnogi, împreună cu membrii  Asociației  Bio- România, vor planta răsaduri de legume, iar la toamnă, vor culege roadele acestei grădini, în care nu se vor folosi substanțe chimice de sinteză.

Cei ce doresc să participe alături de noi la această activitate, vă informăm că se desfășoară  la sediul Școlii Gimnaziale nr.1 Chirnogi, orele 10,00.

 

 

Director,                                                                            Secretar,

Prof.Pană Stelică                                                              Pietrușel Mariana

De 1 iunie, Asociatia Ai vointa, Ai putere din Oltenita a oferit copiilor cu dizabilitati , un moment fericit . ,,O zi minunata dedicata copiilor astazi. Asociatia Ai vointa, Ai putere , impreuna cu echipa asociatiei formata din: Psiholog Silvia Carmen Ghimpau , Logoped Elena Florentina Istrate , Trifan Daniela , Estera Paun , Ani Anny’s , Sy My , elevi ai Liceului Ion Ghica Liceu si voluntari, coordonati de profesor Nicoleta Mitea , cat si subsemnatul, Presedinte Marineata Ionut , am incercat sa oferim o zi minunata copiilor care vin la terapie Psihologica si Logopedica. Sentimentul lor a fost de nedescris. Au dansat, au cantat, s-au jucat, au mancat prajituri, fructe, iar la sfarsit au avut supriza frumoasa – un tort. Fiecare copil a primit la plecare cadouri ( carti, jucarii, dulciuri, suc) . Multumim tuturor pentru sprijinul acordat pentru aceasta zi, multumesc elevilor de la Ghica Liceu care au fost alaturi de acest eveniment si au acordat un zambet copiilor. Multumesc copiilor si parintilor ca au venit si au simtit un moment fericit. Aplecaciune sincera fata de echipa Asociatiiei care fara ei nu ar exista astfel de rezultate! La multi ani, copii!,,

Consilierii educativi din școlile și liceele din zona Oltenița au hotărât să realizeze cercul metodic de pe semestrul a II-lea al anului școlar 2017-2018 într-o manieră informală, abordând în mod practic tema ”Excursia școlară tematică și eficiența sa în educarea informală a elevilor”, printr-o excursie organizată la castelul reginei Maria de la Balcic și continuată la Varna, în ziua de 31 mai 2018. Activitatea a fost considerată de către participanți drept un succes. Cei care și-au asumat responsabilitatea acestui act de cultură au fost prof. Dobre Sebastian (Școala ”Spiru Haret” Oltenița) și prof. Dobra Elena (Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” Oltenița). Ghid pentru partea istorică și nu numai a fost prof. Niculiță Liliana (Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” Oltenița).

Informații și fotografii: Prof. Niculiță Paul-Robert (Liceul Tehnologic ”Ion Ghica” Oltenița).

Polițiștii de prevenire a criminalității susținuți de cei de la rutieră și criminalistică au fost prezenți alături de copiii din cadrul  Școlii Gimnaziale „Nicolae Titulescu” Călărași, îmbinând jocurile cu informarea.

Cei mici, alături de criminaliști, au putut să vadă cum se ridică amprentele sau celelalte mijloace de probă pe care polițiștii le folosesc pe parcursul anchetelor pentru a descoperi cine a comis o faptă antisocială. Tot aici au văzut echipamentele care se află în faimoasa trusă a criminaliștilor și au urcat în laboratorul mobil folosit de aceștia pentru a ridica și conserva probele.

 

 

De asemenea, poliţiștii criminalişti au realizat  o simulare  a unei de cercetări la faţa locului, în cazul unui accident de circulație cu victimă.

 

Polițiștii rutieri le-au prezentat școlarilor regulile de circulație și semnificația indicatoarelor rutiere, au discutat despre principalele cauze generatoare de accidente, apoi a urmat o sesiune interactivă, cu exerciţii practice, în care copiii au pus în aplicare informațiile primite.

Scopul acestor activităţi este acela de a furniza copiilor informaţii corecte şi obiective, care să contribuie la o dezvoltare armonioasă şi să creeze un bagaj de cunoştinţe suficient pentru a reacţiona în diferite situaţii, astfel încât, siguranţa celor mici să nu fie afectată.

La final, oamenii legii le-au dăruit celor mici insigne de polițist pentru o zi și baloane

Aducem la cunoștință opiniei publice că acțiunea programată pa data de 01.06.2018 ora 17.00 cu tema ” Traseu Ecologic & Colectare Selectivă Alături de Comunitate ” vă fi reprogramată pentru data de 09.06.2018 ora 17.00. Vă mulțumim pentru înțelegere ! Preș.interimar Filiala Județeană Alde Călărași Laurențiu State

 

 

Mandat de executare a pedepsei cu închisoarea pus în aplicare de polițiști

 

Polițiștii au depus în penitenciar un bărbat condamnat la închisoare.

În ziua de 29 mai a.c., polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, emis de instanță, pe numele unui bărbat, de 41 de ani, din București.

Cel în cauză a fost depistat de polițiști pe raza comunei Sărulești, județul Călărași.

Acesta a fost condamnat la 11 luni și 10 zile de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis.

 

                  

Dosar penal întocmit de polițiștii rutieri

 

Polițiștii au întocmit dosar penal unui bărbat care ar fi condus un autoturism sub influența alcoolului.

În ziua de 29 mai a.c., polițiștii din cadrul Poliției Orașului Budești au depistat un bărbat, de 70 de ani, din localitate, în timp ce conducea un autovehicul pe DN 4, deși consumase alcool.

La testarea cu aparatul etilotest acesta prezenta o concentrație alcoolică de 0,75 mg/l alcool în aerul expirat.

Cel în cauză a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei.

Pe numele bărbatului, polițiștii au întocmit dosar penal fiind cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

 

***

 

Fiți responsabili în trafic!

 

Consumul de alcool scade capacitatea de reacție și de manevrare a autovehiculului, dereglând răspunsul la stimulii optici și auditivi. De asemenea, alcoolul scade concentrarea, atenția, reflexele și viteza de execuție a mișcărilor.

 

ANUNT IMPORTANT-Toti cei care vor sa-si promoveze afacerile in cadrul acestui grup vor trebui sa accepte moderarea administratorului !AFACERILE NU SE POT PROMOVA DE ACUM INCOLO PE ACEASTA PAGINA !Va multumim !video-aici–http://www.ustream.tv/channel/radiooltenita-s-show…
RADIO TV OLTENITA
site online -transmisiuni tv live
ustream.tvASCULTA -RADIO TV OLTENITA -http://www.ascultalive.ro/iframe/Radio-tv-oltenita.html sau-IN VLC sau winamp–http://89.46.13.123:8000/listen.pls————————…
ATACURILE LA PERSOANA sau COMENTARII NEADECVATE-PUBLICITATILE AGRESIVE- NU SUNT BINEVENITE PE SITUL ACESTA—NE REZERVAM DREPTUL DE A LE REFUZA—-ORICINE POATE POSTA AICI-IN CADRUL GRUPULUI -RADIO OLTENITA !BAFTA SI…CURAJ ! PUTETI ASCULTA ——IN WINAMP——RADIO TV OLTENITA –http://89.46.13.123:8000/listen.pls—

O delegatie a Consiliului judetean Calarasi a facut de curand o vizita oficiala in orasul Calarasi din Republica Moldova-oras infratit cu municipiul nostru-resedinta de judet. !Va prezentam un interviu-in exclusivitate -cu dl STATE LAURENTIU-presedinte interimar ALDE CALARASI-care a facut parte din delegatia oficiala a statului roman. !

 

 

 

Folosim tot mai mult telefonul mobil, care are din ce în ce mai multe opțiuni și utilizări. Pentru a îl folosi în siguranță, polițiștii vă recomandă să fiți precauți când instalați diverse aplicații și să nu accesați link-urile primite prin e-mailuri care solicită actualizarea informațiilor personale.

 

Pentru a folosi telefonul mobil în siguranță, vă recomandăm să instalați doar aplicațiile necesare și numai după ce ați verificat la ce date au acces (poziționare geografică, contacte, apeluri telefonice etc.).

 

Setați o parolă sau un pattern pe telefon și cod PIN pe cartelă. Trebuie să cunoașteți setările de securitate pentru telefon și să configurați dispozitivul la blocare automată.

 

Configurați-vă telefonul astfel încât să se blocheze automat după (re)pornire sau la un interval de timp cât mai scurt în cazul inactivității.

 

Realizați salvări periodice ale datelor pe un suport extern pentru a le putea recupera, în caz de pierdere.

 

De asemenea, este indicat să instalați un program de securitate special conceput pentru dispozitive mobile, actualizat zilnic și accesați doar site-uri sigure.

 

Atenție la aplicațiile folosite și la permisiunile acordate pentru utilizarea acestora.

 

Evitați utilizarea rețelelor wi-fi publice pentru operațiuni bancare, comerț on-line sau afaceri personale.

 

Nu rulați programe a căror origine nu poate fi verificată.

 

Nu deschideți atașamentele aferente unor e-mailuri venite din partea unor expeditori necunoscuți.

 

Nu accesați link-urile primite prin e-mailuri care solicită actualizarea informațiilor personale. Entitățile legitime nu vă vor cere niciodată să furnizați sau să verificați informații sensibile printr-un mijloc nesigur, precum e-mailul.

„SĂPTĂMÂNA PREVENIRII CRIMINALITĂŢII

– PREVENIREA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE–

 

În cea de-a patra zi a „Săptămânii prevenirii criminalități”, polițiștii au continuat activitățile preventive, tema acestei zile fiind prevenirea infracţiunilor comise cu violență, cu accent pe prevenirea violenței în familie.

Astfel, polițiștii de prevenire a criminalității  și cei de ordine publică au fost alături de elevii din cadrul unităților de învățământ pentru identificarea principalelor probleme din domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva copiilor și a femeilor, sensibilizarea  comunității cu privire la protejarea și apărarea drepturilor acestora, a valorilor familiale, dar și identificarea celor mai potrivite metode pentru a preveni violența în familie.

 

Polițiștii au fost întâmpinați de elevi cu desene, tinerii au reușit să transpună în mod artistic viziunea proprie cu privire la fața întunecată a violenței domestice.

 

Copiii au surprins și creat, cu ajutorul culorilor, imagini cu impact emoțional, conținând mesaje pătrunzătoare, care promovează nonviolența și încurajează la o atitudine împotriva violenței în familie.

Au fost discutate cu precădere subiecte privind violența în mediul familial, identificarea formelor de violență, cauzele, efectele, modalități de semnalare și rolul instituțiilor implicate în soluționarea cazurilor de violență intrafamilială.

Tot astăzi, polițiștii au fost alături de membrii Clubului Pensionarilor din Călărași, scopul activității fiind informarea acestora cu privire la măsurile de autoprotecție ce trebuie adoptate pentru a nu deveni victimele infracțiunilor săvârșite cu violență.

 

Pe final de an scolar, elevii mai au inca trei zile fara scoala! Zilele de 28 mai si 1 iunie sunt sarbatori legale, iar cea de 5 iunie este Ziua invatatorului, in care nu se vor face ore, ci activitati specifice.

Nu uitati ca in urmatoarea perioada urmeaza o serie de zile libere: 28 mai – Rusaliile si 1 iunie – Ziua Copilului.
In acest an, sarbatoarea Rusaliilor va fi pe 27 si 28 mai (luni), astfel ca data de 28 mai va fi libera de la stat.
Din 2017 elevii nu mai fac ore pe 1 Iunie, iar parintii lor au zi libera de la serviciu, pentru a petrece impreuna Ziua Copilului.
Zvonurile spuneau ca se va oferi bugetarilor cea mai mare mini-vacanta pe care un guvern a daruit-o vreodata – era vorba tocmai de zilele de 29, 30 si 31 mai care vor face punte intre sarbatoarea de Rusalii, 27 si 28 mai, zile libere prin lege si 1 iunie tot libera prin lege. Astfel, elevii si bugetarii ar fi beneficiat de o vacanta de 9 zile, de sambata, 26 mai, pana duminica, 3 iunie, inclusiv.

Această galerie conține 1 poză.

Dragi prieteni, vă anunțăm că în perioada 24.05.2018 – 31.07.2018, sediul Muzeului Civilizației Gumelnița de pe strada Argeșului nr. 101, va fi închis pentru vizitare. Motivul îl reprezintă schimbarea expoziției permanente prin care o să încercăm să punem în valoare și alte obiecte ce fac parte din patrimoniul Muzeului.

Această galerie conține 1 poză.

MUZICA.ORCHESTRATIE ,INTERPRETARE-DUMITRU DRAGON—TEXT-NICULESCU MARIANA-

Această galerie conține 2 poze.

                                  Buletin informativ

 

 

 

 

 

Locul I la categoria licee: Colegiul Național Barbu Știrbei Călărași

Locul I la categoria școli gimnaziale: Școala nr 1 din comuna Nana

                  

       În data de 23 mai 2018, începând cu ora 09.00, s-a desfăşurat în incinta Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi, etapa judeţeană a concursului „Cu viaţa mea apăr viaţa” – ediţia  2018.

          Concursul cu tematică de protecţie civilă are caracter educativ, tehnico-aplicativ şi sportiv şi se organizează anual cu elevii de şcoli şi licee, fiind compus din trei probe, care urmăresc cunoaşterea actelor normative privind activitatea de protecţie civilă şi formarea deprinderilor practice pentru acordarea primului ajutor, cât şi cunoaşterea modului de folosire a mijloacelor de protecţie individuală.

         Concursul presupune parcurgerea a trei probe distincte: o probă teoretică (scrisă – test grilă cu 15 întrebări) şi două practice: transportul asistat al unei persoane accidentate, aşezată pe targă, pe distanţa de 50 de metri, care presupune şi trecerea peste un obstacol (gard); iar cea de-a doua probă practică presupune deplasarea unui concurent cu masca pe figură (cu vizorul obturat) într-un raion contaminat şi cu obstacole, care este dirijat de un coechipier.

       La această etapă au participat elevi din 5 licee şi 11 şcoli gimnaziale din județul Călărași.          

         Competiția reprezintă o activitate extraşcolară de pregătire a elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal şi se organizează în următoarele scopuri: dezvoltarea capacităţii de percepţie a protecţiei civile ca ansamblu de activităţi cu caracter exclusiv umanitar; cunoaşterea şi aprecierea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă sau dezastre la care este expusă comunitatea din care fac parte; adoptarea comportamentului adecvat şi cunoaşterea modului de acţiune în cazul iminenţei producerii sau al apariţiei unei situaţii de urgență; formarea spiritului de solidaritate şi implicarea individuală sau în echipă în acţiunile de prevenire şi de intervenţie în situaţii de urgenţă            

        Această competiţie a fost organizată de către Inspectoratul Şcolar judeţean și  Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi, cu sprijinul  financiar al Consiliului judeţean Călăraşi.

        La finalul concursului, organizatorii au premiat echipele câştigătoare cu premii, diplome, cupe şi medalii.

        Locul I la faza judeţeană a concursului cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Cu viața mea apăr viața”- ediţia 2018 – categoria licee –  a fost câştigat de Colegiul Național Barbu Știrbei din Călărași, pe locul al doilea s-a clasat Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Călărași, pe locul al treilea Liceul Tehnologic Dan Mateescu din Călărași, iar premiul Fair play a fost obţinut de echipajul  Colegiului Ștefan Bănulescu din Călărași.

      Locul I la faza judeţeană a concursului cercurilor tehnico-aplicative de elevi „Cu viața mea apăr viața” – ediţia 2018 – categoria școli gimnaziale – a fost câştigat de Școala Gimnazială nr. 1 din comuna Nana, pe locul al doilea s-a clasat Școala Gimnazială nr.1 din comuna Gălbinași,  pe locul al treilea Școala Gimnazială nr.1 din comuna Unirea, iar premiul Fair-play a fost acordat echipajului de gimnaziu din cadrul Școlii gimnaziale nr.1 din comuna Luica.                     

 

Mesaj dur din partea Comisiei Europene. Oficialii de la Bruxells au somat România să ramburseze integral taxa auto pe care a încasat-o ilegal ani de-a rândul, conform Antena3.

Termenul de restituire a banilor este de două luni. În caz contrat, Executivul ar putea fi trimis în faţa Curţii Europene de Justiţie, acolo unde riscă sancţiuni financiare importante.

Din 2014 si până în prezent, românii au depus aproximativ 4.200 de cereri de restituire a taxei auto.SURSA–http://www.expresspress.ro/romania-somata-sa-returneze-imediat-taxa-auto/

 

„Săptămâna  Prevenirii Criminalității”  debutează în județul  Călărași, prin ziua destinată prevenirii delincvenței juvenile.

Astăzi, în județul Călărași, polițiștii de prevenire a criminalității, proximitate și ordine publică au purtat discuții pe tema delincvenței juvenile cu elevii din unitățile de învățământ.

Lansarea „Săptămânii Prevenirii Criminalității”  a avut loc în amfiteatrul Colegiului Economic Călărași.

În prima parte a întâlnirii, liceenilor le-au fost transmise informații privind răspunderea penală a minorilor, semnificația noțiunilor de comportament deviant, precum și consecințele delincvenței juvenile.

Le-au fost prezentate, de asemenea, și cele mai frecvente fapte penale săvârșite de minori, precum, furtul, distrugerea, amenințarea, loviri sau alte violențe, polițiștii atrăgându-le atenția, în special, asupra consecințelor comiterii acestor fapte.

Elevilor și cadrelor didactice le-au fost distribuite materiale cu caracter preventiv.

 

Sfaturi preventive transmise de polițiști:

– să fie atenți atunci când își aleg prietenii și să evite persoanele violente, delicvente sau conflictuale;

– să nu se lase influențați de alte persoane și să analizeze singuri riscurile la care se expun în anumite situații;

– să respingă propunerile de a participa la anumite “distracții”, precum consumul de alcool, droguri, jocuri de noroc, violențe verbale și fizice;

– să nu încerce să rezolve eventualele conflictele prin violență ci să apeleze la părinți, profesori, poliție;

– să nu distrugă lucrurile din școală, din parcuri sau mijloacele de transport în comun;

– să nu poarte asupra lor cuțite, pumnale sau alte obiecte tăietoare sau înțepătoare; acestea îți pot da un oarecare sentiment de siguranță, dar te pot transforma, în anumite împrejurări, în autorul unor fapte violente;

– să nu consume alcool sau droguri! Aceste substanțe sunt în strânsă legătură cu săvârșirea de fapte ilegale!

 

 

“DISEMINARE PROIECT ERASMUS PLUS”                                                                       OMAGIU ADUS LUI JOSÉ MARTÍ,EROUL NAŢIONAL AL CUBEI…

 

       Am avut privilegiul şi bucuria de a fi alături de persoane pe care le-am cunoscut de puţin timp dar ne-a fost suficient să realizăm că-i preţuim mai mult decât ne-am fi gândit vreodată…Mai ales că am simţit emoţia pe care ne-a transmis-o când ni s-au adresat,felicitându-ne cu sinceritate pentru activităţile desfăşurate cu scopul de a-i întâmpina.Am fost invitaţi de către Excelenţa Sa,dl Ambasador al Cubei,ROBERTO CÉSAR HAMILTON MAGAÑA şi dl Consul YAMILL LAMBERT MORA la Şcoala “JOSÉ MARTÍ”din Bucureşti,împreună cu elevii noştri care i-au impresionat cu un moment de actorie,cântec şi dans,cu doar o zi înainte,când au venit în vizită la şcoala noastră.

    Elevii Şcolii”JOSÉ MARTÍ”au pregătit un program artistic în memoria eroului naţional al Cubei,iar dl ambasador şi distinşii oaspeţi i-au felicitat pentru talentul artistic dovedit din plin.

   Copiii s-au împrietenit şi sperăm să desfăşurăm activităţi constructive,cu caracter educativ,care să ajute la schimbul de experienţă dintre profesori ,elevi şi ţările participante.

   Le mulţumim tuturor pentru invitaţie,dar mai cu seamă dlui ambasador,care ne-a uimit cu atitudinea caldă,părintească cu care i-a îmbrăţişat pe copiii noştri,de mai multe ori chiar,în decurs de câteva ore…Este remarcabil!A fost prima oară în viaţa noastră când am stat atât de aproape de un ambasador şi ne-a uimit cum a reuşit într-o clipă să ne facă să ne simţim parte din familia dlui…Credeam că va fi mai rezervat,mai distant,aspecte impuse de responsabilităţile funcţiei dlui,dar când a fost vorba de copii,toate aceste „bariere”au dispărut ca prin farmec.Ne-a cucerit şi pe noi şi pe elevii noştri,în egală măsură.

   Aceeaşi atitudine destinsă,prietenească a fost manifestată şi de dl Consul YAMILL LAMBERT MORA,care a vorbit mult cu elevii noştri,parcă dorind să-i cunoască mai bine şi să se împrietenească mai mult,oferindu-le sugestii pentru petrecerea timpului liber în mod adecvat vârstei lor,impresionându-ne în momentul în care ne-a înmânat o diplomă din partea Ambasadei Cubei,ca recunoaştere a participării noastre la omagierea eroului lor naţional.Le-am mulţumit entuziasmaţi şi ne-am întors acasă cu sufletul plin de bucurie şi dorinţa de a împărtăşi şi celorlalţi din frumoasa noastră experienţă,din 18 mai 2018.

          „Un hombre puedo morir,pero el valor sigue siendo para siempre.”(„Un om poate muri,dar valoarea lui va rămâne pentru totdeauna.”)  JOSÉ MARTÍ–

                                             

 

                  JOSÉ MARTÍ

         (28.01.1853-19 .O5.1895)

APÓSTOL DE LA REVOLUCIÓN CUBANA                                      

     

 

 

                         

Articol redactat de prof.lb.engleză DUMITRAŞCU MIHAELA,Şcoala Gimnazială”GH.MANU”Budeşti

Oraşele germane au dreptul să interzică circulaţia autovehiculelor diesel vechi, pentru a aduce nivelul de poluare a aerului în conformitate cu normele Uniunii Europene, a anunţat vineri Tribunalul administrativ federal din Leipzig.  Germania a făcut un prim pas spre interzicerea maşinilor diesel în februarie, când a permis grupurilor de mediu să dea în judecată oraşele care nu reuşesc să impună normele europene privind aerul curat.    Într-o declaraţie de 30 de pagini privind hotărârea care a fost publicată vineri, Tribunalul administrativ federal din Leipzig a menţionat că nu ar trebui să existe perioadă de graţie pentru introducerea interdicţiilor de circulaţie. „Astfel de restricţii nu merg dincolo de alte interdicţii care sunt justificate de legislaţia rutieră şi pe care automobiliştii trebuie să le accepte“, potrivit instanţei.

Citeste mai mult: adev.ro/p8xo3s———-SURSA-http://adevarul.ro/life-style/auto/masinile-diesel-interzise-germania-decizia-unui-tribunal-privind-accesul-orase-masinilor-motorina-1_5aff02bddf52022f75218d8a/index.html?utm_source=widget&utm_medium=website&utm_campaign=topdesktop

 

Polițiștii de combatere a criminalității organizate din Călărași, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale a Poliției Române, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T, au destructurat o grupare infracțională specializată în trafic de persoane și proxenetism. 3 persoane au fost arestate preventiv.

 

La data de 16 mai a.c., polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – B.T. Călărași, cu sprijinul Direcției Operațiuni Speciale, au efectuat 5 percheziții, în municipiul Călărași, la locuințele mai multor persoane bănuite de trafic de persoane și proxenetism.

Din cercetări a reieșit că, în perioada februarie 2015 – mai a.c., cei în cauză prin constrângere fizică și psihică ar fi racolat tinere, pe care le-ar fi determinat să practice prostituția în Olanda.

3 persoane, cu vârste cuprinse între 33 și 39 de ani, au fost arestate preventiv, iar față de o a patra persoană s-a dispus măsura arestului la domiciliu.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și a Inspectoratului de Jandarmi Județean Călărași.

– MOL România și Fundația Pentru Comunitate au lansat cea de-a 13-a ediție a Programului MOL de promovare a talentelor

– Valoarea sponsorizărilor a fost majorată la 560.000 lei, creșterea fiind de 210.000 lei față de ediția anterioară

– În cele 12 ediții de până acum s-au acordat peste 3.220.000 lei pentru 1.953 de tineri sportivi și artiști

18 mai 2018, Satu Mare – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au lansat ieri seara cea de-a 13-a ediție a Programului MOL de promovare a talentelor. Tineri sportivi și artiști cu rezultate bune din toată țara se pot înscrie în programul organizat pe bază de concurs de proiecte. Fondul total de sponsorizare este de 560.000 de lei.

 

Solicitările pot fi depuse până la data de 16 iunie 2018, iar detaliile programului pot fi găsite pe www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro. Înscrierile se pot face atât individual, cât și prin echipe sportive sau ansambluri artistice, prin prezentarea rezultatelor din 2017-2018, a obiectivelor de viitor şi a bugetului pentru finanțarea solicitată.

 

În cadrul celor 12 ediții anterioare ale programului, au fost acordate 1.442 de sponsorizări în valoare de peste 3.220.000 de lei unui număr de 1.953 de sportivi și tineri artiști din toată țara, unii dintre ei obținând finanțare de mai multe ori.

 

„Talentul, munca și performanța tinerilor sunt valori legate de viitorul comunităților în care ne desfășurăm activitatea. Prin continuitatea susținerii tinerilor artiști și sportivi dorim să le arătăm că aceste valori sunt apreciate, merită să fie cultivate permanent și evidenţiate la festivaluri și competiții naționale, europene, mondiale sau olimpice”, a declarat Camelia ENE, Director Executiv MOL România.

 

Evenimentul lansării programului din acest an a avut loc la Sala de scrimă Alexandru Csipler din Satu Mare, cu participarea tinerilor sportivi și artiști Mácska Ádám, Ianos Oroian, Ionuț Gurza și Szilágyi Balázs, scrimă, Izabela Voropciuc, pian, precum și a mentorului Csiszár Ferenc. „Finanțarea obţinută m-a ajutat la achiziționarea unui instrument performant care îmi era necesar pentru a mă pregăti”- a declarat pianista Izabela Voropciuc.

 

La această ediție, programul dispune de un fond total de 560.000 lei, sumele fiind alocate tinerilor sportivi sau artiști cu vârste între 8 și 18 ani, respectiv pentru categoria de peste 18 ani, care au nevoie de susținere în scopul participării la concursuri sau achiziției de echipamente și materiale.

 

“Tinerii talentaţi de azi sunt personalităţile de valoare pe care mâine le vom admira şi onora. Este o bucurie reală să facem echipă cu ei în această călătorie fascinantă de transformare. În cadrul acestei evoluţii către succes, tinerii sportivi şi artişti au nevoie de îndrumare, de susţinere emotională dar şi de suport financiar. Apreciem implicarea MOL România, care își asumă un rol activ şi pe termen lung în comunitatea locală, investind în viitorul talentelor și astfel, în viitorul nostru, al tuturor”, a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.

 

Dintre beneficiarii edițiilor anterioare ale programului, trei sportivi au participat la Jocurile Olimpice de Iarnă 2018 Pyeong Chang: Lőrincz Tímea la schi fond, Ștefan Mușei și Andrei Turea la sanie. Andreea Dragoman, tenis de masă, s-a calificat la Jocurile Olimpice de Tineret 2018, Buenos Aires. Scrimerul brașovean Andrei Păștin a obținut prima medalie de aur mondial din istoria scrimei românești la sabie cadeți masculin la Campionatul Mondial 2018 din Verona. Cristina Tomescu din Craiova, clasa a VIII-a, este de trei ani consecutivi pe primul loc la Olimpiada Națională de Muzică, categoria pian, iar colegul ei, Cadmiel Boțac a obținut locul 1 la concursurile internaționale de pian Adilia Alivea și Piano Campus din Franța. Teatrul Independent Osonó a câștigat 30 de premii naționale și internaționale, de la Bangkok până la Hamburg.

 

Despre program:

În cadrul Programului MOL de promovare a talentelor un solicitant poate să obțină finanțare în valoare maximă de 10.000 lei pentru a acoperi cheltuielile de transport legate de activitatea sa sportivă sau artistică sau pentru a achiziționa echipamente și materiale.

Membrii juriilor iau în considerare, pe lângă alte criterii, și corelarea cheltuielilor cu obiectivele stabilite.

Din finanțarea totală a ediției a 13-a, 220.000 lei sunt destinați sportului, 200.000 lei domeniului artelor și 140.000 lei pentru categoria de vârstă de peste 18 ani, în cadrul căreia pot solicita sprijin acei tineri care au beneficiat deja de sponsorizări în ultimii ani și au depășit vârsta majoratului.

Solicitările pot fi depuse până la data de 16 iunie 2018, iar detaliile programului pot fi găsite pe www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro

Cererile vor fi evaluate de două jurii de specialitate. Preşedintele juriului la secţiunea sport este Violeta BECLEA-SZÉKELY, campioană europeană la atletism şi doctor în sport, iar la secţiunea artă violonistul MÁRKOS Albert, concertmaestrul Filarmonicii Transilvania din Cluj.

 

Despre Grupul MOL

Grupul MOL este o companie multinațională integrată și independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operațiuni în peste 30 de țări, aproximativ 25.000 de angajați în întreaga lume și peste 100 de ani de experiență în industrie. În domeniul explorării și producției de hidrocarburi, experiența de peste 75 de ani a Grupului sprijină operațiunile de producție în 8 țări și activitățile de explorare în 13 țări. Grupul MOL controlează patru rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are, de asemenea, o rețea de peste 2.000 de benzinării în Europa Centrală și de Sud-Est, în 10 țări, din care peste 210 în România.

 

Despre Fundația Pentru Comunitate

Fundația Pentru Comunitate este o organizație non profit înființată la Cluj în 2008 cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație. Sprijină de asemenea copii și tineri în suferință, precum și acele organizații care se ocupă de însănătoșirea, de reabilitarea lor.

 

Contacte pentru presă

 

Erzsébet Felméri

CSR & PR Coordinator

MOL Romania

tel: 0264-407624 | @: efelmeri@molromania.ro

 

András Imre

Director Executiv

Fundația Pentru Comunitate

m: 0755-045699 | @: office@pentrucomunitate.ro

 

 

-- 
Fundația Pentru Comunitate / A Közösségért Alapítvány
0755-045699
office@pentrucomunitate.ro
www.pentrucomunitate.ro
https://www.facebook.com/FundatiaPentruComunitate

“DISEMINARE PROIECT ERASMUS PLUS” Joi, 17 mai 2018…O zi cu dublă însemnătate pentru şcoala noastră.Am adus un omagiu pentru eroii noştri martiri,în faţa monumentului din curtea şcolii noastre,şi am primit vizita Excelenţei Sale, Dl Ambasador ROBERTO  CÉSAR HAMILTON  MAGAÑA şi a dlui Consul YAMILL  LAMBERT MORA,din Ambasada Cubei,la iniţiativa dlui Petre Ignatencu,preşedintele Asociaţiei de Prietenie Româno-Cubaneză”CHE GUEVARA”din Bucureşti.

Am pregătit o scurtă prezentare a Cubei din punct de vedere geografic,istoric,cultural şi tradiţional prin intermediul unei scenete realizate sub îndrumarea dlor prof.Jipa Alina Nina,Barbu Lidia şi Papadache Andrei.

Copiii s-au implicat,au colaborat şi au repetat pentru ca în decurs de câteva zile,totul să decurgă conform asteptarilor.

Şi au reuşit…Dovadă ropotele de aplauze după fiecare prestaţie susţinută cu patos în faţa distinşilor oaspeţi.

Au fost mici actori,au recitat poezii,au dansat şi au cântat cu bucurie,reuşind să transmită emoţia ce-a făcut dintr-un astfel de eveniment,o amintire frumoasă de lungă durată.

Le mulţumim tuturor celor prezenţi,în special autorităţilor locale,dlui primar Nae Sinel,dlui viceprimar Nae Florin şi dlui preşedinte ALDE Călăraşi,State Laurenţiu,care au răspuns invitaţiei dlui director al Şcolii Gimnaziale”GH.MANU”Budeşti,dl HUŢAN DANIEL şi ne-au onorat cu prezenţa adresându-ne sincere felicitări pentru realizarea acestei activităţi cu scop educativ.

Le mulţumim distinşilor oaspeţi pentru cuvintele frumoase scrise în “Cartea de Onoare”a şcolii noastre.

Îi aşteptăm cu drag şi altădată!

 

Articol redactat de prof.lb.engleză Dumitraşcu Mihaela,Şcoala Gimnazială”GH.MANU”BUDEŞTI 

Inaltarea Domnului este praznuita la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI-a, dupa Pasti. Anul acesta o sarbatorim pe 17 mai. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de Ispas. In aceasta zi crestinii se saluta cu “Hristos S-a inaltat!” si “Adevarat S-a inaltat!”.Inaltarea Domnului cade totdeauna in Joia saptamanii a sasea dupa Pasti, adica la 40 de zile dupa Inviere. Inaltarea Domnului este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, despre care amintesc Constitutiile Apostolice. In Biserica Ortodoxa Romana, sarbatoarea Inaltarii Domnului este si ziua dedicata pomenirii Eroilor neamului. In toate bisericile, manastirile si catedralele ortodoxe din tara si strainatate se face pomenirea tuturor Eroilor romani cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului.SURSA-https://www.crestinortodox.ro/sarbatori/inaltarea-domnului/

In anul Centenar 2018  Eroii Neamului Romanesc au fost cinstiti asa cum exista o buna traditie legiferata si de catre parlamentul Romaniei-Ziua Eroilor-sarbatoare nationala bisericesca.

In fiecare an comunitatea locala Chirnogi in frunte cu autoritatile locale (consiliul local, primar, viceprimar, executiv) alaturi de preotii celor doua parohii din Chirnogi au deschis intr-un fel in mod solemn anul centenar , an in care sarbatorim 100 de ani de Romania, doar tot odata ne cinstim si pomenim fauritorii Romaniei moderne, Eroii Neamului. Festivitatile prilejuite de Inaltarea Domnului s-au desfasurat in spatiul consacrat pe care il putem numim sacru, format din cele 3 monumente ale eroilor. Dupa slujba de Te Deum, a urmat slujba de pomenire a eroilor, apoi domnul ing. primar Irinel Roman si domnul viceprimar Stefan Ion au depus coroane de flori la monumentul eroilor din centrul civic al localitatii. A urmat un deosebit program artistic oferit de catre elevii celor doua scoli din localitate, apoi domnul primar a premiat elevii cu rezultate deosebite la invatatura prin oferirea de carti. Manifestarea s-a incheiat intr-o atmosfera de pioasa aducere aminte fata de jertfa eroilor chirnogeni din toate timpurile istoriei. Cele trei monumente ale eroilor din Chirnogi v-or fi restaurate, chiar de Ziua Romaniei se v-or prezenta in fata locuitorulor intr-o haina noua ce va prezenta respectul comunitatii locale fata de eroii nationali ai Romaniei.
A consemnat
Ing. Relu Cotoban

 

Un bărbat bănuit de tentativă la furt a fost reținut pentru 24 de ore de polițiștii din Călărași.

La data de 16 mai a.c., polițiștii au fost sesizați de un bărbat, de 44 de ani, din localitate, cu privire la faptul că persoane necunoscute au forțat ușa de acces în lăcașul de cult pe care îl administrează.

Cercetările desfășurate cu operativitate de polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Călărași au condus la identificarea și reținerea unui bărbat, de 30 de ani, din localitate.

Cel în cauză au fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași, urmând să fie prezentat magistraților, cu propunere de luarea unei măsuri preventive.

 

 

Bănuit de violare de domiciliu și amenințare, reținut de polițiști

 

Un tânăr este cercetat de polițiștii din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Tămădău-Mare pentru violare de domiciliu și amenințare.

În ziua de 16 mai a.c. polițiștii au probat activitatea infracțională a unui bărbat de 22 ani, din comuna Ileana, județul Călărași, care pe fondul unui conflict spontan a pătruns fără drept în curtea locuinței persoanei vătămate și a amenințat-o cu acte de violență.

Bărbatul a fost depus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Călărași, urmând să fie prezentat magistraților, cu propunere de luarea unei măsuri preventive.

 

Cercetat de polițiști pentru conducere fără permis

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Călărași acționează permanent pentru salvarea de vieți omenești și depistarea celor care încalcă normele rutiere.

La data de 16 mai a.c., polițiști din cadrul Poliției Orașului Budești au depistat pe DN 4, un bărbat, de 43 de ani, în timp ce conducea un autoturism, deși avea acest  drept suspendat.

În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis.

                                

 

 

Lansare provocată elevilor de gimnaziu

 

În data de 19 mai, în complexul sportiv municipal din Călăraşi

          Elevii din tot judeţul participă la o competiţie de tradiţie

                        „Prietenii pompierilor”- ediţia 2018

 

 

 

    Concursul, cu tematică specifică serviciilor pentru situaţii de urgenţă, are caracter educativ, tehnico-aplicativ şi sportiv şi se organizează anual cu elevii de şcoli generale, fiind compus din trei probe care urmăresc cunoaşterea actelor normative ce reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor, cât şi formarea unor trăsături moral-volitive, cum ar fi: iniţiativă, spirit de echipă, curaj, dârzenie, hotărâre, perseverenţă, cinste, corectitudine şi nu în ultimul rând, disciplină.

 

                              

 

 

      Competiţia presupune parcurgerea a trei probe: o probă teoretică (test grilă) şi două practice: „Pista de îndemânare peste obstacole” şi „Ştafeta de 400 de metri cu obstacole”

 

    Proba teoretică constă în rezolvarea unui test de tip grilă (chestionar), care cuprinde 10 întrebări, fiecare dintre ele având câte trei rezolvări enumerate, dintre care una reală şi două eronate.

 

    Prima probă practică, „Pista cu obstacole” constă în parcurgerea a 4 tronsoane cu obstacole, activitate ce are menirea de a testa abilităţile de intervenţie ale celor 9 concurenţi care formează echipajul.

 

    Cea de-a doua probă practică, „Ştafeta de 400 de metri cu obstacole” se desfăşoară pe două culoare. Concurenţii fiecărui echipaj trebuie, ca de fiecare dată, fie, să treacă peste un obstacol, fie să alerge o lungime de tronson, preluând şi predând ştafeta de a primul până la ultimul concurent.

 

    La această etapă sunt invitate să participe unităţi de învăţământ, (şcoli generale – gimnaziu) din întreg judeţul Călărași.

 

    La finalul competiţiei, organizatorii vor premia echipele câştigătoare cu premii, diplome, cupe şi medalii, acestea fiind asigurate cu sprijinul Consiliului Județean Călărași. 

 

Obiceiuri familiale în lumea satelor călărășene – NAȘTEREA ȘI BOTEZUL

 

Indiferent de vicisitudinile care s-au abătut de-a lungul secolelor asupra neamului românesc, înaintaşii noştri au găsit totdeauna timpul şi dispoziţia necesară pentru a marca evenimentele fundamentale ce apăreau şi apar în viaţa fiecărei familii: naşterea, căsătoria şi moartea. S-au creat chiar adevărate cutume sau ritualuri ce s-au transmis din generaţie în generaţie, îmbrăcând peste ani, haina obiceiurilor familiale, ce se regăsesc azi în satele călărăşene, nealterate, in fondul lor principal, suferind însă, invetiabil influenţele modernismului. O menţiune aparte se impune totuşi a fi făcută. Cu toate încercările repetate care uneori au căpătat şi aspectul unor abuzuri (vezi limitarea timpului pentru desfăşurarea unor nunţi sau frecventele întreruperi de energie electrică în lumea satelor, tocmai în zilele de sărbătoare, când se oficiau nunţi sau botezuri), regimul totalitar comunist n-a reuşit să denatureze caracterul tradiţional religios al unor obiceiuri familiale.

Obiceiurile legate de naştere, cuprind mituri de apărare împotriva a tot ceea ce putea fi dăunător noului născut, precum şi ceremonialul de integrare în lumea creştină care să-i asigure copilului o evoluţie firească în viaţă. De regulă, la naştere, femeia însărcinată era asistată şi ajutată de moaşa satului, aleasă, de obicei, dintre femeile mai vârstnice şi cu mai multă experienţă. Moaşa avea numeroase îndatoriri faţă de noul născut. Astfel, ea făcea prima baie fătului, cu care ocazie punea în apă diverse lucruri  cu semnificaţii simbolice: bani ca să aibă noroc, să fie sănătos şi tare ca argintul, flori ca să fie frumos, ouă să aibă pielea curată şi sănătoasă, miere ca să fie dulce. Apa de la prima scaldă era aruncată într-un loc curat, pentru a feri copilul de boli.

În mentalitatea populară, viitorul copilului era hotărât de trei ursitori care se  înfăţişau la patul fătului în prima săptămână de la naștere, în a treia, a cincea și a șaptea zi a săptămânii. Ursitoarele erau aşteptate cu masa pusă. Se credea că soarta unui nou-născut depinde de cele trei zâne,  care stabileau calităţile copilului şi momentele vieţii.

Credinţa populară în ursitoare, de la care oamenii aşteaptă semne privind destinul pe care îl va avea copilul nou-născut, îşi are rădăcinile în mitologia greacă. De la cele trei babe Moira, zâne urâte şi rele în mitologia greacă, se trag ursitoarele românilor, transformate de credinţa populară în zâne surori sau fecioare nemuritoare.  Ursitoarele, numite adesea şi Ursite, sunt trei fete sau mai bine zis trei zâne care vin să croiască ursita copilului nou-născut, întotdeauna în săptămâna care s-a născut copilul, în nopţile fără soț. După cum mi-au povestit în urmă cu peste 25 de ani  unele bătrâne  din satele călărășene, zânele care preziceau viitorul copilului la naștere  aveau nume. Cea mare se chema chiar Ursitoarea și ea era cea care ţinea fusul şi furca şi stabilea cursul vieţii. Soarta, cea de a doua zână, era cea care prezicea destinul, iar  Moarteaera cea care stabilea când se va curma viaţa celui abia născut.

În satele vechi din Bărăgan exista credință că cele trei zâne, urseau pe rând, fiecare dând o calitate copilui şi fiecare stabilind un moment din viaţă. Una îi dădea minte şi noroc, alta frumuseţe sau urâciune, a treia bogăţie sau sărăcie, glorie sau robie. Spuneau din fir a păr toate cele ce au să se întâmple cu nou-născutul, când va muri și de ce fel de moarte are să moară.

Moaşa copilului era aceea care  făcea demersurile de rigoare pentru primirea zânelor ursitoare, pregătind „turta de ursitori”, sare, zahăr, apă, o ulcică cu vin, o strachină cu făină, boabe de cereale şi diverse legume care se găsesu în perioada respectivă a anului. Se spune că în nopțile în care veneau zânele să ursească copilului în cauză, mama fătului visa ceea ce ursitoarele prevesteau copiulului ei şi, în funcţie de preziceri, îndruma mai apoi viaţa fătului.

În ultimul timp, când aproape toate naşterile au loc în spitale, momentul ursitoarelor este înlocuit cu un obicei ce se practică la „luatul moţului”, când copilul este pus să aleagă de pe un platou unde i se aşează mai multe obiecte şi în funcţie de obiectul ales (carte, bani, aur, pâine, foarfece, cleşte, ş.a.) se preconizează care ar fi viitorul profesional al copilului.

Botezul era cel mai important moment din viaţa unui copil, care însemna creştinarea nou născutului și integrarea acestuia în comunitatea creştină, fiind  astfel eliberat de “jugul forţelor rele”. Botezul copilului se realiza, de regulă, după şase săptămâni, atunci când lăuza avea dreptul să iasă în lume. Era un moment deosebit în viaţa fiecarei familii, pentru că prin botez fiul lor, creştinizându-se intra „în rândul lumii”.

Pentru botez erau aleşi naşii, de regulă aceeaşi care cununaseră părinţii, deveniţi de aici înainte, un fel de părinţi spirituali ai tânărului. În satele din Bărăgan exista credința că dacă refuzi creştinarea unui copil era un act de slăbiciune care atrăgea nenorociri şi ghinion, iar dacă te ofereai  să botezi de bună voie copilul erai iertat de păcate.

Botezul se oficia la biserica din sat după care urma petrecerea, la care participau rudele şi prietenii apropiaţi. La petrecerea de botez, mai ales în Muntenia, naşul împărţea tuturor celor care asistau la ceremonial câte un bănuţ, care avea menirea să dovedească faptul că pruncul a îmbrăţişat religia creştină. Era ca un fel de document, mai ales că în familiile mai înstărite se treceau chiar şi numele naşului şi anul botezului pe acele mici monede. Acestea aveau de fapt rolul de martori (mărturii), care dovedeau autenticitatea botezului, se prindeau în pieptul invtiaţilor şi se păstrau în familie ca o adevărată podoabă.

La un an după botez avea loc aşa numita „cumetrie”, când naşii tăiau „moţul” copilului, act care încheia petrecerile ceremonialului de naştere.  „Moţul” era împletit sau legat cu un fir roşu, după care se păstra într-o batistă, pus la loc sigur de mamă.

În linii generale, aceste obiceiuri se păstrează şi astăzi în satele călărăşene, relaţiile de cumetrie stabilite cu acest prilej devenind adevărate relaţii de rudenie, finii purtând un respect deosebit naşilor, pe care îi vizitează cu prilejul sărbătorilor religioase şi mai ales, de „lăsata secului”, atunci când finii merg „cu plocon” la naşi.

dj-ursitoare-botez-timisoara

BULETIN DE PRESĂ

 

 

 

 

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Călărași au depus în penitenciar doi bărbați condamnați la închisoare pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul circulației.

 

-La data de 15 mai a.c., polițiști au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat, de 32 de ani, din localitate, condamnat de instanță la 1 an și 11 luni de închisoare.

 

-La aceeași dată, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Călărași au identificat un tânăr, în vârstă de 25 de ani, din Sibiu, pe numele căruia instanța a  emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, acesta fiind condamnat la 1 an de închisoare.

 

Cei în cauză au fost depuși în penitenciar de polițiști.


 

*      MOL România și Fundația Pentru Comunitate au decernat Premiile Mentor pentru excelență în educație pentru al optulea an consecutiv

*      Cei zece profesori și antrenori distinși la Teatrul Odeon din București au fost selectați dintre cele 216 de propuneri depuse în anul 2017

*       A fost lansată totodată ediția din acest an a programului, nominalizările se primesc până la data de 31 Decembrie 2018

8 mai 2018, București – MOL România și Fundația pentru Comunitate au acordat, pentru al optulea an consecutiv, Premiile Mentor pentru excelență în educație unui număr de zece profesori și antrenori. În cadrul evenimentului, organizat la Teatrul Odeon din București, a fost lansată cea de-a noua ediție consecutivă a programului, nominalizările putând fi depuse până la sfârșitul acestui an.

Laureații Premiului Mentor pentru excelență în educație au primit câte un trofeu realizat de artistul plastic Ioan Nemțoi și câte un premiu în valoare de 8.000 de lei.

 

”Fiind convinsă de importanța valorilor existente în societate, MOL România oferă de opt ani Premiile Mentor pentru excelență în educație, recompensând dascăli deosebiți și arătând totodată o modalitate de recunoaștere a valorii muncii educaționale. Am creat și menținem astfel un cadru prin care generații întregi pot exprima mulțumirea față de dăruirea și pasiunea profesorilor, antrenorilor, acestor minunați mentori, ei având un rol hotărâtor nu numai în carierele de succes, ci și în viața de zi cu zi”, a declarat Camelia Ene, director executiv MOL România.

 

Invitata de onoare a Galei Premiilor Mentor a fost campioana olimpică la scrimă Loredana Dinu care a vorbit celor prezenți despre mentorat, despre rolul mentorului ei în cariera sa sportivă și în viață, antrenorul de scrimă Dumitru Popescu, laureat al Premiului Mentor în 2011.

 

Profesorii și antrenorii premiați au fost selectați de către Consiliul Director al Fundației Pentru Comunitate dintre cele 216 de nominalizări primite în perioada mai-decembrie 2017 din partea elevilor, părinților, foștilor elevi sau colegi. Asemănător edițiilor precedente, numărul nominalizărilor a depășit cu mult numărul de premii care se acordă, însă nominalizările pot fi actualizate și depuse din nou pentru edițiile viitoare.

„Începând din 9 mai, timp de aproape opt luni se pot pregăti și depune nominalizările pentru ediția a 9-a, 2018, a Premiilor Mentor pentru antrenori și profesori care au descoperit tineri talentați și au avut grijă de ei la începutul carierei lor. Experiența celor opt ani, de când organizăm acest program, ne arată că nominalizările pregătite din timp reușesc să cuprindă și să evidențieze rolul mentorului în viața discipolului. Nominalizările întocmite în grabă, în ultimele zile ale anului, de obicei se rezumă la enumerarea diplomelor, distincțiilor, fără a arăta importanța relației mentor-discipol în formarea personalității, a carierei”, a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.

Laureații Premiului Mentor pentru excelență în educație, ediția a 8-a, 2017 sunt

Balázs József, profesor de pictură, Joseni, Harghita

Daniel Bănățeanu, antrenor canotaj, Călărași

Lenuța Basoc, profesor de fizică, Onești, Bacău

Cătălin Becheru, antrenor înot, București

Alin Larion, antrenor de atletism, Constanța

Doina Ona, profesor de pian, Deva

Olivia Papa, profesor de vioară, București

Dan Podeanu, antrenor scrimă, Craiova

Sebestyén Julianna, profesor de matematică, Târgu Mureș

Veres László, antrenor judo, Târgu Secuiesc

 

Videoclipurile cu premianții ediției din acest an sunt disponibile aici.

 

Organizatorii programului – MOL România și Fundația pentru Comunitate – au anunțat lansarea ediției a 9-a, 2018, a programului. Nominalizările se pot depune până la data de 31 Decembrie 2018. Dosarele de înscriere trebuie întocmite în conformitate cu anunțul Programului. Mai multe detalii despre program pe www.molromania.ro și www.pentrucomunitate.ro

 
Despre Grupul MOL
Grupul MOL este o companie multinațională integrată și independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operațiuni în peste 30 de țări, aproximativ 25.000 de angajați în întreaga lume și peste 100 de ani de experiență în industrie. În domeniul explorării și producției de hidrocarburi, experiența de peste 75 de ani a Grupului sprijină operațiunile de producție în 8 țări și activitățile de explorare în 13 țări. Grupul MOL controlează patru rafinării și două unități petrochimice la nivelul managementului integrat al lanțului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia și Croația. Compania are, de asemenea, o rețea de peste 2.000 de benzinării în Europa Centrală și de Sud-Est, în 10 țări, din care peste 210 în România.
 
Despre Fundația pentru Comunitate
Fundația Pentru Comunitate este o organizație non-profit înființată la Cluj în 2008 cu scopul de a sprijini talentul, cunoașterea, solidaritatea, valorile comunitare, astfel încât lumea noastră să devină mai prietenoasă. Pentru realizarea scopurilor anunțate, Fundația sprijină activități în domeniul cultural, educativ, social, comunitar, sportiv și de recreație. Sprijină de asemenea copii și tineri în suferință, precum și acele organizații care se ocupă de însănătoșirea, de reabilitarea lor. 

Contacte pentru presă

Erzsébet Felméri
Coordonator PR & CSR 
MOL Romania 
tel: 0264-407624 | @: efelmeri@molromania.ro

András Imre
Director Executiv
Fundația Pentru Comunitate
m: 0755-045699 | @: office@pentrucomunitate.ro

-- 
Fundația Pentru Comunitate / A Közösségért Alapítvány
0755-045699
office@pentrucomunitate.ro
www.pentrucomunitate.ro
https://www.facebook.com/FundatiaPentruComunitate

Dragi prieteni, pe data de 19 mai, cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor” ed 2018, Muzeul Civilizației Gumelnița, în colaborare cu Teatrul „Tudor Vianu”, a organizat o serie de evenimente cultural artistice printre care și un moment de teatru stradal ce va avea loc între orele 20:00 – 21:00.SPECTACOLUL DE TEATRU ARE LOC IN SALA MARE A PRIMARIEI OLTENITA-incepand cu orele 19.45 !
Vă așteptăm în număr cât mai mare!”

Echipa Muzeului Civilizatiei Gumelnita

Echipajul oltenițean alcătuit din Bogdan Niculiță, Dragoș Costache și prof. Voicu Adina, care a reprezentat România la concursul de informatică aplicată, Infomatrix, 10-13 mai 2018, finala mondială, de la București, a reușit performanța extraordinară de a ocupa locul I, deci aurul mondial!!! Echipajul nostru a demonstrat astfel că performanța similară de anul trecut nu a fost o întâmplare, ci a fost o urmare a talentului, imaginației, muncii și bunei organizări de care au dat dovadă. Mulțumim sponsorilor și tuturor celorlalte persoane care au sprijinit proiectul!
Acest concurs, prin orizonturile extraordinare către planetă pe care ți le deschide, reprezintă o cărămidă importantă la temelia educației pentru viață a fiului meu și, ca părinte, nu pot decât să-i mulțumesc doamnei profesoare Adina Voicu și să o felicit! prof. PAUL NICULITA !

 

Depistată de polițiști în timp ce conducea cu o viteză de 145km/h și transportând unelte electrice și accesorii fără documente de proveniență.

 

La data de 09 mai a.c., polițiștii Serviciului Rutier Călărași au depistat o femeie, de 33 de ani, din Urziceni, județul Ialomița, care circula cu o viteză de 145 km/h în afara localității.

 

Cu ocazia verificărilor efectuate de polițiști, în autovehicul au fost găsite 8 unelte electrice (bormașini, polizoare și o drujbă), precum și accesorii ale acestora.

 

Femeia a fost sancționată contravențional conform Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, iar uneltele electrice și accesoriile au fost ridicate în vederea confiscării.

 

Totodată, față de aceasta s-a luat măsura sancționării conform O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, iar ca măsură complementară i-a fost suspendat dreptul de a conduce pentru 90 de zile.

 

 

 

***

 

Depășirea limitelor legale de viteză și viteza neadaptată la condițiile de trafic reprezintă unele din principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice!

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni, respectiv de la 9 la 20 de puncte-amendă (în prezent, între 1.305 și 2.900 de lei).

Totodată, se aplică sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru 90 de zile.

Concursul regional şi expoziţie de Cultură şi civilizaţie europeană

„Europa – La Mulţi Ani !” 2018

Obiectivele proiectului sunt: formarea la copii a unei culturi care să includă concepte durabile ca dezvoltarea creativităţii şi încurajarea talentelor provenite din rândul micilor participanţi; reconsiderarea valorică a valenţelor educative-recreative; manifestarea, prin atitudini şi comportamente democratice, a tuturor copiilor, de la cea mai fragedă vârstă, prin acţiuni care permit stabilirea unor relaţii interculturale prin intermediul artei cu dorinţa de a face mai bună lumea în care trăim.
Anul acesta, la cea de-a XII-a ediţie, numărul de participanţi la proiect a fost 214: 16 eseuri, 164 creaţii plastice, 34 fotografii, din judeţul Călăraşi de la Clubul Copiilor nr. 1 Olteniţa, Grădiniţa nr. 6 Olteniţa, Şcoala Gimnazială nr. 1 Curcani, Şcoala Gimnazială „Mircea Eliade”, Şcoala Gimnazială nr. 1 Ulmeni, Liceul Tehnologic „Ion Ghica” Olteniţa, judeţul Gorj – Palatul Copiilor Tg. Jiu, judeţul Constanţa – Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanţa, judeţul Prahova – Clubul Copiilor Câmpina.

Proiectul s-a finalizat prin susţinerea unui spectacol artistic, oferit de copiii de la Clubul Copiilor nr. 1 Olteniţa.  Soliştii vocali: Pavelescu Ioana, Nachiu Bianca, Florea Nicoleta, Ticărău Jaqueline de la cercul de educaţie muzicală – coordonator prof. Pavelescu Dănuţ Benone sceneta de la cercul de Studii Europene – coordonator prof.Maria Maria în parteneriat cu Şcoala Gimnazială „Mircea Eliade”- prof. Vasile Monica, director prof. Coman Elena, formaţii de la  cercul de dans modern –  coordonator prof. Lefegiu Angela, suită de dansuri populare – înv. Pîrvu Eugenia  de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Curcani, director prof. Dorobanţu Viforel,  au avut un impact plăcut assupra celor prezenţi la manifestare.

Aș vrea să mulțumesc tuturor celor ce au participat la atât de constructiva initiativă a acestui concurs în numele organizatorilor. Un gest minunat care a scos la lumină atâtea picturi frumoase – frumuseti colorate, fotografii și eseuri ce ilustrează activitatea noastră a cadrelor didactice împreună cu copiii ce-i instruim cu totală dăruire.https://www.dailymotion.com/video/x6j6yl7

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI  OLTENIȚA

 

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SPIRU HARET” OLTENIȚA
Primar,

ȚONE PETRE

 

Director,

PROF. ȚUGUI CRISTINA MONICA

 

 

 

ORGANIZATORI:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI  OLTENIȚA

 

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SPIRU HARET” OLTENIȚA
PRIMAR: ȚONE PETRE DIRECTOR: PROF. ȚUGUI CRISTINA MONICA

 

 

 

Avizat,

Consilier educativ

Prof. DOBRE SEBASTIAN

 

ECHIPA DE PROIECT

Director: prof. ȚUGUI CRISTINA MONICA

Coordonatori: prof. ACHIM RALUCA, prof. APOSTOL GINA, prof. BÎRĂ NICOLETA,               prof. CIUPEA GHEORGHE, prof. COLONELU SANDA, prof. CONSTANTINESCU DANIELA,   prof. CUCU ECATERINA, prof. DECU MARIANA, prof. DOBRE SEBASTIAN, prof. DRĂGAN  JULIETA,   prof. DUMITRESCU MIRELA, prof. FĂRCĂŞANU MIHAELA, prof. GÜR IRINA,    prof. HOCIOTĂ ELENA, prof. LEFEGIU ANGELA, prof. MĂCINIC LILIANA, prof. MALCIU PETRE, prof. PĂUN ANIŞOARA, prof. ȚURCANU SAMARA CARMEN, prof. STOICAN DORINA, prof. ŢUGUI MONICA, prof. ŢUGUI SONIA, prof. URSU IOANA, prof. ZAMFIR LILIANA, bibliotecar ZMARANDACHE LINA.

 

 

INFORMATII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: ,, ”

    B.2. Categoria în care se încadrează proiectul: cultural – artistic

    B.3. Participanţi: elevii din învăţământul primar şi gimnazial.

 

  1. REZUMATUL PROIECTULUI

Proiectul a fost conceput în vederea găsirii celor mai eficiente modalităţi de stimulare a interesului elevilor pentru lectură şi carte, dezvoltarea  gustului  pentru frumos, pentru istorie,geografie, literatură, pentru traditii şi tot ce înseamnă adevărata valoare artistica, spirituală, civică şi morală. Activităţile orientative propuse, care se vor a fi stimulative, au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii creatoare a elevilor.

 

D.PREZENTAREA PROIECTULUI

 ARGUMENT:

,, Avem nevoie de o şansă ca să putem demonstra de ce suntem capabili”

Ziua de 9 mai are pentru poporul român o triplă semnificaţie. Pe lângă Ziua Independenţei proclamată în 1877, românii sărbătoresc Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, dar şi Ziua Europei.  În urmă cu 58 de ani, ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a propus Germaniei, dar şi altor state, să pună “bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”. Data de 9 mai a fost aleasă ca zi a Europei de Consiliul European de la Milano în 1985. România s-a alăturat astfel unei Uniuni de state europene care împărtăşesc aceleaşi valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Uniunea Europeană are drept obiective asigurarea păcii şi prosperităţii.

 

MOTIVAȚIA PROIECTULUI:

Idealurile și calitatea vieții promovate de Uniunea Europeană ne motivează că putem avea un viitor mai bun alături de oameni care iși doresc acest lucru, cu adevărat. Cunoașterea semnificației zilei de 9 mai pentru români, a jertfei ostaşilor români pentru apărarea patriei,a istoricului Uniunii Europene, a simbolurilor, tradițiilor și obiceiurilor țărilor europene.

 

 

OBIECTIVELE SPECIFICE:

♦  Dezvoltarea şi stimularea potenţialului creativ al elevilor;

♦  Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară şi  plastică;

♦  sa valorifice  ideile, cunoştinţele, noţiunile pe care le au cu privire la Europa şi  locul României în UE

♦  Realizarea unei expoziţii cu lucrările proiectului;

♦ Atragerea efectivă şi afectivă a elevilor în organizarea unei activităţi cu caracter extraşcolar, contribuind la creşterea calitativă a acesteia;

 

GRUPUL ŢINTĂ

  • beneficiari direcţi: elevii din învăţământul primar si gimnazial ;
  • beneficiari indirecţi: ceilalţi elevi ai şcolii, cadrele didactice implicate, invitaţi, profesorii, care îndrumă elevii implicaţi în derularea activităţilor din proiect;
  • Comunitatea locală.

 

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR

Proiectul propus invită prin activităţile sale toţi profesorii şi elevii care conştientizează necesitatea unei cunoaşteri autentice a lumii şi a sinelui să se prindă în acest miraj al perceperii lumii si a  valorilor.

În desfăşurarea acestui proiect se vor implica atât elevii, cât şi profesorii care vor participa direct sau indirect la activităţile propuse. Activităţile vizează schimbul de experienţe, bune practici  precum şi manifestarea talentului creativ, cunoaştere, peregrinare şi transcendere în timp şi spaţiu.  Activităţile sunt destinate elevilor implicaţi, cât şi profesorilor (fie în calitate de îndrumători, fie în calitate invitaţi).

 

MODALITĂŢILE DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE ALE PROIECTULUI:

    MONITORIZAREA

Echipa de lucru va realiza fotografii şi publicarea pe site-ul şcolii a activităţilor desfăşurate. Se va urmări ca elevii implicaţi să-şi împărtăsească liber părerile şi impresiile personale asupra temelor propuse la fiecare etapă a derulării proiectului.

 

DISEMINAREA:

  • prezentarea proiectului în cadrul sesiunilor sau a activităţilor;
  • mediatizare în mass-media locală;
  • REZULTATUL (TIPURI DE PRODUSE):
  • jurnal de proiect;
  • album foto;
  • diverse lucrări realizate de elevi;
  • expoziţie de desene;
  • scenete, poezii, cântece,dansuri.

 

IMPACTUL:

  • întărirea colaborării elevi – cadre didactice implicate – pentru descoperirea şi stimularea talentelor şi a elevilor cu aptitudini artistice;
  • dorinţa elevilor de a desfăşura mai multe activităţi literare si cultural-artistice;
  • implicarea responsabilă şi afectivă a elevilor în viaţa şcolii, a comunităţii;
  • atragerea părinţilor, a altor membri ai comunităţii în strategiile educaţionale ale şcolii.

 

ACTIVITĂŢILE DE PROMOVARE /  MEDIATIZARE ŞI DE DISEMINARE  PE CARE INTENŢIONĂM SĂ LE FACEM  ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII   PROIECTULUI ŞI DUPĂ ÎNCHEIEREA ACESTUIA

         Promovarea proiectului;

         Postarea de către elevi a unor materiale multimedia, video, etc, pe diferite site-uri educaţionale sau reţele de socializare (www.facebook.com)

         Mediatizarea în revistele şcolare;

         Premierea elevilor cu aptitudini deosebite;

         Acordarea diplomelor de participare pentru toţi elevii si profesorii implicaţi în proiect;

         Raportul de autoevaluare întocmit la finele proiectului;

         Analiza activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului prin materiale de sinteză;

         Mediatizarea proiectului în  mass-media locală.

 

RESURSELE PROIECTULUI

Resurse umane:

         elevii şcolilor implicate;

         cadrele didactice implicate;

         invitaţi;

         colaboratori;

         părinţi.

 

Resurse materiale:

-cărţi; mape; imagini; hârtie; invitaţii; texte literare; stilouri; dosare; fotografii; laptop; un videoproiector;  o imprimantă; un copiator; recuzite diverse pentru jocurile de rol, un aparat foto;  un calculator, instrumente muzicale.

-cărţi de istorie şi literatură

-imagini

-steguleţe

-ecusoane

-baloane

-diplome

 

Resurse informaţionale:

  • Internet;
  • CDI;

 

DISCIPLINE IMPLICATE IN PROIECT:       

  • Limbă si comunicare
  • Socio-umane
  • Educaţie muzicală
  • Educaţie plastică

 

PROGRAMUL  DE  ACTIVITĂŢI

ACTIVITĂŢI LOCUL DE DESFĂŞURARE PERIOADA
Promovarea şi mediatizarea proiectului în rândurile elevilor,cadrelor didactice şi comunităţii locale

Învăţarea cântecelor şi poeziilor patriotice Lecturarea unor povestiri  cu conţinut istoric

Pregătirea dansurilor

Şcoala Gimnazială      „Spiru Haret” Olteniţa

 

 

 

 

 

7 mai 2018
Confecţionarea de steaguri şi de ecusoane

-steguleţe mici

-ecusoane

-planşe cu tema Uniunea Europeană

-desene cu tema Europa

– expoziţie de desene: “România pitorească”

-poster tematic

Şcoala Gimnazială      „Spiru Haret” Olteniţa

 

 

 

 

CDI

Sala de clasa

 

7-8 mai 2018
Vizionarea filmului „Războiul independenţei „ Clasa a VII-a B

 

7 mai 2018
Prezentarea unor materiale PPT despre al Doilea Război Mondial şi Uniunea Europeană CDI

 

8 mai 2018
Program cultural-artistic

1.     Prezentarea evenimentului -9 mai cu triplă semnificaţie istorică

2.     Imnul Uniunii Europene – „Odă bucuriei”-cântec instrumental orgă-clasa a III –a  A

3.     Dans popular şi prezentarea steguleţelor UE,realizate de clasele I-a A,B,C

4.     „Peneş Curcanul” – poezie şi „Drum bun!”-grup vocal, clasa a VI-a A

5.     Sceneta „ Domnul Goe”- clasa a II-a B

Sala Mare a Primăriei 9 mai 2018
6.     Dans modern – clasa a VI-a C şi a VII-a A

7.     Sceneta „Uniunea Europeană” -clasa aVIa B

8.     „Million Reasons”-cântec, Catrina Teodora -a VI-a B

9.     „Europa”-poezie,Catrina Alexandra,a VI-a B

10.  Dans modern- a VI-a B

11.  Sceneta „Mărul discordiei”- a V-a B

12.  „Shot in The Dark”-cântec, Catrina Teodora,clasa a VI-a B

13.  Poezii în limbile engleză, franceză, italiană-clasa a V-a A

14.  Dans-vals,clasa a VI-a C

15.  „Acele”- cântec -Catrina Teodora, clasa        a VI-a B

16.  Dans tango, clasa a VI-a B

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     

 

      Există situații limită în care câteva secunde pot schimba totul! Pentru astfel de momente, Caravana SMURD „Fii pregătit” organizează cursuri de instruire pentru acordarea primului ajutor în situații de urgență în toată țara în 2018, iar în perioada 12 – 13 mai 2018 va fi la Călărași ( în municipiul Călărași – 12 mai 2018, în intervalul orar 09 – 17.00, pe platoul din fața Consiliului Județșean Călărași și în municipiul Oltenița – 13 mai 2018 în centrul orașului, în zona Monumentului Eroilor în intervalul orar 09 – 17.00). 

       Caravana constă ȋn deplasarea unui centru de formare mobil în care se organizează cursuri de instruire a populației pentru acordarea de prim ajutor în situații de urgență. Centrul mobil este construit special pe structura unui autotren, are o sală de școlarizare cu o capacitate de 40 de locuri și este dotat cu toate echipamentele medicale şi de prim ajutor, dispozitive portabile, inclusiv simulatoare, care permit instruirea eficientă a cursanţilor în cele mai noi tehnici de acordare a primului ajutor.

 

        Valoarea totală a investiției este de peste 523.000 de euro, din care contribuţia Fundaţiei Vodafone România este de 400.000 de euro, restul sumei fiind asigurat de Fundaţia pentru SMURD.

       „Dezastrele afectează toate segmentele de populație, dar nu pe toată lumea în mod egal. UNICEF estimează că în jur de 50-60% dintre cei afectați de un dezastru sunt copii. Este important ca această campanie să se adreseze în principal copiilor, deoarece aceştia își pot influența în mod pozitiv părinții prin ceea ce învață. Studiile au arătat că un copil care a trecut printr-un astfel de program educativ este mai puțin afectat în cazul în care trăieşte pe viu un dezastru”, a declarat dr. Raed Arafat, fondatorul SMURD.

         Prin această inițiativă Caravana „Fii pregătit” parcurge întreaga țară, oprindu-se atât în marile orașe, cât și în zonele rurale. Cursurile oferite în fiecare localitate vor include prezentarea principalelor dezastre naturale care pot afecta România – cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii etc. – şi modul în care populaţia se poate pregăti pentru a le face față.

        Participanții vor putea urmări filme realizate de Departamentul pentru Situații de Urgență şi I.G.S.U., iar cursul va conţine si o parte practică interactivă, ȋn care vor fi prezentate măsurile de prim-ajutor de către un paramedic SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Barbu Știrbei al județului Călărași, precum și demonstrații de stingere a incendiilor.

        Cursurile de instruire medicală se adresează atât populaţiei, cât şi profesioniştilor din cadrul sistemului de urgenţă și sunt susţinute de formatori specializaţi, angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

         Detalii despre calendarul caravanei și formularul de înscriere pentru participarea la cursuri pot fi găsite atât pe site-ul http://fundatiapentrusmurd.ro/, cât şi în aplicaţia Departamentul pentru Situații de Urgență disponibilă în Apple Store și Google Play.

         Fundaţia pentru SMURD este o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată în anul 2006, ca persoană juridică privată, non-profit, apolitică, independentă de orice altă instituție sau persoană, română sau străină, care susține, prin toate proiectele dezvoltate, activitatea Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). Misiunea Fundației pentru SMURD este să contribuie la îmbunătățirea vieții persoanelor care locuiesc și muncesc în România, prin sprijinirea dezvoltării sistemului integrat medical și tehnic de urgență și prim ajutor.

          Fundația pentru SMURD funcționează în mod independent, fără să obțină profit, contribuind la formarea unui sistem integrat de asistență medicală, tehnică de urgență și prim ajutor puternic prin intermediul unor parteneriate durabile între instituțiile abilitate, cum ar fi, dar fără a se limita la, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Unitatea Specială de Aviație, Ministerul Sănătății, administrațiile publice locale și alte companii și organisme responsabile și dornice să se implice în acest sens.

          În vederea atingerii scopurilor care au stat la baza înființării sale, Fundația pentru SMURD a derulat și derulează diferite proiecte, finanțate exclusiv din fonduri provenite din campaniile anuale „2% pentru SMURD” și din donații și sponsorizări ale unor companii care își desfasoară activitatea în România. Proiectele Fundației pentru SMURD de la începutul campaniei 2%, în 2006/2007, destinate integral dezvoltării acestui sistem, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General de Aviație depășesc suma de 20.000.000 de lei.

Site acreditat SEAP
---------------